Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 350/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 350/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 4460/315/2013
Dosar nr._ apel pl. contraventionala
R O MA N I A
TRIBUNALULDAMBOVITA
SECTIA A II-A CIVILA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 350
Ședința publică din data de 25 iunie 2014
Instanța constituită din:
Președinte – C. E. M.
Judecător – C. I. D.
Grefier - Antuaneta B.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al județului Dâmbovița – I.P.J. DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, județul Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 3522/18.09.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent S. I., domiciliat în Târgoviște, ..B6, ., județ Dâmbovița având ca obiect plângere contravențională.
Cererea de apel este scutită de plata taxei de timbru conform art. 36 din OG nr. 2/2001 așa cum a fost modificat prin art.53 din OUG nr. 80/2013 și art.1 alin.3 coroborate cu art.30 alin.1 din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, în conformitate cu art. 238 din Noul Cod de Procedură Civilă, ținând cont de împrejurările cauzei și susținerile părților, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o zi, apreciind că procesul poate fi soluționat în acest termen, care este considerat optim și previzibil, în lipsa formulării de cereri sau invocării de excepții, după care, în baza art. 244 alin. 1 și 3 din Noul Cod de Procedură Civilă, se socotește lămurit, astfel că declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică în aceeași zi.
Considerându-se lămurit cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, având în vedere că s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr. 3522/18.09.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, instanța de fond a admis în parte plângerea formulată de contestatorul S. I., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Dâmbovița, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 16.04.2013.
Prin aceeași sentință, instanța de fond a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii aplicată prin actul atacat în cuantum de 150 lei cu sancțiunea avertisment, menținând celelalte dispoziții ale procesului – verbal.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 16.04.2013 încheiat de intimatul I.P.J. Dâmbovița a fost sancționat contestatorul S. I. cu 150 de lei, față de faptul că la acea dată ora 14.37 ar fi condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN72 de pe raza localității Valea Voievozilor, fiind înregistrat cu aparatul radar cu o viteză de 69 km/h. S-a considerat că faptele constituie contravenție potrivit art. 121 al.1 din HG nr.1391/2006 sancționată la art.99 al.2 OUG nr.195/2002.
Analizând conținutul procesului-verbal de contravenție, posibilitate conferită de art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a constatat legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
În ceea ce privește însă situația de fapt reținută prin procesul verbal cu privire la depășirea vitezei maxime admise pe sectorul de drum în cauză, instanța a constatat că aceasta este dovedită de intimat împotriva contestatorului așa cum îi cade în sarcină.
În cauza A. c. Romaniei din 4.10.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată încălcarea de către România a art.6 din convenție ce vizează dreptul la un proces echitabil prin încălcarea prezumției de nevinovăție în cazul materiei contravenționale. Se arată că a prezuma că procesul verbal contravențional beneficiază de o prezumție de legalitate și veridicitate, sarcina probei contrare revenind contravenientului ce trebuie astfel să-și dovedească nevinovăția, este contrar dreptului la un proces echitabil, materia contravențională, prin sancțiunile aplicabile intrând în sfera penalului conform art. 6 CEDO ce implică prezumția de nevinovăție a persoanei căreia i se aduce o acuzație. Ca atare nu procesul verbal contravențional în sine poate demonstra vinovăția contravenientului ci probele ce au stat la baza emiterii sale, în cazul de față proba esențială fiind o constatare tehnică efectuată cu aparatul radar.
Din conținutul plângerii și a procesului verbal atacat rezultă că petentul contestă situația de fapt, în sensul că nu ar fi avut viteza de 69 km/h în localitate, iar procesul verbal este încheiat nu pe baza constatărilor ex propris sensibus ale agentului constatator ci pe baza unui mijloc tehnic, respectiv măsurarea vitezei unui autovehicul cu ajutorul aparatului radar.
Intimatul atașează la dosar dovada efectuării unei măsurători a vitezei autoturismului condus de petent, aparatul radar înregistrând viteza de 69 km/h, aparatul radar funcționând în parametri normali, fiind verificat metrologic și folosit de către un organ abilitat ce a prezentat atestat de folosire a acestuia.
De asemenea, chiar dacă s-ar avea în vedere marja de eroare de măsurare a aparatului radar și aceasta ar fi maximă, se poate cu certitudine proba împotriva petentului că a condus autovehiculul cu cel puțin 66 km/h, viteză care este inclusă clasa contravențională specifică încălcării regulilor de circulație privind viteza maximă legală (depășirea acesteia cu 11-20 km/h) astfel cum a fost încadrată fapta de agentul constatator.
Pe de altă parte, instanța a constatat însă că sancțiunea nu a fost corect individualizată ; că petentul a săvârșit o contravenție la regimul vitezei maxime legale încadrată în prima din cele 5 clase și trepte ale gravității unei astfel de fapte, deci la cea mai puțin gravă dintre acestea.
De asemenea, proiectul noului Cod rutier prevede sancțiunea avertismentului pentru mai multe categorii de contravenții considerate mai puțin grave, printre acestea aflându-se și depășirea vitezei legale cu un număr mai redus de kilometri la oră. Cum aplicând și marja de eroare a aparatului radar montat pe un autoturism al poliției aflat staționat (marjă de +,- 3 km/h) rezultă că se poate proba în sarcina petentului conducerea autoturismului cu cel puțin 66 km/h, relativ aproape de limita de 10 km/h peste viteza maximă legală la care face referire proiectul normativ.
