Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 134/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 134/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 8041/327/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă Nr. 134/2015
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. V. M.
JUDECĂTOR I. L. O. D.
GREFIER A. N.
S-a luat în examinare apelul în contencios administrativ și fiscal, promovat de apelanta ., cu sediul în Medgidia, ., județ C., în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PTR. CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- I. TERITORIAL 2 C., cu sediul în C., ., nr. 2, ., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 756/13.05.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta prin avocat în substituire N. A. M., în baza delegației de substituire depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 155 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;
Instanța acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței apelate cu consecința anulării procesului verbal de contravenție. În subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment. Arată că, potrivit disp. art. 1 alin. 7 din OG nr. 15/2002, în cazul înstrăinării autovehiculului, rovinieta își menține valabilitatea. În speță, tariful de utilizare și de trecere pe rețeaua de drumuri naționale a fost achitată pentru autovehiculul față de care a fost reținută fapta contravențională. Învederează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față, reține următoarele :
Prin Sentința civilă nr 756/13.05.2014 pronuntata de Judecătoria Medgidia s-a dispus în sensul respingerii plangerii ca neintemeiata .
Pentru a dispune această soluție instanță de fond a retinut ca analizând conținutul procesului verbal prin prisma articolului 17 din OG nr. 2/2001 instanța constată că nu este incident vreun caz care să atragă nulitatea absolută a acestuia.
Se constată din probatoriul administrat că ansamblul de autovehicule arătat mai sus ce aparține petentei contraveniente a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Nu poate fi reținută apărarea petentei în sensul în care avea plătită rovinieta pentru un alt număr de înmatriculare aceasta deoarece respectivele modificări trebuie efectuate cu respectarea prevederilor art. 9 din Ordinul M:T:I nr. 769/2010, petenta având obligația de a raporta modificările către CNADNR și în baza de date a sistemului SIEGMCR, fiind necesară eliberarea unui document care să ateste efectuarea modificării și valabilitatea rovinietei pentru noul număr.
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 constituie contravenție circulația pe drumurile publice fără plata rovinietei.
În conformitate cu prevederile art. 9 alin. 2 și 3 din același act normativ:
(2)Începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
(3)În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).
Aplicând textele legale la situația de fapt reținută se constată că petentul a comis contravenția pentru care a fost sancționat contravențional.
Împotriva aceste sentințe, în termen legal a declarat apel – petenta ., dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului C. – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 12.09.2014.
In motivarea caii de atac se invedereaza următoarele:
Potrivi art 1 alin 7 din OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri naționale din România, în cazul înstrăinării autovehicolului, rovinieta își mentine valabilitatea .
In spetă, taxa privind achitarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri nationale a fost achitata pentru autovehiculul fată de care a fost reținuta fapta contravențională .
Asa cum s –a arat si prin cererea de chemare in judecată, rovinieta a fost achitată pentru autovehiculul având nr de înmatriculare_ , ce a fost inlocuit ulterior cu nr de înmatriculare_ , ca urmarea înmatricularii autovehiculului in proprietatea sa .
Apreciaza ca, procesul – verbal de contraventie este nelegal intrucat nu s –a procedat de către agentul constatator la verificarea numarului de înregistrare al autovehiculului, in speta, ., in considerarea faptului ca, potrivit Ordinului 769/2010, achitarea tarifului de drum prin intermediul sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei, denumit in continuare SIEGMCR cu ajutorul terminalelor puse la dispozitia distribuitorilor de către aceasta, cât si prin intermediul unui portal securizat web, dedicat, se poate realiza si prin comunicarea doar a seriei de sasiu a autovehiculului pentru care se achita tariful de utilizare .
In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii aplicate, solicita se a se avea in vedere ca aceasta nu corespunde gradului de pericol social concret al faptei contraventionale .
In eventualitatea in care se va retine ca rovinieta nu era valabilă la momentul depistării in trafic ca urmare a neinstiintarii CNADNR cu privire la schimbarea utilizatorului, solicita a se avea in vedere ca a achitat tariful de utilizare al retelei de drumuri nationale din România, asa cum reiese din ff nr_/10.09.2013 .
