Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 28/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 11583/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 727/2015
Ședința publică de la 14 Mai 2015
Completul compus din:
Președinte D. R. C.
Judecător F. N.
Grefier E. N.
Pe rol judecarea apelului în contencios administrativ și fiscal îndreptat împotriva sentinței civile nr._/28.11.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, apel formulat de apelanta . SRL dom ales av O. A. în C., ., . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE munca CONSTANTA cu sediul în C., ., jud. C. .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru apelantă avocat A. O. conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință, în referatul asupra cauzei, evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
La interpelarea instanței reprezentantul convențional al apelantei arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.
Instanța ia act că nu mai sunt probe de solicitat sau cereri de formulat.
Față de dispozițiile art. 244 Cod procedură civilă instanța declară cercetarea procesului încheiată.
Având în vedere dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă și poziția procesuală a reprezentantului convențional al apelantei în sensul că nu mai sunt cereri de formulat și incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul convențional al apelantei formulează concluzii de admitere a apelului pentru motivele expuse în cererea de apel și în răspunsul la întâmpinare . Totodată precizează că între societatea apelantă și persoana găsită la sediul acesteia de către inspectorii ITM nu au existat raporturi de muncă . Persoana găsită la sediul societății la momentul controlului se afla acolo pentru susținerea interviului în vederea angajării.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului, desființarea în tot a sentinței de fond cu consecința admiterii plângerii.
Față de dispozițiile art. 394 Cod procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cererii de apel.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 17.04.2014 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ /2013, petenta S.C. T. T. CORPORATION S.R.L. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/08.04.2014 întocmit de intimatul de I. T. de Muncă C. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal atacat ca netemeinic, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale aplicate, în cuantum de 10.000 lei, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.
În motivarea în fapt a plângerii, efectuată în procedura de regularizare (filele 6-8) societatea - petentă a arătat în esență că prin procesul verbal atacat s-a reținut că în urma controlului efectuat de către inspectorii din cadrul ITM C. în data de 07.04.2014 la punctul de lucru al societății petente situat în C., Piața Griviței nr.3 a fost identificată numita P. D. E. care desfășura activitate, fără a avea i încheiat contract individual de muncă, însă această persoană nu a prestat munca pentru și sub autoritatea societatii petente, în schimbul unui salariu, între părți neexistând, la acel moment nicio înțelegere în acest sens, prezența sa la punctul de lucru fiind exclusiv în vederea prezentarii și observarii, în concret a modalității și condițiilor în care se desfășura activitatea la punctul de lucru, pentru stabilirea unor viitoare raporturi de muncă.
Susține petenta că persoana mai sus menționată a fost programată de către reprezentantul legal al societății în vederea susținerii unui interviu în prezența directorului economic,interviu în baza căruia urma să fie sau nu angajată, astfel că prezența acesteia la punctul de lucru s-a datorat acestei împrejurări – în vederea susținerii interviului.
În susținerea tezei subsidiare – înlocuirea cu avertisment se arată că societatea înființată în anul 1996 are o activitate complexă, iar sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie să se aplice sancțiunea amenzii.
Petenta a criticat pentru nelegalitate procesul verbal contestat în sensul că agenții constatatori au menționat în cuprinsul acestuia că data controlului a fost de 08.04.2014, deși controlul a fost efectuat în data de 07.04.2014, în 08.04.2014 fiind întocmit procesul verbal de contravenție la sediul ITM.
În drept petenta a invocat disp. art.31 din O.G.nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art.260 alin.1 lit.c, e, art.16 alin.1, art.10 din Codul Muncii.
Plângerii i-au fost anexate în copie certificată pentru conformitate cu originalul procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, procesul verbal de control . NR._/08.04.2014, nota de relații, înștiințarea . nr._.
La data de 26 iunie 2014 intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată, întrucât procesul-verbal a fost legal și temeinic întocmit, respectând condițiile de fond și de formă prevăzute de OG nr.2/2001.
