Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 664/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 664/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 26-11-2014 în dosarul nr. 1704/315/2014
DOSAR NR._ APEL
plângere contravențională
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ,DE
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 664
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2014
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE - F. E.
JUDECĂTOR - E. I.
GREFIER - O. S. B.
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița – I.P.J. DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, județul Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 2494/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. Națională Poșta Română SA, cu sediul în București, ., sector 2, având ca obiect „plângere contravențională”.
Cererea de apel este scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar în temeiul art. 36 din OG nr.2/2001, art. 15 (1) lit. i din Legea nr.146/1997 și art. 1(2) din OG nr.32/1995.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, în calea de atac, după care
Instanța, din oficiu, după verificare, în conformitate cu prevederile art.131 alin.1 raportat la art. 95 alin. 2 Cod procedură civilă Noul Cod procedura Civilă, stabilește că instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
De asemenea, în conformitate cu art. 238 din Noul Cod de Procedură Civilă, ținând cont de împrejurările cauzei, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 6 luni. Având în vedere că s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr. 2494/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, instanța de fond a admis plângerea formulată de petenta C. Națională „Poșta Română” SA, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/23.01.2014, intimat fiind Inspectoratul de Politie al Județului Târgoviște ;i a dispus dispus anularea procesului verbal de contravenție . nr._/23.01.2014 încheiat de agenți din cadrul Politiei Municipiului Târgoviște .
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că petiționara CN Poșta Română SA a fost sancționată prin procesul verbal de contravenție . nr._/3.01.2014 încheiat de agenți din cadrul Poliției municipiului Târgoviște cu amendă în cuantum de 5000 lei pentru contravenția prev. de art. 26 alin. 1 și 2 rap. la art. 60 lit. e) și art. 61 lit. b) din Legea nr. 333/2003 reținându-se că la data de 23.01.2014 ora 11.00, la controlul efectuat la Oficiul Județean de Poștă Dâmbovița s-a constatat că nu a fost întocmit și avizat de către organele de poliție planul de pază transport valori, efectuându-se transportul valorilor cu personal neatestat și autoturisme proprii neagrementate de către organele competente.
Procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de către reprezentantul societății sancționate, fiind încheiat în lipsa acestuia și ulterior comunicat.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Legea nr 333/2003 privind paza obiectivelor bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, în funcție de importanța, specificul și valoarea bunurilor pe care le dețin, conducătorii unităților prev. la art. 2 alin 1, cu sprijinul de specialitate al poliției, pentru sistemele civile de pază sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalități concrete de organizare și de executare a pazei”.
Potrivit disp.art. 4 din aceiași lege „ răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu revine conducătorilor unităților prevăzute la art. 2 alin 1”.
Prin dispozițiile art. 26 alin. 5 și art. 52 și art. 99 alin. 4 din legea sus menționată sunt arătate obligațiile care revin conducătorului unității.
În raport de dispozițiile legale menționate, instanța constată că CN Poșta Română SA nu poate avea calitatea se subiect activ al contravenției, aceasta fiind în mod nelegal sancționată, în realitate răspunderea pentru neîndeplinirea obligațiilor legale revenind conducătorului unității.
Prin urmare instanța a admis plângerea formulată și a anulat ca nelegal procesul verbal de contravenție, apreciind că alte discuții privind fondul cauzei și chiar privind alte motive de nelegalitate, astfel cum acestea au fost arătate de către petiționară ar fi de prisos.
Împotriva sentinței instanței de fond, la data de 12 august 2014, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița a declarat apel, pe motiv de nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul susține că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală, încălcând în mod flagrant prevederile art. 61 alin. 2 din Legea nr. 333/2003 ce prevede că sancțiunea contravențională pentru fapte de genul celei săvârșite de intimată, poate fi aplicată și persoanei juridice.
Considerând că sancțiunea contravențională trebuia aplicată strict conducătorului unității, instanța de fond a încălcat legea.
