Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 135/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 135/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 13594/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 135
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.01.2015
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE: L. V. M.
JUDECĂTOR: A. J. N.
GREFIER: A. G.
S-a luat în examinare apelul în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, promovat de apelantul intimat I. DE J. JUDEȚEAN C.-UM 0406, în contradictoriu cu intimatul petent A. M., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 236/17.02.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ .
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 14.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, dată la care instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 21.01.2015 și 28.01.2015, când în aceeași compunere s-au decis următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra apelului contencios contravențional de față:
Prin sentința civilă nr. 236/17.02.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ a fost admisă plângerea formulată de petentul A. M. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la 11.05.2013 de agentul constatator din cadrul I.J.J C. – UM 0406 C..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 11.05.2013 de către I.J.J. C. – U.M. 0406 C., petentul A. M. a fost sancționat contravențional cu:
- sancțiunea amenzii în cuantum de 500 lei conform prev. art. 3 pct. 1 rap. la art. 4 lit. b din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea unor fapte de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice
Instanța constată, în conformitate cu art. 31 alin. 1 și art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, că procesul-verbal în cauză a fost atacat în interiorul termenului legal de 15 zile de la data comunicării acestuia.
Instanța se confruntă cu imposibilitatea de a verifica, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, întrucât actul sancționator este în mare parte ilizibil, iar intimata nu s-a conformat obligației impuse de a depune la dosarul cauzei transcrierea mecanică a procesului verbal, precum și întreaga documentație ce a stat la baza emiterii acestuia, deși a fost notificată în acest sens în două rânduri.
Potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost săvârșita, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește si se sancționează contravenția posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea.
Conform art. 17 din același act normativ, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
În condițiile în care procesul verbal este ilizibil nu se poate constata dacă acesta cuprinde mențiunile prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr 2/2001.
Date fiind cele arătate instanța în baza art. 34 din OG nr 2/2001 va admite plângerea și va dispune anularea procesului verbal de contravenție și a sancțiunilor aplicate prin acesta.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, intimatul- organ constatator a declarat apel.
Soluția preconizată de apelant este aceea a schimbării în tot a hotărârii supuse controlului judiciar, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii procesului verbal contestat.
În motivarea cererii, referitor la legalitatea procesului verbal contestat, apelantul arată că a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă și fond prevăzute de OG nr.2/2001.Menționează că procesul verbal a a fost întocmit în prezenta intimatului petent, care a refuzat să-l semneze, fapt pentru care actul sancționator a fost semnat de martorul D. E..
Precizează apelantul că exemplarul 1 al procesului verbal s-a afalat la SIPT C. și de aceea nu a putut fi depus la solicitarea instanței, fiind însă anexat prezentei cereri de apel.
Referitor la temeinicia procesului verbal, apelantul susține că în data de 11.05.2013, echipa de intervenție care asigura ordinea publică în localitatea peștera cu ocazia zilei comunei, din care făcea parte și agentul constatator, s-a sesizat asupra faptului că o persoană de sex bărbătesc, îmbrăcată tip militar a început să scandeze lozinci împotriva președintelui României, instigând la violență persoanele participante la manifestarea dedicată zilei Comunei Peștera.
Mai arată apelantul că având informații că mai sunt și alte persoane recalcitrante și că manifestarea ar putea degenera, echipa din care făcea parte și agentul constatator l-a extras pe petent din mulțime, l-a condus la autospeciala jandarmeriei și i-a aplicat sancțiunea contravențională în conformitate cu prevederile Legii nr.61/1991.
Opinează apelantul că simplele afirmații ale petentului, neînsoțite de probe nu pot răsturna prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție – conferită de art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, având în vedere că agentul constatator a constatat fapta direct și cu propriile simțuri și a aplicat minimul sancțiunii amenzii.
În probațiune, apelantul solicită a se încuviința înscrisul reprezentat de raportul agentului constatator și audierea martorei Dragomie E..
Legal citată, intimatul petent a depus întâmpinare (f.11-14), solicitând respingerea apelului ca nefundat.
