Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 185/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 185/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 7914/301/2013
DOSAR NR._ plângere contravențională
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 185
Ședința publică din 19 februarie 2014
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE - A.-M. G.
JUDECĂTORI - E. I.
- F. E.
GREFIER - V. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – C., cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 1849/09.10.2013, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata petiționară V. M., cu domiciliul în București, ., ., etaj 6, ..
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere că s-a solicitat soluționarea cauzei conform art. 242 cod. pr. civilă, constată recursul în stare de judecată și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr._/05.10.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența soluționării cauzei având ca obiect plângere contravențională privind pe petenta V. M., în contradictoriu cu intimata C. SA C., în favoarea Judecătoriei Găești.
Prin încheierea din data de 18.02.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Găești, având în vedere prevederile art. XXIII alin. 1 și 4 din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, raportat la art. 10 ind. 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România - a scos cauza de pe rol și a înaintat-o Judecătoriei Sectorului 3 București – instanță competentă de la domiciliul petentei.
Prin sentința civilă nr.6248/ 16.04.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul nr._, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu de către instanță și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petenta V. M., în contradictoriu cu intimata C. C., în favoarea Judecătoriei Găești, județul Dâmbovița.
De asemenea, s-a dispus trimiterea dosarului la această instanță.
La data de 27.02.2012 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3, sub nr._ plângerea formulată de petenta V. M., împotriva procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 31.01.2012 de un agent constatator din cadrul C. SA – C..
În motivarea plângerii, petenta a arătat că în data de 04.08.2011 se întorcea de la Pitești cu autoturismul marca Mercedes Benz, având numărul de înmatriculare_, fapt ce a făcut să treacă și prin localitatea P., Dâmbovița, iar la aproape șase luni de zile agentul constatator i-a trimis la domiciliu procesul-verbal de contravenție pe care îl contestă.
Acest proces-verbal nu este semnat de agentul constatator, așa cum prevede art. 17 din OG 2/2001, ceea ce conduce la nulitatea lui. Procesul-verbal de contravenție are o precizare în ceea ce privește semnarea sa electronică de către agentul constatator. Simpla semnătură electronică și nu una olografă duce la nulitatea procesului-verbal conform art. 17 din OG 2/2001. Legea 455/2001 privind semnătura electronică nu prevede ca procesele-verbale de contravenție să fie semnate electronic și nu poate fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților. Semnătura electronică este validă numai pentru documentele trimise în format electronic și nu pentru cele trimise prin Poșta Română. C.-ul ar putea interveni la nivelul Guvernului pentru a emite o ordonanță de urgență prin intermediul căreia procesele-verbale cu semnătură electronică să fie validate. Și atunci se ridică problema interpretării termenului de constatare a contravenției, respectiv a prevederilor art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Prin sentința civilă nr. 1849/ 09.10.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Găești a admis plângerea formulată de petenta V. M., în contradictoriu cu intimata C. S.A. C., dispunând anularea procesului verbal de contravenție ., nr._/ 31.01.2012.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, in esență că:
- potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, trecând la analiza legalității actului constatator atacat, se constată că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din același act normativ. Astfel, potrivit acestor dispoziții legale, procesul verbal trebuie să cuprindă mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, iar lipsa acestor mențiuni se sancționează cu nulitatea absolută a procesului verbal, care se poate constata și din oficiu.
- procesul verbal atacat în cauză poartă mențiunea că documentul a fost generat și semnat electronic de agentul constatator, potrivit prevederilor Legii nr.455/2001 și H.G. nr.1259/2001. Dar actul constatator a fost comunicat contravenientului în formă tipărită, fără ca pe procesul verbal comunicat să existe semnătura olografă a agentului constatator, semnătura electronică despre care se face vorbire în cuprinsul acestuia nefiind valabilă decât pe un înscris în format electronic.
- din interpretarea dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 455/2001, rezultă că înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică, sunt asimilate înscrisurilor sub semnătură privată în privința condițiilor și efectelor lor. Dar procesul verbal de contravenție, având natura juridică a unui act administrativ, deci de drept public, este considerat un act autentic, iar nu un înscris sub semnătură privată, fiind emis de un agent constatator în exercitarea atribuțiilor sale, cu respectarea formalităților prevăzute de OG 2/2001.
- procesul verbal contestat, deși se susține că a fost generat și semnat electronic, nu este destinat a fi citit în formă electronică, fiind comunicat petentei în formă tipărită, fapt ce contravine prevederilor art. 4 pct. 2 din Legea 455/2001, care definește înscrisul electronic ca fiind o colecție de date în formă electronică în care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
- s-a apreciat că procesul verbal de contravenție contestat de petent este lovit de nulitate absolută, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001 cu privire la semnătura agentului constatator.