In aceste împrejurări, nu i se poate reține decât o eventuală culpă numai în privința necomunicării modificării numarului de inmatriculare a autovehiculului, culpă pentru care sanctiunea avertismentului este suficientă .
In temeiul art 471 alin 5 c proc civ, intimata a formulat si depus întampinarea ( f15), solicitând respingerea apelului .
In raport de criticile apelantei, intimata reitereaza aceleasi sustineri aratate si in fata instantei de fond, situatie in care nu vor mai fi detaliate .
In drept, art 205 – 208 C proc civ, OG 37/2007 cu modif si complet ulterioare, Regulam CEE nr 3821/1985 modif si compl de Regulam CE nr 561/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, OG 2/2001.
In temeiul art 223 C proc civ a solicitat judecarea in lipsa,
Procedând la judecata recursului din prisma dispozițiilor art. 478 cu ref la art 477 Cod procedură civilă se rețin următoarele:
In referire la critica apelantului privitoare la nelegalitate hotararii instantei de fond prin prisma corelarii probatoriului administrat in cauza, Tribunalul retine urmatoarele .
In ceea ce priveste legalitatea procesului – verbal de contraventie se va retine ca prima instanță a statuat în mod corect asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.
În raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu,potrivit art. 17 din același act normativ, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, situație care în speță nu a fost probată.
Tribunalul retine ca sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare a contraventiei, se va avea în vedere faptul ca nu întreaga materie a contraventiilor din dreptul intern reprezinta o "acuzatie în materie penala", în sensul autonom al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. O premisa contrara, în sensul ca natura "penala" are întreaga materie a contraventiilor, nefiind de conceput vreo distinctie din acest punct de vedere în interiorul unei materii cu caracter unitar, se loveste de cel putin doua contraargumente.
Primul are în vedere însasi modalitatea de analiza a Curtii Europene, care nu porneste niciodata - nici chiar în situatiile în care s-a mai confruntat cu ipoteze similare - de la premisa ca o anumita fapta contraventionala reprezinta o acuzatie în materie penala. Curtea procedeaza în mod necesar si invariabil la o analiza a cazului concret dedus judecatii, pentru clarificarea aplicabilitatii ratione materiae a art. 6 si subsecvent, a incidentei garantiilor instituite de acesta.
Aceasta analiza are loc prin aplicarea principiilor stabilite în cauzele Engel si altii împotriva Olandei si Oztürk împotriva Germaniei.
Pentru clarificarea continutului notiunii autonome de "acuzatie în materie penala ", necesara tocmai pentru a analiza realitatile procedurii în litigiu, Curtea a stabilit trei criterii si anume (a) calificarea faptei potrivit dreptului national, (b) natura faptei incriminate, (c) natura si gravitatea sanctiunii.
Însa, în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului calificarea faptei în dreptul national al statului în cauza are o valoare formala si relativa, reprezentând doar un punct de plecare în analiza efectuata de Curte ( cauza Weber împotriva Elvetiei).
Ratiunea pentru care calificarea realizata de dreptul intern nu este una absoluta este prezentata de Curte în cauza Oztürk împotriva Germaniei. Astfel, ar fi contrar obiectului si scopului art. 6, care garanteaza oricarei persoane dreptul la un proces echitabil, daca statelor le-ar fi permis sa excluda din câmpul de aplicare al art. 6 o întreaga categorie de fapte, pe motivul ca acestea ar fi contraventii.
Al doilea criteriu, natura faptei incriminate, este considerat de Curte cel mai important ( cauza Jussila împotriva Finlandei), iar el presupune analiza alternativa a mai multor aspecte.