În susținere, intimatul a arătat că, a fost inițiat un control la punctul de lucru în care își desfășoară activitatea societatea petentă situat în C., Piața Griviței, nr.3 – Patiserie unde a fost identificată numita P. D. E. care a declarat pe propria răspundere la data de 07.04.2014 ora 13:30 că presteaza activitate în funcția de prelucrător covrigi începând cu data de 07.04.2014, 4 ore pe zi, program de lucru 09-13.30, menționând sunt în probe, nu am semnat contract de muncă, am venit astăzi la muncă la ora 09.00, nu a negociat salariul, iar din verificările efectuate în Registrul de evidență al salariaților a rezultat că la data generării 017.04._14 susnumita nu figura înregistrată în baza unui contract individual de muncă, confirmând astfel cele declarate de persoana identificata în fișa de identificare, respectiv faptul că la data de 07.04.2014, orele 13.30 nu avea încheiată în formă scrisă contract de muncă.
Susține intimata că potrivit prevederilor legale perioada de probă reprezintă perioada de executare a contractului individual de muncă.
În drept, a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, prevederile legii nr. 108/1999, HG nr. 1377/2009 și Legea nr. 53/2003, iar În baza art.411 alin.2 NCPC s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Întâmpinării i-au fost anexate în copie următoarele înscrisuri: fișa de identificare, extras REVISAL generat la data de 07.04.2014 și 08.04.2014 proces-verbal de control și anexă de constatare, proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, înștiințare.
La data de 26 iunie 2014 intimatul a formulat completare la întâmpinare, prin care a arătat că petenta nu este la prima abatere pentru săvârșirea unei astfel de contravenții, reiterând solicitarea de respingere a plângerii.
Petenta nu a formulat răspuns la întâmpinare în condițiile art.201 alin.2 NCPC, însă la termenul de judecată din data de 22 septembrie 2014 a solicitat instanței decăderea intimatei din dreptul de a formula întâmpinare și completare la întâmpinare, întrucât acestea au fost depuse la dosar după expirarea termenului legal de 25 zile.
La termenul de judecată din data de 22.09.2014 instanța a constatat că intimata este decăzuta din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții în afară de cele de ordine publică.
La același termen de judecată în temeiul art.34 din OG nr.2/2001 și art. 258 cu referire la art. 255 Cod proc. civilă, instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei inclusiv documentația care a stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție contestat, și proba testimonială cu martorii M. M. și P. D. E., indicate de petentă în acțiunea introductivă de instanță, declarația acestora date sub prestare de jurământ la termenul de judecată din data de 17.11.2014 fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr._/28.11.2014 Judecătoria C. a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională, reținând următoarele:
„Cu prilejul controlului inopinat efectuat de inspectorii ITM C. de identificare a cazurilor de muncă nedeclarată de către agenții economici, la data de 07.04.2014 la punctul de lucru organizat de petenta S.C. T. T. CORPORATION S.R.L. în localitatea C., Piața Griviței nr.3 –inspectorii de muncă au identificat o persoană care presta activități specifice obiectului de activitate al petentei – prelucrător covrigi, respectiv pe numita P. D. E., care a declarat pe proprie răspundere faptul că desfășoară activitate în beneficiul angajatorului din data de 07.04.2014, ora 09.30 fără a semna contact individual de muncă – sunt în PROBĂ conform fișelor de identificare (fila 25).
S-a mai reținut că din verificările efectuate în Registrul de evidență al salariaților a rezultat că la data generării 07.04.2014 ora 14:48:37 susnumita nu figura înregistrată în baza unui contract individual de muncă confirmând astfel cele declarate de persoana identificata în fișa de identificare, respectiv faptul că la data de 07.04.2014, orele 13.30 nu avea încheiat în formă scrisă contract de muncă.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit de intimatul I. T. de Muncă C. la data de 08.04.2014 s-a dispus sancționarea petentei cu amendă în sumă de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.260 alin.1 lit. e coroborat cu disp.art.16 alin.1 din Legea 53/2003 din HG nr. 500/2011.
În sarcina petentei s-a reținut încălcarea dispozițiilor art.276 alin.1 lit. e din legea 53/2003 în sensul că, constituie contravenție primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă sancțiunea fiind amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, a procedat la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din aceeași ordonanță și la analizarea temeiniciei și legalității procesului-verbal.