Intimatul petent susține că este eronată situația de fapt menționată în cuprinsul cererii de apel, menționând că nu era îmbrăcat militar – fapt oricum irelevant, dar și că deși a protestat împotriva președintelui României, nu a adresat injurii și nu a instigat la violență.
În referire la situația de fapt reținută în procesul verbal contestat, intimatul petent solicită a se constata că aceasta nu este altceva decât reproducerea textului legal incriminator, respectiv a disp.art3 pct.1 din Legea nr.61/1991, descrierea generică, necircumstanțiată echivalând cu o lipsă a descrierii faptei.
Consideră intimatul petent că protestul pașnic împotriva unui funcționar public, politician se înscrie în limitele libertății de exprimare garantate de art.30,39 din Constituția României, cât și de tratatele internaționale la care România este parte: Declarația universală a drepturilor omului (art.19 și 20) și Convenția europeană a drepturilor omului (art.10 și 11).
Intimatul petent susține că reacția sa de a protesta pașnic a fost una spontană și individuală, că dacă invocă faptul că el ar fi cunoscut „ alte persoane recalcitrante” care urmau să instige la violență, apelantul-organ constatator trebuie să și dovedească acest lucru, cu atât mai mult cu cât - aflându-ne în apel, sarcina probei îi revine apelantului.
Mai arată intimatul că este inexactă mențiunea apelantului potrivit cu care amenda a fost aplicată în cuantum minim, dat fiind faptul că minimul special era de 200 lei, iar nu de 500 lei.
În dovedirea apărărilor sale, intimatul petent a solicitat ca instanța să dispună obligarea Serviciului Român de Informații să depună la dosarul cauzei înregistrarea video a momentului în care se reține săvârșirea faptei contravenționale, obligație care să fie stabilită și în sarcina Televiziunii Alpha TV, precum și audierea martorului S. A..
Examinând hotărârea supusă controlului judiciar, prin prisma criticilor formulate, cu luarea în considerare a disp.art.479 c.pr.civ. – cât și a mijloacelor de dovadă administrate în apel, Tribunalul constată următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 11.05.2013 de către I.J.J. C. – U.M. 0406 C., petentul A. M. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 500 lei conform prev. art. 3 pct. 1 rap. la art. 4 lit. b din Legea nr. 61/1991, reținându-se în sarcina sa că, în ziua de 11.05.2013, ora 16,15, „ a proferat injurii,expresii jignitoare, provocând indignarea cetățenilor și lezând demnitatea oficialităților prezente la serbarea câmpenească Peștera”.
Pe calea plângerii contravenționale, formulată în considerarea disp.art.31 din OG.2/2001, petentul a contestat legalitate și temeinicia procesului verbal.
În faza de judecată, instanța competentă să soluționeze plângerea are a statua, în condițiile art.34 din OG.2/2001, asupra legalității și temeiniciei procesului verbal, a cărui lipsire de eficiență poate fi dispusă atunci când se constată: 1/inexistența contravenției datorată lipsei elementelor constitutive sau al incidenței vreunei cauze care înlătură caracterul contravențional al faptei, potrivit art.11 din OG.2/2001; 2/ existența unor cauze de nulitate care afectează actul constatator, în consacrarea dată de art.16-17 din actul normativ menționat; 3/ existența unor cauze care exclud aplicarea sancțiunilor contravenționale, dintre cele consacrate de art.13 din legea cadru a contravențiilor
Prin sentința apelată, instanța de fond – pentru motivele sus menționate, a admis plângerea dedusă judecății, dispunându-se anularea procesului verbal contestat.
Controlul judiciar relevă că argumentele pentru care judecătorul fondului a dispus lipsirea de eficiență a actului sancționator nu pot fi primite; chiar în ipoteza în care procesul verbal anexat plângerii contravenționale (f.3 din dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei C.) ar fi fost ilizibil, se impunea obligarea agentului constatator la înaintarea transcrierii procesului verbal, iar în situația de neconformare aplicarea amenzii judiciare conform art.187 alin.2 lit.f) cod pr.civ.