Pentru considerentele expuse, se solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii plângerii contravenționale, menținerii în totalitate a procesului - verbal de contravenție.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 și 480 al. 2 Cod procedura civilă; solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
Prin întâmpinarea formulată, la data de 15.10.2014, petiționara C. Națională Poșta Română SA –în temeiul dispozițiilor art. 471 alin. 5 din Codul de procedură civilă, solicită respingerea apelului, iar pe cale de consecință menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Consideră că susținerile invocate de intimat prin apelul formulat sunt neîntemeiate, că în conformitate cu art. 57 lit. c) din HG nr. 301/2012, derularea transportului bunurilor și valorilor se realizează cu îndeplinirea numitor cerințe, în funcție de suma transportată, că transporturile bunurilor și valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 10.000 și 100.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate, semiblindate sau special amenajate, însoțite cu personal de pază propriu calificat și atestat ori agenți ai unei societăți specializate de pază și protecție, înarmați cu arme de foc, în condițiile legii.
De asemenea, la alin. 2 se prevede că pentru bunurile si valorile în cuantum de sub 10.000 euro sau echivalentul în lei nu este obligatorie organizarea transportului de valori, în condițiile legii.
Nemenționarea exactă a sumei care se transportă, pentru a se constata dacă contravenientul îndeplinea condițiile legale privind transportul de valori, în sensul că fie era obligat să aibă mijloace de transport blindate, semiblindate sau special amenajate, cu personal de pază propriu calificat si atestat ori agenți ai unei societăți specializate de pază si protecție, si aceste persoane să fie înarmate cu arme de foc, fie nu era obligat să organizeze transportul de valori, în cazul în care transporta valori sub 10.000 euro, constituie un dubiu care împiedică antrenarea răspunderii contravenționale a petentei, atât timp cât nu există dovezi în acest sens.
Prin urmare, considerând că și în cazul răspunderii contravenționale se aplică prezumția de nevinovăție, dar și principiul in dubio pro reo, cum din procesul verbal nu reiese îndeplinirea tuturor elementelor constitutive ale contravenției (constând în valoarea bunurilor transportate), se solicită a se reține că fapta nu a fost descrisă, nefiind îndeplinită condiția impusă de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind descrierea faptei și pe cale de consecință, procesul verbal de contravenție în cauză este lovit de nulitate absolută fiind justă măsura dispusă de instanță de anulare a procesului verbal de contravenție.
Referitor la aplicarea sancțiunii unității și nu conducătorului unității, se solicită a se lua în considerare faptul că, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 333/2003, răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu revine conducătorilor unităților.
Contravenția este fapta tipică și antijuridică, comisă cu vinovăție și care este prevăzută de lege ; de asemenea, contravenția are un obiect juridic, un obiect material și un subiect activ, un subiect pasiv, o latură obiectivă și o latură subiectivă.
Subiectul activ este persoana fizică sau juridică care comite actul incriminat de norma contravențională, de asemenea, contravenient nu poate fi decât o persoana fizică căreia legea îi impune o obligație.
Dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 333/2003 prevede că „ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare - dezvoltare, societățile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora", dar conform prevederilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 333/2003, atribuțiile de stabilire a modalităților concrete de organizare și de executare a pazei, după caz cu efective de jandarmi, pază cu gardieni publici, pază proprie sau pază prin societăți specializate, în funcție de importanța, specificul și valoarea bunurilor pe care le dețin, revin conducătorilor unităților prevăzute la art. 2 alin. 1 din Lege.
Din analiza acestor dispoziții legale rezultă în mod clar că, obligația de a asigura paza bunurilor și valorilor în cazul unor companii naționale, persoane juridice ce figurează în enumerarea de la art. 2 din Legea nr. 333/2003, îi revine conducătorului unității, respectiv directorului general al companiei naționale, ca persoană fizică și nu companiei ca persoană juridică.
Prin dispozițiile art. 26 alin. 5, art. 52 și art. 99 alin. 4 din Legea nr. 333/2003 sunt arătate obligațiile ce revin conducătorului unității.
Pe cale de consecință, așa cum a reținut și instanța de fond, în raport cu dispozițiile legale menționate, C.N. Poșta Română S.A. nu poate avea calitatea de subiect activ al contravenției, aceasta fiind în mod nelegal sancționată, în realitate răspunderea pentru neîndeplinirea obligațiilor legale revenind conducătorului unității.