Cu privire la legalitatea procesului verbal atacat
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității. De asemenea, faptei reținute în sarcina petentei i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Critica de nelegalitate referitoare la menționarea eronată a datei controlului efectiv ca fiind 08.04.2014 în loc de 07.04.2014 din cuprinsul din procesului-verbal este neîntemeiată, din cuprinsul procesului-verbal reieșind faptul că acesta a fost încheiat la data de 08.04.2014 la sediul ITM C. pentru a sancționa o contravenție constatată în urma controlului efectuat la data de 07.04.2014 la punctul de lucru al petentei, respectiv fapta de a primi la muncă o persoană fără a încheia contract de muncă, începând cu data de 07.04.2014, iar data constatării este data de 08.04.2014, astfel cum reiese din fișa de identificare și procesul-verbal de control nr._/08.04.2014 pe baza căruia a fost încheiat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat în prezent cauza, proces-verbal de control care nu a fost contestat în condițiile și termenele prevăzute de legea contenciosului administrativ.
Constatând că motivul de nelegalitate invocat de petentă este neîntemeiat Instanța urmează să aprecieze legalitatea actului atacat prin prisma dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care instituie cazurile de nulitate absoluta, a căror constatare revine și instanței din oficiu.
Conform art.17 din OG 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
Din analiza procesului verbal, instanța constată că acesta conține toate mențiunile prevăzute de art.17 din OG 2/2001.
De asemenea, faptei reținute în sarcina petentei i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Procesul verbal a fost întocmit la sediul intimatului în lipsa reprezentantului legal al petentei, fiind înmânat la data de 08.04.2014 prin proces verbal de înmânare.
Sub aspectul temeiniciei, instanța constată că prin probele administrate în cauză la solicitarea părților s-a făcut dovada deplină a situației de fapt reținute în procesul-verbal de contravenție contestat.
Instanța reține că, sarcina probei revine petentei, având în vedere principiile jurisprudențiale în materie contravențională expuse de C.E.D.O. în decizia din 13 martie 2012 în cauza H. și alții c. României. Curtea a reamintit cu această ocazie că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, că ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții.
Instanța apreciază că sarcina probei revine petentei, care trebuie să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentei dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În prezenta cauză, instanța reține că actul de sancționare a fost întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, în urma controlului efectuat potrivit competenței legale, fiind confirmat de documentația ce a stat la baza întocmirii sale și de probele administrate în cauză – proces-verbal de control și raport de verificare REVISAL la data de 07.04.2014.
Prin urmare, instanța apreciază că petenta conform art. 34 al.2 din OG 2/2001, deși potrivit disp.art.249NCPC și art.10 alin.1 teza a II a NCPC nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal legal întocmit și să facă dovada unei situații de fapt contrară celei reținute în procesul-verbal, iar din situația de fapt reținută de agenții constatatori rezulta fără putință de tăgadă că salariata P. D. E., cu data începerii activității, 07.04._, desfășura în data de 07.04.2014 activitate la punctul de lucru al societății petente, pe postul de prelucrător covrigi în timpul dedicat efectuării instruirii la angajare – probă, având un program de lucru în de 4 ore de la 09.30-13.360, fără a avea negociat salariul, elemente care împreună caracterizează un contract individual de muncă, instanța reține faptul că procesul-verbal este temeinic întocmit.
În concret, din probele administrate în cauză la solicitarea petentei, a rezultat că la momentul controlului efectuat la data de 07.04.2014 de către inspectorii din cadrul I. T. de Muncă C., s-a constatat că petenta nu a încheiat contract în formă scrisă pentru persoana, respectiv pe numita P. D. E. și care a declarat pe proprie răspundere faptul că desfășoară activitate în beneficiul angajatorului din data de 07.04.2014 fără a semna contact individual de muncă – PROBĂ conform fișei de identificare.
Conform dispozițiilor legale în vigoare, art. 10 din Legea nr.53/2003, singurul temei în baza căruia o persoană fizică (salariat) poate presta o muncă pentru și sub autoritatea unui angajator este contractul individual de muncă, iar conform art.16 acesta „se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.” Conform art. 6 angajatorii au obligația să îl transmită la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își au sediul cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză, prin raportare la art. 4 alin. 1 lit. a.