Raportat la aceste aspecte, instanța a considerat că este mai potrivită sancționarea petentului cu avertisment, urmând ca sancțiunea complementară aplicată, punctele de penalizare, să constituie un incitativ în respectarea vitezei maxime legale pentru a evita suspendarea temporară a dreptului de a conduce autovehicule urmare a acumulării mai mult de 15 puncte penalizare.
Împotriva sentinței instanței de fond, intimata I. Dâmbovița a declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie și pronunțată cu încălcarea vădită a legii ; invocând dispozițiile art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin motivele de apel, depuse în scris la dosarul cauzei – 06.05.2014, apelanta intimată a invocat faptul că, instanța de fond a admis in parte plângerea contravenționala si a înlocuit amenda cu avertisment, motivându-si hotărârea pe prevederile unui proiect al noului Cod rutier.
Apelanta mai susține faptul că instanța de fond a încalcat legea si a pronunțat o sentința care nu are nicio legătura cu situația de fapt constatata de agentul constatator si cu materialul probator administrat cauzei, întrucât petiționarul a încercat inducerea in eroare a instanței de fond, facand în mod nejustificat referire la pretinse marje de eroare, termen care nici măcar nu este prevăzut de Ordinul BRML nr. 301/2005, iar instanța a înlocuit amenda cu avertisment.
De asemenea, apelanta intimată a depus la dosar fisa istoric abateri privind pe petiționar, înscris din care rezulta ca acesta a mai fost sancționat pentru încalcarea limitei legale de viteza.
In opinia instanței de fond menținerea punctelor de penalizare este un „incitativ" în respectarea vitezei legale, iar aceasta susținere a instanței demonstrează cat de superficial a fost analizata situația de fapt dedusa judecații și implicit materialul probator administrat.
Se mai consideră ca petiționarul nu mai putea beneficia de clemență, întrucat a mai fost sancționat contravențional atat pentru încalcarea limitei legale de viteza, cat si a altor reguli de circulație.
Pentru considerentele expuse, se solicită admiterea apelului, modificarea sentinței apelate în sensul respingerii în fond a plângerii contravenționale și menținerii procesului-verbal ca fiind legal și temeinic.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 Cod procedura civila.
Tribunalul, examinând sentința apelată, în raport de actele și lucrările dosarului, de motivele de apel, dar și față de dispozițiile legale incidente în cauză, urmează a respinge apelul, pentru următoarele considerente :
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 16.04.2013 încheiat de intimatul I.P.J. Dâmbovița a fost sancționat contestatorul S. I. cu 150 de lei, față de faptul că la acea dată ora 14.37 ar fi condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN72 de pe raza localității Valea Voievozilor, fiind înregistrat cu aparatul radar cu o viteză de 69 km/h. S-a considerat că faptele constituie contravenție potrivit art. 121 al.1 din HG nr.1391/2006 sancționată la art.99 al.2 OUG nr.195/2002.
In mod corect și legal instanța fondului a reținut că în speța dedusă judecății, procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea tuturor mențiunilor prevăzute de lege, dar că acesta d in urmă, nu a fost temeinic întocmit în ceea ce privește situația de fapt reținută.
Ca situație de fapt s-a reținut că petentul ar fi circulat pe raza localității Valea Voievozilor cu autoturismul proprietatea sa, înregistrând o viteză de 69 km/h.
In mod constant, petentul a contestat această viteză înregistrată de aparatul radar, cu toate acestea la dosarul cauzei nu există date concrete care să ateste vreo defecțiune a aparatului, care se prezum că a fost verificat metrologic și folosit de către un organ al statului abilitat și care a prezentat atestat de folosire a acestui aparat.
Ca urmare, se constată că în speță fapta contravențională există în materialitatea ei, a fost comisă de către petent, însă, sub aspectul individualizării sancțiunii, a fost aspru sancționat în raport de gravitatea ei.
Așa cum s-a stabilit și la prima instanță, sancțiunea avertismentului se poate aplica indiferent de fapta comisă, astfel încât soluția instanței de fond de a înlocui amenda contravențională cu avertismentul apare ca fiind o soluție judicioasă și care are la bază o corectă interpretare a probelor de la dosar.
Pentru considerentele ce preced, tribunalul va respinge apelul declarat de I.P.J. Dâmbovița ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al județului Dâmbovița – I.P.J. DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, județul Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 3522/18.09.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent S. I., domiciliat în Târgoviște, ..B6, ., județ Dâmbovița
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2014.
PREȘEDINTE,JUDECATOR
C. E. M. C. I. D.
Grefier,
Antuaneta B.
Judecător fond Cărpiniș P. D.
Judecătoria Târgviște
Dosar fond nr._
Red. C.M
Tehnored V.M.
3 expl./14.07.2014
Proces verbal,
Pentru doamna grefier Antuaneta B., aflată în
concediu de odihnă, prezenta s-a semnat de
GREFIER SEF SECTIE,
O. S. B.
| ← Refuz soluţionare cerere. Hotărâre din 02-09-2014, Tribunalul... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1248/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