La data de 22 noiembrie 2013, intimata C. SA - C. a declarat recurs împotriva sentinței instanței de fond, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii plângerii și menținerii procesului verbal ca temeinic și legal întocmit, întrucât:
- Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică C. întocmește procesele verbale de constatare a contravențiilor accesând baza de date a MAI – Direcția permise conducere și înmatriculări vehicule, bază de date ce conține numele proprietarilor autovehiculelor, în urma declarațiilor acestora și cuprind numele, adresa și datele tehnice ale fiecărui proprietar și autovehicul;
- potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul verbal contestat a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse la data constatării contravenției, pentru autovehiculul cu numărul de înmatriculare neexistând rovinieta valabilă;
- contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001 potrivit cu care procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului ;
- OG nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
- semnătura electronică aplicată pe procesul verbal contestat este valabilă prin raportare la disp. art. 4 și 5 din Legea nr. 455/2001, texte de lege care trebuie coroborate cu prevederile art. 6 și 7 din același act normativ.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 299 – 316 Cod procedură civilă, solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor si considerentelor instanței de fond precum si prin prisma textelor legale incidente,se apreciază ca acesta este nefondat pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
Din considerentele sentinței recurate, rezultă că în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, realizând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 17 din actul normativ menționat, prin sancționarea cu nulitatea absolută a procesului verbal contestat, pentru lipsa unor elemente esențiale ale acestuia, cu referire la lipsa semnăturii agentului constatator.
Contrar susținerilor recurentei expuse în dezvoltarea motivelor din cererea de recurs, tribunalul reține că procesului verbal de contravenție contestat, nu îi sunt aplicabile dispozițiile speciale din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică întrucât, procesul-verbal de contravenție constituie o specie a actului administrativ, fiind astfel un act de drept public cu o evidentă natură de act autentic, acesta neputând fi încheiat decât în condițiile și doar de persoanele strict abilitate de lege.
Dispozițiile art. 1171 si art. 1173 din vechiul cod civil (dispoziții aflate în vigoare până la data de 15.02.2013 potrivit art. 230, lit. a din Legea nr. 71/2011, aplicabile în cauză) diferențiau actul sub semnătură privată de actul autentic, acesta din urmă fiind acel act care s-a făcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către un funcționar public abilitat în acest sens (în prezent înscrisul autentic fiind reglementat de disp. art. 269 din N.c.pr.civ.).
Procesul verbal de contravenție are un astfel de caracter de act autentic câtă vreme acesta nu poate fi încheiat decât de către o persoană, agent constatator, care să fie abilitat prin lege și învestit să exercite o astfel de activitate ce implică autoritatea publică a statului, situație ce rezultă din dispozițiile art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cu care „Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori”.
Pe de altă parte, potrivit art. 9, alin. 1, lit. a și art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 (actul normativ care prevede și sancționează contravenția reținută în procesul verbal contestat) „(1)Constatarea contravențiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 8 se fac de catre: a) personalul imputernicit din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Naționale din România - S.A.; (2) Începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției”.
Aceste prevederi speciale ale O.G. nr. 15/2002 în raport cu reglementarea de drept comun dată de O.G. nr. 2/2001 în materie de contravenții, permit, prin excepție, ca doar constatarea contravențiilor prevăzute și sancționate de O.G. nr. 15/2002 să poată fi realizată și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, situație ce trebuie obligatoriu consemnată în procesul-verbal de constatare a contravenției, nu și întocmirea procesului verbal de contravenție sub forma unui înscris în format electronic ori semnarea electronică a unui astfel de act.
Astfel, prin Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică invocată de către recurentă, respectiv prin prevederile art. 1 din acest act normativ, legiuitorul a stabilit fără echivoc domeniul său de aplicare, statuând că „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”.
Din interpretarea acestui text rezultă în mod evident faptul că prevederile acestei legi se aplică doar înscrisurilor în formă electronică cărora le poate fi atașată sau logic asociată o semnătură electronică.
Prin disp. art. 4 din același act normativ, sunt definite o . concepte, tocmai pentru a conferi actului legii un grad cât mai ridicat de claritate și predictibilitate, avându-se în vedere nivelul tehnic relativ ridicat al acesteia.
Ori procesul-verbal de contravenție contestat, astfel cum a fost comunicat intimatei-petente, nu reprezintă un înscris în format electronic în sensul disp. art. 4, pct. 2 din Legea nr. 455/2001, astfel încât acestuia să-i poată fi atașată sau logic asociată o semnătură electronică.
Nicio dispozitie a Legii nr. 455/2001, a actului sancționator avut în vedere la întocmirea procesului verbal contestat, respectiv O.G. nr. 15/2002, ori a reglementării de drept comun în materie de contravenții, respectiv O.G. nr. 2/2001, nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții și nici posibilitatea întocmirii acestui act sub forma unui înscris în formă electronică.
Prin urmare procesului verbal de contravenție nu îi pot fi aplicabile nici dispozițiile art. 6-7 din Legea nr. 455/2001 invocate de recurentă, relative la efectul similar unui act autentic, efect recunoscut doar înscrisului în formă electronică cãruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, semnătură care să fie recunoscută de cãtre cel cãruia i se opune.
Așadar, în mod legal instanța de fond, pentru lipsa olografă a semnăturii agentului constatator, a dispus anularea procesului verbal contestat, consecința fiind aceea a exonerării petentei de plata amenzii contravenționale aplicate și de la obligația de plată a tarifului de despăăubire.
F. de cele de mai sus, tribunalul urmează, ca vazind si dispozitile art 312 cod procedura civila, va respinge recursul .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – C., cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 1849/09.10.2013, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata petiționară V. M., cu domiciliul în București, ., ., etaj 6, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A.-M. G. E. I. F. E.
Grefier,
V. M.
Judecător fond-C. C.
Judecătoria Găești
Dosar nr._
Red.- EF
Ex.2/14.03.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 949/2014. Tribunalul... | Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 824/2014. Tribunalul... → |
|---|
