Pretentii. Sentința nr. 107/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 107/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 7090/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă Nr. 107
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. C.
GREFIER: E. D.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect pretenții formulată de reclamanta C. NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME SA, cu sediul în C., Incinta Port, Gara Maritimă, jud. C., în contradictoriu cu pârâta A. - DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, cu sediul în București, .. 88, sector 5, București.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 15.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din cuprinsul prezentei hotărâri, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 22.01.2015 când s-au hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberand asupra cauzei de fata constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta-sectia contencios administrative si fiscal sub nr._ reclamanta C. N. “ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME” S.A. a solicitat obligarea paratei AGENTIA N. DE ADMINISTRARE FISCALA-DIRECTIA GENERALA DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI la plata sumei de 923.414 lei cu titlu de dobanzi calculate pana la data de 18.06.2009 pentru rambursarea cu intarziere a TVA conform :decont afferent lunii septembrie 2007 conform OMFM 967/2005 si deconturile aferente perioadei ianuarie 2008-aprilie 2009 conform OMEF 1857/2007.
In motivarea in fapt a cererii s-a aratat ca suma de 923.414 lei reprezinta cuantumul dobanzilor calculate pentru perioada cuprinsa intre data emiterii decontului si data de 19.06.2009 cand a fost trimisa la A.-DGAMC adresa nr._/19.06.2009 inregistrata sub nr._/22.06.2009 privind solicitarea dobanzii penalizatoare datorita intarzierii stornarii TVA. Cererea a fost facuta in baza art.120 si 124 din Codul de procedura fiscala iar pana la data introducerii prezentei cereri parata nu a raspuns la solicitarile sale trimise prin adresa nr._/19.06.2009, nr._/16.07.2009 si nr._/1.10.2009.
In drept cererea a fost intemeiata pep rev.Codului fiscal, Cod proc.fiscala si leg.554/2004.
In dovedire au fost atasate inscrisuri.
Cererea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in valoare de 300 lei.
Parata AGENTIA N. DE ADMINISTRARE FISCALA a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca inadmisibila iar pe fondul cauzei respingerea ca nefondata, din urmatoarele motive:
Considera parata ca actiunea este inadmisibila intrucat potrivit OMFP nr.1899/2004 obligatia de a calcula aceste dobanzi revine organelor fiscale si nu contribuabilului, caz in care daca instanta ar admite cererea asa cum a fost formulate s-ar substitui organelor fiscale.
Apreciaza parata ca ceea ce se poate pune in discutie este dreptul contribuabilului de a beneficia de acordarea dobanzilor nu si de cuantumul acestora.
Pe fondul cauzei a aratat parata ca reclamanta nu poate beneficia de acordarea de dobanzi intrucat solutionarea deconturilor de TVA cu optiune de rambursare a fost efectuata potrivit dispozitiilor legale avand in vedere obligatiile fiscale restante inregistrate de societate la data solutionarii cererilor.
In ceea ce priveste obiectul cererii d echemare in judecata, respective acordarea de dobanzi pentru rambursarea cu intarziere a TVA aferenta deconturilo rmentionate sustine parata ca sunt incidente disp. OMFP nr.1899/2004 cap.I procedura de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, dispozitii pe care le reda.
Prin raspuns la intampinare reclamanta a formulat aparari in raport de fiecare decont de TVA invocat de parata prin intampinare si a solicitat in probatiune efectuarea unei expertise fiscale .
Prin “precizari” formulate la data de 4.02.2014 reclamanta a aratat ca solicita obligarea paratei la plata sumei de 923.414 lei reprezentand dobanzi penalizatoare pentru perioada cuprinsa intre data termenului legal de rambursare TVA conform deconturilor de TVA si data de 19.06.2006 cand a fost depusa cererea privind plata dobanzii si obligarea paratei la plata de dobanzi penalizatoare pentru rambursarea cu intarziere a TVA calculate pana la data rambursarii sau compensarii integrale a sumelor rezultate din deconturile de TVA ce fac obiectul cererii.
Instanta a calificat exceptia inadmisibilitatii actiunii invocate de parata prin inatmpinare, in raport de motivarea exceptiei, ca fiind o aparare de fond.
A fost incuviintata administrarea probei cu inscrisuri si expertiza fiscala avand ca obiectiv calcularea dobanzii aferente TVA aprobat la rambursare de catre parata pentru perioada cuprinsa intre termenul prevazut de lege pentru rambursarea TVA si rambursarea efectiva sens in care vor fi avute in vedere si compensarile effectuate cu alte creante.
