Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 8/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 4185/205/2012
DOSAR NR._ plângere contravențională
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr.8
Ședința publică din 15 ianuarie 2014
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE - C. G.
JUDECĂTORI - D. M.
- E. N.
GREFIER - M. V.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 1019/25.04.2013, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petiționar B. C., cu domiciliul în București, ., . ., ., sectorul 6, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, .. 3, Clădirea B., ..
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, din oficiu, după verificare, potrivit art. 1591 (4) Cod procedură civilă, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece cauza în temeiul art. 34 (2) din OG nr. 2/2001.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere că s-a solicitat soluționarea cauzei conform art. 242 Cod procedură civilă constată recursul în stare de judecată și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 1821/02.11.2012, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul B. C., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. CESTRIN, în favoarea Judecătoriei Găești.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Găești la data de 16.11.2012 sub nr._, iar prin sentința civilă nr. 1019/25.04.2013, instanța de fond a dispus:
- admiterea excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale, excepție invocată de instanță din oficiu, privind pe petentul B. C., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. CESTRIN ;
- a constatat prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale ;
- a anulat procesul verbal contestat . nr._ din data de 20.08.2012.
- a exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal contestat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
La data de 31.07.2012, vehiculul categoria A, cu număr de înmatriculare_ a circulat pe autostrada A1, km 70+460m, pe raza localității P., județul Dâmbovița. În urma verificărilor în baza de date a intimatei nu a fost identificată rovinietă valabilă pentru categoria respectivă de vehicul și numărul de înmatriculare menționat.
A fost întocmit procesul verbal contestat . nr._ din data de 20.08.2012 prin care a fost constatată săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, fiind sancționat petentul cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei.
Situația de fapt reținută rezultă din coroborarea procesului verbal contestat cu planșa foto depusă la dosarul cauzei.
Petentul a formulat plângere în termenul prevăzut de dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001.
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Conform art. 14 alin. 1 din O.G. 2/2001, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În ceea ce privește această obligație, instanța a reținut și că, potrivit art. 26 alin. 3 din O.G. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii, iar conform art. 27 din același act normativ, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor.
Instanța de fond a remarcat că procedura de comunicare a procesului verbal contestat (f. 12) s-a realizat la o adresă greșită, alta decât cea reală – București, ., . C, etaj 4, . – adresă cu care petentul figurează în evidența DEPABD, conform fișei capsate la coperta dosarului. Domiciliul este activ din data de 29.06.2010, deci anterior constatării pretinsei contravenții.
Efectuarea comunicării la o altă adresă decât cea reală echivalează, în opinia instanței, cu lipsa comunicării, deoarece petentul este privat de posibilitatea de a lua cunoștință de respectivul proces verbal.
Culpa pentru această situație o poartă intimata, care trebuia să verifice care este adresa reală a petentului și să efectueze comunicarea la această adresă, respectiv la domiciliul activ al petentului, așa cum este el înscris în evidența DEPABD.
Având în vedere acest aspect, instanța de fond a admis excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale.
Ca urmare a admiterii excepției prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale, instanța a anulat integral procesul verbal contestat, întrucât acesta nu mai poate avea o existență valabilă.
La data de 24.09.2013, intimata CNADNR SA CESTRIN a declarat recurs în termen legal, împotriva sentinței instanței de fond, solicitând casarea si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurenta intimată consideră sentința instanței de fond ca fiind netemeinica si nelegala, întrucat, s-a interpretat greșit actul dedus judecații si a schimbat natura ori înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia. Astfel, prin interpretarea greșita a legii, instanța a soluționat procesul fără a intra in cercetarea fondului, (art. 312 alin. (3))
În continuare, recurenta intimată mai susține că prin sentința atacată s-a admis plângerea contravenționala si s-a dispus anularea procesului verbal contestat . nr._/20.08.2012 si pe cale de consecința, a exonerat petenta de plata amenzii aplicate prin acestea, înlăturând totodată si obligația de a achitare a tarifului de despăgubire.
Se consideră că hotărârea este criticabila în raport de art.304 pct. 8 si art. 312 (3) Cod proc.civ.
De asemenea, instanța de fond în mod greșit a interpretat art 9 alin. 3 din O.G nr. 15/2002, apreciind ca răspunderea contravenționala a petentei este prescrisa, considerând ca nu se mai impune analizarea fondului cauzei.
