Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 871/2015. Tribunalul CONSTANŢA

Decizia nr. 871/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 582/327/2014

DOSAR NR._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 871

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.06.2015

Completul de judecată constituit din

PREȘEDINTE: L. V. M.

JUDECĂTOR: A. J. N.

GREFIER: A. G.

Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ și fiscal, formulat de apelantul – petent C. C. P., cu domiciliul în Tulcea, ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C.-SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., ., Cod postal_, J. C., îndreptat împotriva sentintei civile nr 946/04.02.2015 pronunțată de Judecătoria C..

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

În referatul asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul cererii precum și mențiunile referitoare la modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.

Instanța constată dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului contencios contravențional de față:

Prin sentința civilă nr.946/4.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. în ds._ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul C. C. P. împotriva procesului verbal . nr._ întocmit 20.01.2014 de agentul de poliție rutieră din cadrul IPJ C..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Prin procesul- verbal de contravenție . nr._/20.01.2014 contestatorul a fost sancționat contravențional cu amenda de 340 lei pentru că în data de 20.01.2014 ora 15.57, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ din directia Tulcea catre Constanta pe DN 22 km 269 si a efectuat neregulamentar manevra de depasire trecand peste marcajul longitudinal continuu ce separa sensurile de mers.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petentul nu a invocat niciun caz de nulitate relativă.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agent sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Cu toate că petentul a formulat plângere contravențională, instanța constată că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic.

Astfel, din plansa fotografica depusa la dosarul cauzei de catre intimat, se poate observa ca autoturismul petentului a efectuat manevra de depasire . drum cu marcaj longitudinal continuu, astfel incat fapta petentului constituie contraventie in conformitate cu dispozitiile art 100 alin 3 lit e din O.U.G. nr. 195/2002 raporat la art 120 alin 1 lit 1 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată în minimul prevăzut de lege este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, petentul a declarat apel.

Apelantul petent apreciază hotărârea atacată este rezultat al unei interpretări eronate a probelor, susținând că instanța de fond nu a examinat cu atenție planșele fotografice a căror observare impune concluzia că la momentul la care a început depășirea linia ce desparte cele două sensuri de circulație era discontinuă.

Solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul anulării procesului verbal contestat, iar, în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul și înlăturarea sancțiunii complementare.

Intimatul –organ constatator nu a depus întâmpinare, nu a formulat cereri în apărare.

Examinând hotărârea apelată, Tribunalul constată următoarele:

Prin procesul- verbal de contravenție . nr._/20.01.2014, C. C. P. a fost sancționat contravențional cu amenda de 340 lei pentru că în data de 20.01.2014 ora 15.57, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ din directia Tulcea catre Constanta pe DN 22 km 269 si a efectuat neregulamentar manevra de depasire trecand peste marcajul longitudinal continuu ce separa sensurile de mers.

Pe calea plângerii contravenționale, formulată în considerarea disp.art.31 din OG.2/2001, petentul a contestat legalitate și temeinicia procesului verbal.

În faza de judecată, instanța competentă să soluționeze plângerea are a statua, în condițiile art.34 din OG.2/2001, asupra legalității și temeiniciei procesului verbal, a cărui lipsire de eficiență poate fi dispusă atunci când se constată: 1/inexistența contravenției datorată lipsei elementelor constitutive sau al incidenței vreunei cauze care înlătură caracterul contravențional al faptei, potrivit art.11 din OG.2/2001; 2/ existența unor cauze de nulitate care afectează actul constatator, în consacrarea dată de art.16-17 din actul normativ menționat; 3/ existența unor cauze care exclud aplicarea sancțiunilor contravenționale, dintre cele consacrate de art.13 din legea cadru a contravențiilor

Prin sentința apelată, instanța de fond - pentru considerentele mai sus expuse, a respins plângerea dedusă judecății.

Controlul judiciar relevă că judecătorul fondului în mod corect a reținut că, prin prisma disp.art.17 din OG.2/2001 se verifică existența în cuprinsul actului constatator a tuturor mențiunilor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și a concluzionat că, sub aspectul legalității, actul sancționator nu cuprinde mențiuni de natură să conducă la lipsirea sa de eficiență juridică Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probațiunii administrate în cauză, a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, cu respectarea disp.art. 425 alin.1 lit.”b”c.pr.civ., fiind prezentate în cuprinsul sentinței, motivele de fapt și drept care i-au format convingerea în pronunțarea soluției de respingere a plângerii, argumente pe care instanța de control judiciar - fără a le relua în motivarea deciziei, și le însușește.

În mod corect, instanța de fond a reținut că fapta săvârșită de petent întrunește elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost sancționat, fiind dovedită de organul constatator prin fotografiile radar efectuate cu aparatul de supraveghere video a traficului rutier montat pe auto_ - verificat metrologic, de operatorul radar atestat.

Contrar susținerilor apelantului, vizualizarea și analiza planșelor foto nu conduce la o altă concluzie decât cea reținută de agentul de poliție rutieră în procesul verbal supus cenzurii instanței de judecată, respectiv de judecătorul fondului.

Prin prisma sancțiunilor aplicate apelantului petent se observă că acestea au fost corect individualizate, fiind respectat principiul legalității.

Dacă fapta de neconformare la normele prescrise de legislația rutieră este temei al răspunderii contravenționale, sancțiunile sunt efect al acesteia și sunt consacrate de legiuitor tocmai pentru a constitui un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.

Nu s-ar putea susține cu temei că nesocotirea normelor ce reglementează circulația rutieră este o faptă de natură a nu produce rezultate periculoase, ci dimpotrivă, prezintă un risc substanțial și nejustificat al apariției unor vătămări a valorilor sociale.

Față de cele ce preced, în temeiul art.480 alin.1 c.pr.civ, instanța va respinge ca nefondat apelul dedus judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul – petent C. C. P., cu domiciliul în Tulcea, ., ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C.-SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., ., Cod postal_, J. C., îndreptat împotriva sentintei civile nr 946/04.02.2015 pronunțată de Judecătoria C..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2015

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

L. V. M. A. J. N.

GREFIER,

A. G.

Jud.fond F. M.

Tehnored.jud.A. N.

4 ex./18.06.2015

2 .

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 871/2015. Tribunalul CONSTANŢA