La data de 10.09.2014 a fost depus la dosar raportul de expertiza dispus in cauza( fila 184-vol I)..
Ambele parti au formulat obiectiuni la raportul de expertiza, incuviintate de instanta la termenul din data de 30.10.2014.
La data de 24.11.2014 a fost depus la dosar raspunsul la obiectiunile formulate prin “suplimentul la raportul de expertiza judiciara” ( fila 28 vol.II).
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
In fapt, reclamanta se considera prejudiciata prin faptul ca parata a solutionat deconturile negative cu optiune de rambursare a TVA ( DNOR in continuare) aferente lunii septembrie 2007 si deconturile aferente perioadei ianuarie 2008-aprilie 2009 cu depasirea termenului de 45 de zile prevazut de lege, iar la solicitarile de acordare a dobanzilor aferente sumelor rambursate cu intarziere, prin adresele nr._/19.06.2009, nr._/16.07.2009 si nr._/1.10.2009 parata nu a dat niciun raspuns.
Calea unei acțiuni în contencios administrativ este deschisă nu doar celui care contestă un act administrativ tipic, ci și celui care atacă în justiție actul administrativ atipic (asimilat), adică al tăcerii administrației, respectiv al refuzului nejustificat.
În speță, suntem în prezența actului administrativ atipic, reclamanta supunând controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ refuzul exprimat de organul fiscal față de cererea prin care se solicita acordarea dobânzilor pentru sumele reprezentând TVA rambursate cu depasirea termenului de 45 zile prevazut de lege.
Inadmisibilitatea actiunii invocata de parata prin intampinare rezultata din faptul ca OMFP nr.1899/2004 prevede obligatia de a calcula aceste dobanzi organelor fiscale si nu contribuabilului, calificata de instanta in raport de motivare ca fiind o aparare de fond, nu poate fi primita, instanta apreciind ca nerespectarea propriei obligatii prevazuta de lege nu se poate constitui . neprimire a actiunii intrucat dreptul si competenta organului fiscal de a realiza calculul dobanzilor este prevazut de actele normative incidente numai in procedura administrativa de solutionare a cererii.
Suma calculata de reclamanta ca fiind datorata cu titlu de dobanzi pentru nerambursarea in termen a TVA de rambursat a fost indicata in mod provizoriu intrucat in cauza a fost efectuata o expertiza fiscala care a stabilit sumele datorate cu titlu de dobanzi in raport de solutionarea fiecarei declaratii negative de TVA cu optiune de rambursare.
Potrivit art.117 alin.9 din OG 92/2003, procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor prevăzute de art.124, se aprobă prin ordin al ministrului economiei și finanțelor, în acest sens fiind emis OMFP nr.1899/2004 care prevede la pct.1 din Cap.2
„ Pentru sumele nerestituite sau nerambursate în termenul prev. de art.199 alin.1 și 2 sau de art.112 alin.2 din OG nr.92/2003 R, după caz, contribuabilul are dreptul la dobândă conform disp.art.119 din aceeași ordonanță” .
Dobânda urmează a fi calculată – conform pct.2 al aceluiași Cap.2 din Ordin, după cum urmează:
„ Dobânda se calculează începând din ziua imediat următoare expirării termenului prevăzut la pct.2 sau a celui prevăzut la Cap.1 pct.4 alin.(3), după caz, până în ziua înregistrării, inclusiv, a operațiunii de compensare și/sau a operațiunii de restituire ori rambursare a eventualelor diferențe rămase după efectuarea compensării, în conturile bugetare corespunzătoare, cu excepția impozitului pe venit”.
Dreptul la rambursare a TVA rezultă din dispozițiile Codului fiscal, organelor fiscale neavând decât obligația de a verifica (într-un anumit termen) îndeplinirea condițiilor legale pentru nașterea dreptului la rambursare, fără a avea – în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, și un drept de apreciere asupra oportunității rambursării.
Dispozițiile din legislația națională referitoare la rambursarea TVA sunt rezultatul transpunerii legislației comunitare din domeniu.
Prin art.11 alin.(1) și (2) din Constituția României, revizuită în 2003 se dispune că „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.
Prin art.148 alin.(2) din Constituția României se dispune că legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, iar conform alin.(4) al aceluiași articol – jurisdicțiile interne trebuie să garanteze îndeplinirea acestor exigențe.
De la aderarea României la Uniunea Europeană se aplică Tratatul de instituire a comunității Europene, cu privire la Sistemul Comun de TVA, prin care statul Român a cedat din suveranitatea fiscală, trebuind să se alinieze la legislația comunitară.