În apărare a fost invocat jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Salabiaku v. Franța, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, cauza Bosoni v. Franța.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă, Legea nr. 333/2003, O.G. nr. 2/2001 și H.G. nr. 301/2012, cu modificările și completările ulterioare ; art. 223 alin. 3 și art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă
În temeiul dispozițiilor art. 150 din noul Cod de procedură civilă, la data de 24.10.2014, apelantul a formulat răspuns la întâmpinare precizând că intimata a fost sancționată contravențional, deoarece a efectuat transport de valori fără a deține plan de pază valabil și nu pentru că nu a respectat legislația în vigoare cu privire la modalitatea de efectuarea transportului de valori în funcție de valoarea transportului .
Conform practicii judiciare interne și a C.E.D.O., exprimată clar în cauza N. G. împotriva României, procesul - verbal de contravenție se bucură de o prezumție legală de legalitate și veridicitate, iar sarcina probei în răsturnarea acestei prezumții revine contravenientului.
Nu se poate considera că, în cazul de față nu există vinovăția ca element subiectiv al abaterii contravenționale.
Examinând apelul prin prisma criticilor aduse sentinței și sub toate aspectele, având în vedere caracterul devolutiv al apelului, tribunalul apreciază că acesta este fondat
Din conținutul procesului verbal de contravenție se reține că petenta a fost sancționată în temeiul art. 60 litera c) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor potrivit căruia constituie contravenții la prezenta lege următoarele fapte: c) neîntocmirea planului de pază, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori valori, conform art. 26 alin. (1) și neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în acestea ori a măsurilor stabilite de unitatea de jandarmi.
Petenta a fost sancționată pentru că a efectuat transport de bunuri și valori dar nu a fost întocmit și avizat de către organele de poliție planul de pază transport valori, efectuându-se transportul valorilor cu personal neatestat și autoturisme proprii neagrementate de către organele competente.
Potrivit art. 26 alin. 1 și 2 din lege, (1) paza transporturilor de bunuri și valori sau a celor cu caracter special se organizează și se execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se transportă împreună cu unitatea prestatoare, cu avizul poliției, care este obligatoriu și în cazul modificării acestuia. Acest aviz nu este necesar în cazul unităților la care paza transportului se asigură cu efective de jandarmi sau cu cele aparținând unor instituții cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale.
(2) Prin planul de pază se stabilesc în principal: bunurile și valorile de transportat, condițiile de mediu adecvate naturii bunurilor și valorilor care se transportă, situația operativă, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază, consemnul general și particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice și de autoapărare, modul de acțiune în diferite situații, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
După cum rezultă din obligația legală încălcată, transportul bunurilor se poate efectua numai cu respectarea prevederilor planului de pază întocmit de unitatea care îl efectuează, cu avizul prealabil obligatoriu al poliției.
Petenta apelantă nu a făcut dovada că avea un astfel de plan la momentul efectuării transportului valorilor, indiferent de valoarea acestora, sancționarea sa fiind rezultatul abaterii de la obligația impusă de art. 26 din lege și atrasă de dispoziția art. 60 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 333/2003.
În ceea ce privește, calitatea de subiect al contravenției, tribunalul constată incidența în cauză a prevederilor art. 61 alin. 2 din Legea nr. 333/2003 care prevede că sancțiunea amenzii poate fi aplicată și persoanei juridice, procedând în mod contrar prima instanță lăsând fără aplicabilitate dispoziția legală amintită.
În raport de considerentele de mai sus, tribunalul apreciază că apelul este fondat, motiv pentru care, în temeiul art. 480 C.pr.civ., îl va admite în sensul că va schimba în tot sentința apelată și pe fond va respinge plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița – I.P.J. DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ., nr. 64, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 2494/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. Națională Poșta Română SA, cu sediul în București, ., sector 2 și în consecință:
Schimbă sentința apelată, în sensul că respinge plângerea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, din 26.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
F. E. E. I. O. S. B.
Judecător fond C. I. C.
Judecătoria Târgoviște
Dosar nr._
Red.- IE/ȘEM
4 ex./22.12.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 351/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1329/2014. Tribunalul... → |
|---|