În cauza de față, din fișa de identificare întocmită în ziua controlului (07.04.2014), semnată de către angajata identificată P. D. E. rezultă că aceasta a început lucrul la data de 07.04.2014, când nu avea încheiat contract de muncă, fiind în perioada de probă.
În ceea ce priveste declaratia dată în fața inspectorilor ITM de numita P. D. E. instanta retine că a conferi forta probanta unui înscris nu echivalează cu negarea prezumtiei de nevinovatie, ci poate fi considerata o modalitate de "stabilire legala a vinovatiei" în sensul art.6 din Conventia europeana. Interpretarea contrara ar fi de natura sa perturbe în mod grav functionarea autoritatilor statului, facând extrem de dificila sanctionarea unor fapte antisociale minore ca gravitate raportat la faptele penale, dar extrem de numeroase.
Este evident ca semnarea declaratiei date în fata inspectorilor nu confera o prezumtie irefragabila de recunoastere a faptei, însa persoana semnatara are obligatia de a justifica atitudinea substantial diferita, materializata prin contestarea ulterioara, în fata instantei, a împrejurarilor retinute în declaratia data cu ocazia controlului.
Instanța constată că deși în declaratia data in fața instanței numita P. D. E. a precizat ca a fost pusă de inspectorii ITM să semneze declarația și a declarat în mod nereal ca se află în probe, instanța reține că numita P. D. E. a început să lucreze la data de 07.04.2014 ora 09.30.
Astfel la data efectuării controlului, respectiv data de 07.04.2014 ora 13.30, pentru persoana precizată mai sus nu se întocmise și nu se efectuase transmiterea către registrului general de evidență a salariaților cu modificările aferente, astfel încât instanța constată că petenta nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 4 alin.4 din H.G. 161/2006, obligația angajatorului de a încheia contracte de muncă în formă scrisă, înainte de începerea raporturilor de muncă este instituită și supusă unui regim sancționator, de prevederile art.16 alin.1 din Codul Muncii cu modificările și completările următoare având în vedre și prevederile art.31-33 din Codul Muncii potrivit cu care și perioada de probă reprezintă perioada de executare a contractului individual de muncă, reprezentând o clauză care se negociază odată cu încheierea contractului în formă scrisă.
De altfel în declarația dată în fața instanței de judecată martora P. D. E. a declarat că interviul consta în „prezentarea aptitudinilor și experiențelor anterioare, precum și o probă de lucru”, ceea ce confirmă susținerea petentei din plângere potrivit căreia persoana identificată nu a prestat activitate de prelucrator covrigi fiind prezentă în incinta punctului de lucru pentru un interviu care presupunea și o probă de lucru, în vederea angajării, care coincide cu cea declarată în fața inspectorului ITM la momentul controlului, instanța are in considerare, de asemenea, că in raport de prevederile art.29 alin.1 si 31 alin.1 C.muncii, angajatorul are obligația de a încheia un contract individual de muncă cu viitorul angajat, și pe durata perioadei de probă, anterior începerii raporturilor de muncă, indiferent de perioada vizată pentru incheierea contractului – perioada determinată/perioada nederminată, sustinerile avute de către petentă sub acest aspect fiind nefondate iar declarația testimonială administrată, a fost dată pro cauza, în condițiile în care în prezent numita P. D. E. este salariata societății petente.
Pe de altă parte, cu privire la perioada de proba Legea nr. 53/2003 prevede la art.31 urmatoarele:
„(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 30 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice. (3) In cazul muncitorilor necalificati, perioada de proba are caracter exceptional si nu poate depasi 5 zile lucratoare. (4) Absolventii institutiilor de invatamant se incadreaza, la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de proba de cel mult 6 luni. (4^1) Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta numai printr-o notificare scrisa, la initiativa oricareia dintre parti. (5) Pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.”
Astfel, angajatorii sunt obligati sa încheie cu salariatii contracte individuale de munca cu o zi lucratoare inainte de a incepe activitatea efectiva, iar faptul ca salariatii vor fi verificati sub aspectul aptitudinilor, pe o perioada de proba nu absolvă angajatorii de incheierea si inregistrarea contractelor individuale de munca, salariatii bucurandu-se in aceasta perioada de toate drepturile prevazute de lege.