In cauza C‑431/12, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Înalta Curte de Casatie si Justitie (România), prin decizia din 21 iunie 2012, primită de Curte la 24 septembrie 2012, Agentia Natională de Administrare Fiscală împotriva . SA a statuat ca „Articolul 183 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că se opune ca o persoană impozabilă care a solicitat rambursarea excedentului de taxă pe valoarea adăugată achitată în amonte din taxa pe valoarea adăugată pe care o datorează să nu poată obtine din partea administratiei fiscale a unui stat membru dobânzi de întârziere aferente rambursării efectuate tardiv de această administratie „ si ca „din punctul de vedere al persoanei impozabile, motivul pentru care rambursarea excedentului de TVA a intervenit cu întârziere este lipsit de importantă.”
In speta, reclamanta a solicitat dobanda aferenta TVA rambursat cu intarziere aferenta decontului din septembrie 2007 si a deconturilor aferente perioadei ianuarie 2008-aprilie 2009.
Din expertiza fiscala efectuata in cauza rezulta ca pentru DNOR aferent lunii septembrie 2007 termenul de solutionare era la 10.12.2007 iar restituirea TVA s-a efectuat la 28.12.2007 cu 18 zile de intarziere.
Pentru decontul aferent lunii ianuarie 2008, pentru care termenul legal de solutionare era 10.04.2008, s-a emis decizia de rambursare_ din 1.04.2008 valorificata prin nota de compensare din 24.04.2008 prin care erau stinse obligatii reprezentand amenzi.
Instanta retine ca in mod corect a apreciat expertul ca data solutionarii decontului de TVA este data la care nota de compensare produce efecte, respectiv 25.04.2008.
Instanta va inlatura din suplimentul la raportul de expertiza concluzia de la fila 8 ( fila 31 verso-vol II) al doilea paragraf referitor la dobanda aferenta veniturilor din amenzi intrucat conform art. 119 alin.2 din OG 92/2003 pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel nu se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere. Prin urmare, suma de 49.364,96 lei calculata de expert ca reprezentand dobanda aferenta amenda achitata dupa compensarea acesteia cu TVA de rambursat nu va fi luata in considerarea la stabilirea cuantumului total al dobanzii datorate de parata reclamantei.
Instanta constata ca, prin suplimentul la raportul de expertiza efectuat urmare a obiectiunilor formulate de parti, expertul, in tabelul centralizator cuprinzand dobanda pentru fiecare DNOR ,de la fila 35 vol II, a omis luna ianuarie 2008, pentru care a fost calculata dobanda in valoare de 1869,89 lei la fila 31 .
In consecinta, instanta retine ca suma totala reprezentand dobanzi aferente TVA rambursat cu intarziere este in cuantum de 294.171,65 lei rezultata din suma totala calculata de expert in cuantum de 341.665,73 lei din care s-a scazut suma de 49.364,96 lei reprezentand dobanda la amenda pentru care nu se datoreaza accesorii, la care s-a aditionat suma de 1869,89 lei reprezentand dobanda aferenta DNOR ianuarie 2008 omisa de expert din tabelul centralizator ( 341.665,73-_,96=292.300,77 ; 292.300,77+1869,89=294.171,65).
Concluzia formulata de expert in suplimentul la expertiza de la fila 31 verso vol II ( la obiectiunile formulate de reclamanta) in sensul ca dobanda datorata de parata fara a lua in considerare daca sumele rambursate cu depasirea termenului legal au fost restituite sau compensate, este in valoare de 656,654 lei nu va fi retinuta de instanta intrucat prin obiectivul stabilit de instanta la incuvintarea probei s-a solicitat sa se aiba in vedere si compensarile efectuate cu alte creante. Prin urmare, aceasta concluzie a expertului excede obiectivului incuviintat in cauza.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta va admite in parte cererea precizata si va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 294.171, 65 lei reprezentand dobanzi aferente taxei pe valoarea adaugata restituita cu intarziere pentru perioada septembrie 2007, ianuarie 2008-aprilie 2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea precizată formulată de reclamanta C. NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME SA, cu sediul în C., Incinta Port, Gara Maritimă, jud. C., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI_, în contradictoriu cu pârâta A. - DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, cu sediul în București, .. 88, sector 5, București.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 294.171,65 lei reprezentând dobânzi aferente taxei pe valoare adăugată restituită cu întârziere pentru perioada septembrie 2007, ianuarie 2008-aprilie 2009.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. C. E. D.
Tehnored.Jud. E.C.
2.03.2015/4 ex.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 182/2015.... → |
|---|