D. fiind caracterul devolutiv al apelului, prin prisma disp.art.476 alin.1 c.pr.civ., care dispune că „ apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept”, Tribunalul din analiza susținerilor părților litigante constată caracterul nefondat ala apelului.
Sub un prim aspect, se veridică susținerile intimatului petent referitoare reproducerea în cuprinsul procesului verbal a textului legal incriminator, respectiv art.3 pct.1 din Legea nr.61/1991, fără o descriere circumstanțiată a faptei, contrar cerințelor art.16 alin.1 din OG nr.2/2001.
Or, doctrina de specialitate și în acord cu ea practica judiciară au statuat în mod constant că „ din interpretarea disp.art.16 alin.1 din OG nr.2/2001 rezultă cerința ca agentul constatator să efectueze o descriere concretă a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei un caracter contravențional. O descriere generică, lipsită de conținut concret, atrage nulitatea procesului verbal de contravenție”.
Sub aspectul invederat de apelant, respectiv al prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal întocmit de agentul constatator care a perceput direct și cu propriile simțuri fapta săvârșită de petent, Tribunalul reține că - deși recunoscută de doctrina de specialitate și practica jurisprudențială și analizată de instanța europeană în cauzele contra României ca „o prezumție prevăzută de lege”, în accepțiunea pe care Curtea îl dă acestui concept,această prezumție nu este de natură să înfrângă garanțiile consacrate de art.6 din CEDO, respectiv prezumția de nevinovăție recunoscută acuzatului și principiul „ in dubio pro reo”.
Concursul dintre cele două prezumții (legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, respectiv prezumția de nevinovăție a celui „acuzat”), care nu au un caracter absolut impune ca soluția să fie determinată de probațiunea administrată în cauză.
Chiar dacă am accepta că raportul întocmit de organul constatator se constituie într-un veritabil mijloc de dovadă – optică neîmbrățișată de practica judiciară în materie, observăm că din conținutul acestuia nu rezultă că prin faptul că intimatul „ a început să scandeze împotriva președintelui României”, ar fi tulburat ordinea și liniștea publică sau ar fi provocat indignarea cetățenilor, respectiv ar fi lezat demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice”.
Concluzia în acest sens este susținută și prin declarația martorului asistent, audiat la propunerea apelantului, care a relatat doar că „ atunci când președintele a înaintat spre mulțime, cineva din grup a strigat lozinci împotriva președintelui” – fără a putea să susțină că „mulțimea” ar fi fost indignată sau liniștea publică tulburată. Și dacă la nivel de prezumție s-ar putea accepta ideea că prin gestul său intimatul petent să fi stârnit indignarea unor cetățeni, cum în materie contravențională instanța este obligată să respecte garanțiile cuprinse în art.6 din Convenția europeană a drepturilor omului, incidența principiului „ in dubio pro reo”, impune concluzia că orice îndoială existentă în cauză trebuie interpretată exclusiv în favoarea persoanei sancționată contravențional.
Concluzionând, Tribunalul constată ca fiind nefondată susținerea apelantului potrivit cu care procesul verbal contestat ar fi fost încheiat în condiții de deplină legalitate și temeinicie.
Pentru considerentele - de fapt și drept expuse, în temeiul art. 480 alin.1 c.pr.civ., va fi respins ca nefondat apelul dedus judecății.
În temeiul art.453 c.pr.civ., apelantul va fi obligat la plata către petent a sumei de 500 lei- cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul promovat de apelantul intimat I. DE J. JUDEȚEAN C.-UM 0406, cu sediul în C., .,nr. 108,județul C., în contradictoriu cu intimatul petent A. M., domiciliat în C., ., ., ., județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 236/17.02.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă apelantul - intimat către intimatul - petent la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.01.2015
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. V. M. A. J. N.
GREFIER,
A. G.
Jud.fond O. I.O
Tehnored.jud.A. N.
4 ex/ 13.02.2015
2com 16.02.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 267/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1537/2015.... → |
|---|