În concluzie, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție contestat întrunește condițiile de formă și de fond impuse de lege pentru a fi valabil încheiat.
Față de considerentele de fapt și de drept anterior expuse, retinand si gradul de pericol social ridicat al faptei, amploarea unor astfel de fapte in randul societatii, frecventa unor astfel de fapte, instanța apreciază că cererea de anulare a actului sancționator nu este întemeiată și o va respinge.
În ce priveste individualizarea sancțiunii aplicate, instanța apreciază ca nu este justificată solicitarea petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Potrivit articolului 34 din O.G. 2/2001, instanța va hotărî și asupra individualizării sancțiunii aplicate, în prezentul dosar aplicându-se o amendă în cuantum de 10.000 de lei, minimul special, fapta contravențională fiind constatată în urma unui control care viza anihilarea fenomenului existenței salariaților din domeniul panificației și produselor de panificatie fără contract de muncă, din această perspectivă rezultând că sancțiunea aplicată este proporțională cu pericolul social al faptei, angajarea de persoane fără contract de muncă fiind privită ca o faptă de gravitate crescută, ceea ce este atestat și de modificările legislative recente care au mărit cuantumul amenzilor, întrucât asemenea practici afectează acumularea vechimii în muncă de către salariat și regimul asigurărilor sociale instituit în beneficiul salariatului, având de asemenea efecte în planul respectării obligațiilor fiscale ale angajatorului.”
Împotriva sentinței civile nr._/28.11.2014 pronunțate de Judecătoria C. a declarat apel petenta S.C. T. T. CORPORATION S.R.L., solicitând admiterea apelului, rejudecarea cauzei și admiterea plângerii împotriva procesului-verbal contestat cu consecința anulării acestuia în principal sau înlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul în subsidiar.
În motivarea apelului s-a arătat că în data de 07.04.2014, la data controlului, a fost prima zi în care numita P. D. E. s-a prezentat la sediul societății pentru a susține un interviu pentru o eventuală angajare și nu rezultă din probele administrate că aceasta ar fi venit și în zilele anterioare datei de 07.04.2014 în cadrul societății.
Apelanta a mai susținut că fișa de identificare a fost scrisă la dictarea inspectorilor ITM și s-a omis CNP-ul numitei P. D. iar la rubrica drepturi salariale a fost menționat că nu s-a negociat, aspecte care demonstrează că aceasta nu desfășura activitate în cadrul societății.
Ca motiv de apel a mai învederat apelanta că numita P. D. a declarat că se află în probe, astfel că nu se poate reține calitatea de salariat a acesteia la data de 07.04.2014.
S-a mai susținut că declarația dată de numita P. D. în fața primei instanțe este una reală și nu a fost contestată de către intimată și nu s-a formulat plângere penală pentru mărturie mincinoasă.
În drept s-au invocat prevederile art. 466, art. 480 alin. 2 C..
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
În motivare a arătat că rezultă fără echivoc din probele administrate săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Codul muncii iar sancțiunea a fost în mod corect individualizată.
Analizând apelul declarat de petenta S.C. T. T. CORPORATION S.R.L, tribunalul reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/08.04.2014 apelanta - petentă a fost sancționată contravențional cu amendă de 10.000 lei întrucât, în calitate de angajator, a primit la lucru, cu începere din 07.04.2014, fără a întocmi în formă scrisă contract individual de muncă, pe numita P. D. E., fiind încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003. De asemenea a fost sancționată cu avertisment în baza art. 137 (3) din Legea nr. 53/2003 întrucât nu are stabilit și nu acordă spor pentru munca prestată în zile de repaus săptămânal pentru salariata M. M..
În urma examinării din oficiu a procesului-verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, motiv pentru care instanța a trecut la analiza motivelor de apel ale petentei privind netemeinicia procesului-verbal.
Conform prevederilor Codului Muncii:
Art. 16 Legea nr. 53/2003 republicată – (1) „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.”
Art. 260 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 republicată – „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la_ lei la_ lei pentru fiecare persoană identificată.”