Astfel, un prim aspect analizat îl constituie sfera de aplicare a normei încalcate prin savârsirea faptei. În ipoteza în care textul normativ se adreseaza tuturor cetatenilor, iar nu unui grup de persoane având un statut special (de exemplu, militarilor în exercitiul functiunii, avocatilor tinuti sa respecte solemnitatea sedintei de judecata ori secretul profesional), atunci acesta este de aplicabilitate generala si art. 6 sub aspect "penal " devine incident ( hotarârea Bendenoun împotriva Frantei). Evident, aceasta nu exclude stabilirea unor conditii privind savârsirea faptei, calitatea persoanei (de exemplu, sofer sau contribuabil) sau alte aspecte ale raspunderii juridice, în masura în care norma îsi pastreaza caracterul de generala aplicare.
Astfel, instanta de control judiciar constata ca in mod corect, prima instanta a apreciat asupra materialului probator administrat in cauza de catre petenta, in sensul ca in sarcina acesteia, condițiile răspunderii contravenționale sunt îndeplinite, existența faptei si savarsirea acesteia cu vinovatie nefiind combatute in mod concludent.
Din cartea de identiate a autovehicolului se retine ca la data de 19.09.2013, ca urmare a trecerii in proprietatea sa de la societatea de Leasing, i –a fost schimbat numarul de inmatriculare din_ in_ ( f 7).
Potrivit adresei privind informatiile generate de CNADR ( f 8 ) se retine ca la data de 11.09._13 exista rovinieta platita la data constatarii contraventiei insa aceasta viza autovehicolul cu nr de inmatriculare_ .
Potrivit art 1 alin 12 din OG 15/2002 modificat prin OG 17/2010 „ Începând cu data de 1 august 2010, în cazul schimbării numărului de înmatriculare al vehiculului, rovinietă își menține valabilitatea numai în condițiile în care utilizatorul informează în scris Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. cu privire la schimbarea numărului de înmatriculare, în vederea operării modificării în baza de date. Documentele necesare și condițiile de efectuare a modificării, precum și tarifele aferente se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.
De asemenea, potrivit art 9 din Ordinul 769 /2010 privind normele metodologice: „ (1) În cazul schimbării numărului de înmatriculare al vehiculului pentru care a fost achitat tariful de utilizare, rovinieta își menține valabilitatea numai în condițiile în care la emiterea rovinietei numărul de identificare al vehiculului a fost înscris corect. În orice altă situație utilizatorul va solicita CNADNR - S.A., în scris, efectuarea modificării numărului de înmatriculare în baza de date a SIEGMCR.
(2) Pentru efectuarea modificării utilizatorul se va prezenta la unul dintre punctele de lucru ale CNADNR - S.A. cu următoarele documente:
a) cerere scrisă, conform formularului-tip care se regăsește pe pagina web a CNADNR - S.A.;
b) cartea de identitate a autovehiculului în copie și originalul acesteia pentru verificarea conformității.
(3) Solicitarea se verifică pe loc și, dacă aceasta este justificată, după achitarea de către utilizator a tarifului de modificare a numărului de înmatriculare în baza de date, se efectuează această modificare.
…
(5) Odată cu modificarea numărului de înmatriculare, în baza de date se va elibera, prin intermediul SIEGMCR, un document care atestă efectuarea modificării și valabilitatea rovinietei pentru noul număr de înmatriculare, în două exemplare identice, dintre care:
a) unul va fi ștampilat de către CNADNR - S.A. și va fi înmânat solicitantului;
b) unul va fi semnat de către solicitant și va rămâne la CNADNR - S.A.
Mai mult potrivit art 13 din OG 15/2002: „ În cazul schimbării numărului de înmatriculare a vehiculului, rovinieta își menține valabilitatea în condițiile în care în baza de date a autorității de înmatriculare este operată modificarea respectivă. Autoritatea de înmatriculare este obligată să asigure, pe bază de protocol, accesul zilnic al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. la baza de date privind modificările cu privire la schimbarea numărului de înmatriculare.
In contexul dispozitiilor mai sus aratate prin prisma celor retinute in sarcina sa, dar si a lipsei dovezii de solicitare a modificarii in baza de date potrivit noii situatii, nu se poate considera ca fapta in sine nu exista sau ca aceasta nu a fost savarsita cu vinovatie .