Astfel, art. 9 alin. 3 paragraful ultim prevede " Procesul-verbal se întocmește si se va comunica contravenientului in termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval in care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin (1)".
Potrivit art. 13 alin. 1 din OG 2/2001 Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data savarsirii faptei."
În speța dedusa judecații, fapta a fost săvârșita la data de la data de 31.07.2012, iar sancțiunea a fost aplicata la data de 20.08.2012, data care coincide cu data emiterii procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ de către CNADNR S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, adică in interiorul termenului de prescripție de 6 luni de la săvârșirea faptei, asa cum prevede art. 13 alin. 1 din OG
nr. 2/2001.
De asemenea, procesul verbal de constatare a contravenției contestat a fost comunicat contravenientului la data de 04.09.2012, la un interval mai mic de o luna de la data aplicării sancțiunii, respectând dispozițiile art 14 alin. (1) din OG nr. 2/2001, care prevede ca "Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie daca procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului in in termen de o luna de Ia data aplicării sancțiunii."
Din interpretarea logico - sistematica a textelor legale, rezulta fara echivoc faptul ca, prin apariția Legii nr. 144/2(1)12 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, intenția legiuitorului a fost aceea ca, in intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției sa nu se poate încheia alte procese verbale, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile - si in niciun caz, art. 9 alin. 3 nu prevede un termen de prescripție a răspunderii contraventionale mai scurt decât termenul general de 6 luni.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestație, monitorizare si control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației si Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție si CNADNR S.A
Pentru considerentele expuse, se solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii si trimiterea cauzei spre rejudecare.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8, art. 312 alin. (3) Cod procedură civilă, solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
Verificând criticile deduse judecății, tribunalul reține că recursul declarat este nefondat, astfel:
Procesul verbal de constatare a contravenției . 12 nr._/20.08.2012 (fila 5 primul dosar de fond), care a sancționat fapta prevăzută de art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 în persoana petiționarului, din data de 31.07.2012, a fost comunicată acestuia la data de 04.09.2012, la vechiul domiciliu din . (fila 8 din dosarul de fond, această adresă fiind menționată și în actul constatator).
Din „Fișa de evidență pentru CNP_” emisă de MAI – Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (atașată pe prima copertă interioară a dosarului de fond), rezultă că petiționarul (al cărui C.N.P. din fișa de evidență corespunde cu cel menționat în actul constatator), încă din data de 29.06.2010, domiciliat în București, ., ., ., apart. 60, sectorul 6 (luat în evidența Secției 28 de poliție).
Față de această situație de fapt, corect a reținut prima instanță că realizarea comunicării procesului – verbal de contravenție la o altă adresă decât cea reală, echivalează cu necomunicarea acestuia.
Mai mult, verificând legalitatea și temeinicia procesului - verbal (conform art. 34 din OG nr. 2/2001), se reține că actul constatator este viciat chiar din momentul întocmirii sale, întrucât conținea o adresă de domiciliu a petiționarului inactuală față de data faptei, ceea ce îl face ineficient (operațiunea de comunicare a procesului - verbal de contravenție, act administrativ, reprezintă o formalitate de care depinde valabilitatea/existența însăși a actului administrativ).
Procesul - verbal este anulabil și din perspectiva lipsei vinovăției petiționarului, întrucât din plângerea inițială, coroborată cu actul adițional nr. 1 din 29.05.2008, la contractul de leasing nr._/14.05.2007 ( depus la primul dosar de fond, filele 6 și 7), rezultă că petiționarul a cesionat încă din data de 29.05.2008 autoturismul depistat în trafic fără a deține o rovinietă valabilă, numitului D. D. I. - apărare ce nu a fost în nici un fel combătută de recurentă.
Pentru considerentele ce preced, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat, menținând sentința atacată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 1019/25.04.2013, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petiționar B. C., cu domiciliul în București, ., . ., ., sectorul 6, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, .. 3, Clădirea B., ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. G. D. M. E. N.
Grefier,
V. M.
Judecător fond- M. M.
Judecătoria Găești
Dosar nr._
Red.-Gh.C.
Tehnored.V.M.
Ex.2/14.02.2014
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Hotărâre... | Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 760/2014. Tribunalul... → |
|---|
