Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 671/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 671/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 7606/118/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINBȚA CIVILĂ NR. 671/CA
Ședința publică din 16.04.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - F. N.
GREFIER - M. G.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant S. M. - L., cu domiciliul în C., ., ., apt. 11, județul C., în contradictoriu cu pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. - SERVICIUL RUTIER,, cu sediul în C., . nr. 146, județul C., având ca obiect suspendare executare act administrativ DISPOZIȚIA NR_/08.10.2014/ anulare act.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integranta din prezenta hotărâre.
Instanța a amânat pronunțării la data de 16.04.2015, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. - Secția de C. Administrativ și Fiscal la data de 27.10.2014 sub nr._, reclamantul S. M. - L. a chemat în judecată pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului C., solicitând instanței să dispună anularea/revocarea dispoziției nr._ din 08.10.2014 emisă de Șeful Serviciului Rutier C. prin care s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadă de 90 zile precum și majorarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule cu 30 de zile, ca netemeinică și nelegală.
De asemenea reclamantul a mai solicitat suspendarea aplicării dispoziției contestate până la soluționarea definitivă a cauzei în temeiul art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, întrucât punerea în executare a acesteia ar putea conduce la aplicarea unor soluții contradictoriii precum și la crearea unor pagube iminente, având în vedere că își câștigă existența fiind conducător auto iar reclamantul este sigurul susținător al familiei.
Reclamantul a solicitat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că a fost reclamant într-un dosar civil având ca obiect plângere contravențională, însă prin decizia civilă nr. 1675/12.10.2011 Judecătoria C. i-a respins plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/21.09.2008.
Reclamantul a susținut că dispoziția contestată este nelegală motivat de faptul că s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce după trecerea unei perioade de mai bine de 5 ani de la săvârșirea faptei respective, 21.09.2008. Mai mult decât atât, au trecut 3 ani de la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței prin care i s-a respins plângerea contravențională.
S-a mai invocat faptul că nu i s-a comunicat după rămânerea irevocabilă a sentinței faptul că trebuie să predea permisul de conducere iar procesul-verbal de afișare este datat 08.10.2012 și nu este semnat de un martor asistent.
În drept reclamantul a invocat prevederile Legii nr. 554/2004 și C.proc.civ..
În probațiune a depus înscrisuri.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
S-a arătat că în ce privește cererea de suspendare a măsurii dispuse prin dispoziția contestată aceasta nu se impune întrucât reclamantul nu a făcut dovada unui caz bine justificat și nici a unei pagube iminente, condiții impuse de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru a se putea dispune suspendarea actului administrativ.
În ce privește dispoziția nr._ din data de 08.10.2014 pârâtul a susținut că la data de 30.09.2008 reclamantul s-a prezentat la sediul Serviciului Rutier C. pentru a i se restitui permisul de conducere în conformitate cu dispozițiile art. 118 alin. r din O.U.G. nr. 195/2002, prezentând certificatul de grefă nr. 3295/30.09.2008 care atesta depunerea plângerii contravenționale împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/21.09.2008 pe rolul Judecătoriei C..
La aceeași dată reclamantul a luat cunoștință sub semnătură de prevederile art. 118 alin. 4 și 5 din O.U.G. nr. 195/2002 potrivit cărora este obligat ca, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care instanța de judecată a respins plângerea contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție, să se prezinte la Serviciul Poliției Rutiere care îl are în evidență, din proprie inițiativă și fără notificare prealabilă, pentru a preda permisul de conducere.
Pârâtul a susținut că nu este prescrisă sancțiunea suspendării dreptului de a conduce întrucât conform dispozițiilor art. 91 din C.proc.fisc. termenul de prescripție este de 5 ani.
În drept a invocat prevederile art. 205 C.proc.civ..
În probațiune a depus înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin dispoziția nr._/08.10.2014 emisă de Șeful Serviciului Rutier C., s-a dispus suspendarea exercitării dreptului reclamantului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadă de 90 zile și majorarea perioadei de suspendare în temeiul art. 118 alin. 4 și 5 din O.U.G. nr. 195/2002 cu o perioadă de 30 zile, urmând ca suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule să își producă efectele juridice în perioada 08.11._15.