Din procesul-verbal contravenție și cel de control, instanța reține că la data controlului inspectorilor ITM, 07.04.2014, numita P. D. E. desfășura activitate de muncă pentru petentă în funcția de prelucrător covrigi, fără a i se fi încheiat contract individual de muncă.
Aspectele reținute de agenții constatatori prin propriile simțuri se coroborează cu declarația numitei P. D. E., dată cu ocazia controlului, potrivit căreia aceasta lucra pentru societatea apelantă din 07.04.2014 fără contract de muncă, fiind în probe precum și cu faptul că aceasta era îmbrăcată în halat de lucru la momentul controlului.
Potrivit art. 31 din Legea nr. 53/2003: „(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 30 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice. (3) In cazul muncitorilor necalificati, perioada de proba are caracter exceptional si nu poate depasi 5 zile lucratoare. (4) Absolventii institutiilor de invatamant se incadreaza, la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de proba de cel mult 6 luni. (4^1) Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta numai printr-o notificare scrisa, la initiativa oricareia dintre parti. (5) Pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.”
Din aceste dispoziții, tribunalul reține că și pentru perioada de probă angajatorul trebuie să încheie contract individual de muncă cu persoana angajată în probe, or apelanta nu a procedat în acest sens. Mai mult, conform art. 4 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 500/2011 reiese că apelanta trebuia să încheie cu numita P. D. E. contractul de muncă și să-l înregistreze în Revisal cu o zi înaintea datei începerii muncii, anume din 06.04.2014.
Instanța va înlătura declarațiile numitei P. D. E. date în fața instanței și a celuilalt martor audiat, întrucât acestea nu se coroborează cu restul probelor și sunt vădit subiective de vreme ce ambele sunt angajatele societății apelante.
Nici apelanta și nici numita P. D. E. nu au demonstrat o cauză verosimilă pentru care în fața inspectorilor ITM aceasta din urmă nu a declarat adevărul, în condițiile în care fapta de a declara necorespunzător adevărul inspectorilor ITM poate constitui infracțiunea de fals în declarații.
Susținerile apelantei privind nemenționarea CNP-ului în fișa de identificare sunt neîntemeiate iar faptul că nu s-a negociat salariul nu face dovada inexistenței raporturilor salariat - angajator.
În consecință, instanța reține că declarația din fișa de identificare dată de numita P. D. E. corespunde realității, că aceasta a muncit pentru societatea petentă, în accepțiunea art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, astfel că în mod temeinic petenta a fost sancționată cu amendă contravențională de_ lei.
În ce privește cea de-a doua contravenție reținută pentru care s-a aplicat sancțiunea avertismentului, tribunalul reține că apelanta nu a formulat motive de apel, astfel că raportat la limitele devoluțiunii apelului, instanța nu va analiza temeinicia reținerii contravenției prevăzute de art. 137 (3) din Legea nr. 53/2003.
În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată petentei, instanța are în vedere faptul că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite (art.5 alin.5 OG 2/2001) iar avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă (art.7 alin.2 din OG 2/2001). De asemenea, potrivit art. 21 alin.3 O.G. nr.2/2001, la stabilirea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel, ținând seama de principiul proporționalității în stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la gradul de pericol social al acesteia instanța constată că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de_ lei cu avertismentul, aceasta reprezentând limita minimă a amenzii prevăzută de art. 260 alin.1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
În acest sens, tribunalul reține că apelanta a mai fost anterior sancționată pentru același gen de faptă prin procesul-verbal de contravenție . nr._/28.02.2014.
În raport de cele mai sus reținute, tribunalul va respinge apelul declarat de petenta S.C. T. T. CORPORATION S.R.L. împotriva sentinței civile nr._/28.11.2014 pronunțate de Judecătoria C., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul îndreptat împotriva sentinței civile nr._/28.11.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, apel formulat de apelanta . SRL dom ales av O. A. în C., ., . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCA CONSTANTA cu sediul în C., ., jud. C. .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D.-R. C. F. N.
Grefier
E. N.
Red. Jud. fond. A.I.G.
Red. Jud. apel F.N.
4 ex./03.08.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 796/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1028/2015. Tribunalul... → |
|---|
