Anulare act administrativ. Sentința nr. 115/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 115/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 27-01-2014 în dosarul nr. 4570/120/2013
DOSAR NR._ anulare act adm.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 115
Ședința publică din 27 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. I.
GREFIER: E. B.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamanta ., cu sediul în ., în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul Dâmbovița și Administrația Finanțelor Publice Găești, cu sediul în Găești, județul Dâmbovița, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Cererea a fost timbrată cu suma de 39 lei, taxă judiciară de timbru achitată conform chitanței . nr. 4912/14.10.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul pricinii și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare; după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat și având în vedere că pârâta a solicitat judecata în lipsă, tribunalul constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 1341 din 11.06.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Găești a admis contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. A. G. S.R.L. în contradictoriu cu intimatele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE GĂEȘTI și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE DÂMBOVIȚA, în sensul că a desființat măsura sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile ale debitoarei contestatoare și măsura popririi asiguratorii asupra disponibilităților bănești ale acesteia la B.R.D. – Groupe Societe Generale S.A., PRO CREDIT B. și I.N.G. Bank N.V. Amsterdam.
Prin aceeași sentință, instanța a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, pentru capătul de cerere privind anularea raportului de inspecție fiscală nr. F – DB-340 din 21.04.2011, înregistrat la D.G.F.P. D-ța sub nr._/21.04.2011 și a dispus disjungerea acestuia.
În urma disjungerii, la aceeași instanță s-a format dosarul nr._ în care Judecătoria Găești a pronunțat sentința civilă nr. 1350 din 11.06.2013, prin care a admis excepția de necompetență materială a instanței, invocată din oficiu și a declinat în favoarea Tribunalului Dâmbovița, Secția II Civilă și de C., competența de soluționare a cererii disjunse din dosarul nr._ .
La Tribunalul Dâmbovița, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
La cererea tribunalului, în cadrul procedurii de regularizare realizată în conformitate cu prevederile art. 200 Cod procedură civilă, reclamantul a depus la dosar copii de pe raportul de inspecție fiscală nr. F-DB-340/21.04.2011, înregistrat la DGFP Dâmbovița sub nr._ din 21.04.2011 și deciziile de impunere, respectiv de măsuri asigurătorii emise în baza acestuia.
La data de 04.10.2013, DGRFP Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității contestației împotriva Raportului de inspecție fiscală nr. F-DB – 340/21.04.2011, având în vedere prevederile art. 109 din OG nr. 92/2003, republicată, conform cărora, rezultatele inspecției fiscale consemnate în Raportul de inspecție fiscală nr. F – DB – 340/21.04/2011 au stat la baza emiterii Deciziei de impunere nr. 531/21.04.2011, act administrativ care produce efecte juridice de drept fiscal.
Astfel, titlul de creanță fiscală și act administrativ fiscal susceptibil a fi contestat este numai decizia de impunere, deoarece aceasta creează o situație juridică nouă, prin stabilirea obligațiilor fiscale în sarcina reclamantei. De altfel, dispozițiile art. 206 alin. 2 din OG nr. 92/2003 republicată, prevăd faptul că obiectul contestației îl pot constitui numai sumele și măsurile stabilite într-un titlu de creanță sau într-un act administrativ fiscal.
Pârâta a mai precizat faptul că raportul de inspecție fiscală nu creează prin el însuși o situație juridică nouă, el fiind supus avizării șefului de serviciu și aprobării conducătorului de inspecție fiscală, el stând la baza emiterii deciziei de impunere. Sumele înscrise în raport reprezintă doar constatări ale organului de inspecție fiscală și stau la baza emiterii deciziei de impunere. Aceste sume reprezintă constatări ale organului de inspecție, care nu se pot concretiza în obligații de plată opozabile contribuabilului și susceptibile a fi supuse executării silite, în caz de neplată, în condițiile în care legiuitorul a prevăzut în mod expres faptul că numai decizia de impunere poate constitui titlu de creanță în materie fiscală.
În drept a fost invocate dispozițiile art. 205 și următoarele Cod procedură civilă, ale Legii nr. 554/2004, precum și dispozițiile OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Examinând cererea, prin prisma dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ S.C. A. G. S.R.L. a formulat contestație împotriva deciziei nr._/5.12.2012 emisă de Administrația Finanțelor Publice Găești prin care se mențin măsurile executorii preluate în raportul de inspecție fiscală nr._/21.04.2011 prin care a fost obligată la plata unor sume suplimentare în cuantum de 331.570 lei, reprezentând: 87.821 lei impozit pe profit; 42.691 lei majorări întârziere aferente impozitului pe profit până la data de 14.04.2011; 132.793 lei taxă pe valoare adăugată; 68.265 lei majorări întârziere aferente taxei pe valoare adăugată, până la data de 14.04.2011, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună ridicarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile și a disponibilităților bănești ale . și anularea raportului de inspecție fiscală F-DB 340/21.04.2011.
În motivarea cererii contestatoarea a arătat că procesul verbal încheiat la data de 08.03.2011 de Agenția Națională de Administrare Fiscală – garda Financiară Dâmbovița a fost anulat prin sentința civilă nr.303/7.02.2012, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr.731/23.08.2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Potrivit dispozițiilor art.109 din codul de procedură fiscală, modificat și completat, rezultatul inspecției se consemnează, în scris, într-un raport de inspecție fiscală, în care se prezintă constatările inspecției fiscale din punct de vedere faptic și legal.