Lipsa de diligenta nu poate fi acoperita prin eludarea dispozitiilor legale in materie, iar sustinerea apelantei privind interogarea SIEGMCR privind identitatea . sasiu nu reprezinta o obligatie a intimatei, atributia anuntarii fiiind clar si concis edictata de legiuitor in sarcina utilizatorului, in speta, petenta .
Asupra criteriilor de individualizare a sancțiunii stabilite de disp. art. 5 al.5 și art. 21 al.3 din OG 2/2001, cu referire la gradul de pericol social al contravenției savarsite, circumstanțele concrete de săvârșire, urmările produse dar și aptitudinea sancțiunii aplicate de a asigura responsabilizarea pe viitor a contravenientului, se va retine ca fapta in sine reprezinta una de pericol social – sanctiunea aplicata fiind individualizata spre minim.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate se va aprecia că petenta nu a făcut dovada unei alte stări de fapt decât cea reținută în procesul verbal de contravenție contestat și, prin urmare, nu a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură acest act, în condițiile în care, în prezenta cauză, instanța a avut în atenție teza susținută de CEDO potrivit cu care art. 6 par.2 din Convenție impunea statelor să încadreze aceste prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție contestat în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării.
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul se aplică când fapta este de gravitate redusă, fara consecinte deosebite asupra relatiilor sociale .
În acest context, este necesar să se precizeze că sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire al relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.
Spre deosebire de sancțiunile aplicabile altor ramuri de drept, sancțiunile de drept contravențional nu au caracter reparator, ci preventiv educativ, fiind unanim acceptat că „sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate”.
Tribunalul retine ca, ulterior ratificarii Conventiei Europene a Drepturilor Omului de catre România, libertatea de legiferare a statului român a fost limitata. Astfel, actele normative aflate în vigoare trebuie sa asigure respectarea drepturilor omului garantate de Conventie. De asemenea, interpretarea si aplicarea legilor existente trebuie sa asigure respectarea acestor drepturi.
Se va retine ca, potrivit art. 1 din Protocolul aditional nr. 1, „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decit pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor”.
Prin urmare statele parte a Conventiei au dreptul de a impune sanctiuni pecuniare (amenzi) drept sanctiune pentru încalcarea anumitor dispozitii legale.
Marja de apreciere a statelor nu este însa absoluta. Astfel cum rezulta din jurisprudenta Curtii, (spre exemplu cauza Chassagnou si altii c. Frantei) ingerintele statului în dreptul de proprietate al persoanelor, pentru a fi compatibile cu art. 1, alin. 2, din Protocolul aditional nr. 1, trebuie sa fie prevazute de lege, sa aiba un scop legitim si sa asigure o proportie echitabila între scopul urmarit si mijloacele utilizate.
Instanța de control judiciar consideră că în raport de fapta reținută în sarcina petentei, actul sancționator nu generează o disproporție intre pericolul social al faptei reținuta in sarcina apelantei si cuantumul sancțiunii aplicate.
Tribunalul are in vedere si scopul prevazut de norma generala - OG nr.2/2001, alternativa avertismentului urmarind in fapt responsabilizarea unui contravenient, prin sensibilizarea conduitei acestuia fata de fapta savarsita si urmarile produse, aspecte care nu pot fi indeplinite in cazul de fata, apreciindu – se ca sanctiunea amenzii este de natura a constientiza necesitatea respectarii obligatiilor impuse in sarcina oricarui utilizator de drumuri, respectarea legii nefiind un deziderat, ci o obligatie .
Avand in vedere cele retinute, în temeiul art. 480 alin 1 c.pr.civ., va respinge ca nefondat apelul dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul - promovat de apelanta ., cu sediul în Medgidia, ., județ C., în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PTR. CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- I. TERITORIAL 2 C., cu sediul în C., ., nr. 2, ., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 756/13.05.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ , ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.01.2015
Președinte, Judecător,
L. V. M. I. L. O. D.
GREFIER,
A. N.
Jud.fond. E.E.M.
Red/tehnored L.V.M.
4 ex/24.02.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 66/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 10/2015.... → |
|---|