Temeiul dispoziției l-a reprezentat procesul-verbal de contravenție . nr._/21.09.2008 și sentința civilă nr. 1675/12.10.2011 rămasă definitivă la 12.10.2011 prin care s-a respins plângerea petentului.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002: „(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta. (2) Plângerea suspendă executarea amenzilor și a sancțiunilor contravenționale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronunțării hotărârii judecătorești. (3) Dovada înregistrării plângerii depuse la judecătorie în termenul prevăzut la alin.(1) se prezintă de contravenient la unitatea de poliție din care face parte agentul constatator, care va efectua mențiunile în evidențe și îi va restitui permisul de conducere. (4) În termen de 15 zile de la data pronunțării hotărârii judecătorești prin care instanța a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență pentru a preda permisul de conducere. (5) Neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin. (4), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce.”
Ca urmare a formulării plângerii contravenționale înregistrate în dosarul nr._/212/2008 pe rolul Judecătoriei C. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/21.09.2008 și a prezentării certificatului de grefă, reclamantului i s-a restituit la data de 30.09.2008 permisul de conducere în baza dispozițiilor art. 118 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 și i s-a adus la cunoștință, conform mențiunilor de pe dovada de restituire nr. 3295/30.09.2014, dispozițiile art. 118 alin. 4 și 5 din O.U.G. nr. 195/2002.
Având în vedere că reclamantului i s-a respins irevocabil plângerea contravențională și nu a depus permisul la unitatea de poliție în termenul prevăzut de dispozițiile mai sus menționate, instanța reține că în mod legal și temeinic s-a emis dispoziția contestată.
Apărările reclamantului privind faptul că nu i s-a adus la cunoștință după pierderea procesului faptul că trebuie să predea permisul nu pot fi primite, întrucât acesta nu poate invoca necunoașterea dispozițiilor legale, mai cu seamă că a semnat că a luat la cunoștință prevederile art. 118 alin. 4 și 5 din O.U.G nr. 195/2002 pe dovada de restituire a permisului.
În ce privește susținerile reclamantului privind prescrierea sancțiunii, instanța reține că și acestea sunt neîntemeiate.
Astfel, având în vedere că sancțiunea dispusă este una complementară sancțiunii principale a amenzii, aceasta se prescrie în termen de 5 ani raportat la dispozițiile art. 121 alin. 2 din O.U.G nr. 195/2002 raportat la art. 91 din C.proc.fisc..
Termenul de 5 ani de prescripție ar fi trebuit să curgă de la 01.01.2009 conform prevederilor legale mai sus menționate, însă, având în vedere dispozițiile art. 118 alin. 2 din O.U.G. nr. 118/2002, potrivit cărora plângerea contravențională suspendă executarea sancțiunilor complementare, până la data soluționării irevocabile a plângerii petentului, termenul de prescripție nu a fost început să curgă iar dacă ar fi începu să curgă ar fi fost suspendat.
În consecință, termenul de prescripție a început să curgă de la 12.10.2011, data pronunțării sentinței civile nr. 1675/12.10.2011 când a încetat suspendarea executării sancțiunilor dispuse, astfel că la data de 08.10.2014 termenul de 5 ani nu era împlinit.
Instanța va respinge și apărările reclamantului privind nelegala comunicare a dispoziției nr._/08.10.2014 întrucât nelegalitatea comunicării unui act administrativ nu poate constitui un motiv de nelegalitate a acestuia.
Față de aceste considerente instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. M. - L., cu domiciliul în C., ., ., apt. 11, județul C., în contradictoriu cu pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. - SERVICIUL RUTIER,, cu sediul în C., . nr. 146, județul C., ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se poate depune la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.04.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
F. N. M. G.
Tehnoredact.jud.F.N.
4 ex./22.05.2015
emis 2 .="margin-bottom:10pt; line-height:115%; font-size:11pt">
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 732/2015.... | Litigiu privind achiziţiile publice. Sentința nr. 608/2015.... → |
|---|