Menționează că prin raportul de inspecție fiscală nr.F-DB 340/21.04.2011, care reprezintă de fapt o continuare a controlului început de Garda Financiară Dâmbovița, nu s-au constatat obligații fiscale suplimentare datorate bugetului de stat față de cele constatate prin procesul verbal încheiat la data de 08.03.2011 de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, Garda Financiară Dâmbovița și nici încălcarea altor prevederi legale.
Totodată, în raportul de inspecție nr._/21.04.2012 emis de inspecția fiscală din cadrul DGFP Dâmbovița, au fost preluate măsurile executorii stabilite prin procesul verbal din data de 08.03.2011, care a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă și pe cale de consecință consideră că se impune anularea acestuia și implicit a măsurilor asiguratorii. Stabilirea debitelor față de bugetul statului prin acest raport, s-a făcut pe baza documentelor primare și a prevederilor legale identice cu cele din procesul verbal încheiat de Garda Financiară și anulat de instanța de judecată.Baza impozabilă stabilită suplimentar prin raportul de inspecție fiscală se refera la aceleași facturi primite de la furnizorul . SRL în valoare totală de 909.699 lei din care TVA 145.202 lei impozit pe profit 122.319 lei neadmise ca cheltuieli deductibile prin procesul verbal încheiat la data de 08.03.2011 de către Agenția Națională de Administrare Fiscală – Garda Financiară Dâmbovița, sumă la care s-au adăugat accesorii, constatare anulată ulterior de către instanță. În raportul de inspecție nr._/21.04.2012 emis de inspecția fiscală din cadrul D GFP Dâmbovița, au fost preluate măsurile executorii stabilite prin procesul verbal din data de 08.03.2011, care a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Apreciază ilegală decizia de menținere a măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile și asupra disponibilităților bănești ale ., precum și a debitelor respective, hotărârea judecătorească irevocabilă fiind executorie pentru organele de control ale ANAF.
De asemenea, contestatoarea apreciază a fi nelegală atât decizia nr._/5.12.2012 emisă de AFP Găești prin care se mențin măsurile asiguratorii asupra bunurilor mobile și asupra disponibilităților bănești ale societății, cât și raportul de inspecție fiscală nr._/21.04.2011.
În drept, prev. art.129 alin 1, coroborat cu art.172 din OG nr. 92/2003, republicată, modificată și completată, pe disp. Codului de Procedură civilă, modificat și completat.
Excepția invocată de pârâtă se privește a fi întemeiată.
Potrivit art. 109 Cod procedură fiscală, (1) Rezultatul inspecției fiscale va fi consemnat într-un raport scris, în care se vor prezenta constatãrile inspecției din punct de vedere faptic și legal.
(2) La finalizarea inspecției fiscale, raportul întocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere care va cuprinde și diferențe în plus sau în minus, dupã caz, fațã de creanța fiscalã existentã la momentul începerii inspecției fiscale. În cazul în care baza de impunere nu se modificã, acest fapt va fi stabilit printr-o decizie privind nemodificarea bazei de impunere.
(3) Deciziile prevãzute la alin. (2) se comunicã în termen de 7 zile de la data finalizãrii raportului de inspecție fiscalã*).
În conformitate cu art. 41 Cod procedură fiscală, în înțelesul prezentului cod, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale.
Din coroborarea acestor dispoziții, rezultă că numai decizia de impunere are caracterul unui act administrativ fiscal și numai aceasta poate forma obiectul unei contestații întemeiate pe dispozițiile art. 205 și urm. Cod procedură fiscală, ocazie cu care pot fi atacate și actele premergătoare care au fundamentat stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale.
În situația în care decizia de impunere nu este atacată, cererea de anulare a raportului de inspecție fiscală se impune a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât raportul de inspecție fiscală nu are caracterul unui act administrativ fiscal, acesta constituind doar actul în baza căruia este emisă decizia de impunere, conform art. 109 alin. 2 Cod procedură fiscală.
Tot ce ține de legalitatea măsurilor fiscale poate fi cenzurat de instanța de contencios fiscal doar în condițiile în care măsurile sunt transpuse în acte administrative fiscale cenzurabile în instanță. Cum astfel de acte administrative fiscale sunt doar deciziile de impunere și deciziile de luare de măsuri, în absența atacării deciziei de impunere, raportul de inspecție fiscală nu poate fi atacat distinct, pe cale separată, cererea urmând a fi respinsă ca inadmisibilă ( a se vedea și decizia nr. 1353/30 mai 2012 a Curții de Apel Pitești).
Raportul de inspecție fiscală nu produce efecte juridice de sine stătător, posibil de a fi executat față de reclamantă, nefiind posibil de atacat decât împreună cu decizia de impunere emisă în baza lui.
Întrucât raportul de inspecție fiscală cuprinde numai constatări ale organului de inspecție fiscală, în urma căruia se decide impunerea sau taxarea contribuabilului, este lipsită de eficiență o acțiune împotriva acestui act premergător.
Pentru cele ce preced, tribunalul va respinge acțiunea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității contestației împotriva Raportului de inspecție fiscală nr. F – DB – 340/21.04.2011, invocată de pârâta DGRFP Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul în ., în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița ( actualmente Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița), cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul Dâmbovița și Administrația Finanțelor Publice Găești, cu sediul în Găești, județul Dâmbovița, ca inadmisibilă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de al comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 27 ianuarie 2014.
Președinte, Grefier,
E. I. E. B.
Red. E.I./tehnored.E.B.
5ex./30.01.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 654/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 397/2014. Tribunalul... → |
|---|
