Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 222/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 222/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 30-04-2014 în dosarul nr. 5704/315/2013
DOSAR NR._ plângere contravențională
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ,DE
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 222
Ședința publică din data de 30 aprilie 2014
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE - M. D.
JUDECĂTOR - G. C.
GREFIER - R. O.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România – CESTRIN, cu sediul în București,..401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 4184/05.11.2013, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu petenta S.C. R. S. S.R.L., cu sediul în Târgoviște . jud. Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare;
- la data de 19.02.2014 intimata-petentă a depus la dosar întâmpinare.
Tribunalul, în conformitate cu prevederile art.131, raportat la art.95 alin.2 Cod procedură civilă, stabilește că instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, după care, socotindu-se lămurit, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare.
T R I B U N A LU L
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 4184/05.11.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._ s-a admis plângerea contravențională formulată de petenta S.C. R. S. S.R.L. cu sediul în Târgoviște . jud. Dâmbovița în contradictoriu cu intimata CNADNR.CESTRIN S.A. cu sediul în București .. 401A sector 6 și s-a anulat procesul-verbal de contravenție . nr._/28.05.2013.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 10.06.2013 s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus plângerea contravențională pe care contestatoarea S.C. R. S. S.R.L. a formulat-o împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/28.05.2013 încheiat de către intimatul C.N.A.D.N.R. – S.A.
În motivarea plângerii, contestatorul a arătat, în esență, că a fost amendat pentru nedeținerea rovignetei însă procesul verbal nu poartă semnătura agentului constatator fiind încălcate prevederile art.17 din OG nr.2/2002.
În dovedire, contestatorul a depus la dosar, în copie, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Analizând actele dosarului, Judecătoria Târgoviște a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravenției ._/28.05.2013 încheiat de intimata C.N.A.D.N.R – S.A. a fost sancționată contestatoarea S.C. R. S. S.R.L. cu suma de 250 de lei, față de faptul că la data de 24.04.2013 ora 15,52, pe DN71 km.43+700 m Ulmi, a fost depistat autoturismul cu nr. de înmatriculare_ circulând fără a fi deținută pentru acesta rovinietă corespunzătoare. S-a considerat că fapta constituie contravenție potrivit art. 8 al.1 din OG nr.15/2002 sancționată la art.8 al.2 din același act normativ.
Analizând conținutul procesului-verbal de contravenție, posibilitate conferită de art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond a constatat nelegalitatea acestuia, procesul-verbal necuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, respectiv nu poartă semnătura agentului constatator..
Astfel art.17 din OG nr.2/2002 arată că se sancționează cu nulitatea procesului verbal inclusiv nesemnarea acestuia de către organul constatator, nulitatea fiind una absolută.
De asemenea, instanța de fond a constatat că apărarea intimatei cu privire la faptul că procesul verbal ar fi fost semnat electronic este neîntemeiată.
Astfel, noțiunea de semnătură electronică reglementată de art.4 pct.3 din Legea nr.455/2001 înseamnă – „ date în forma electronica, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în forma electronica și care servesc ca metoda de identificare”. Noțiunea de date în formă electronică, este la rândul ei definită de art.4 pct.1 din același act normativ și are semnificația legală de “reprezentări ale informației într-o forma convențională adecvatã creãrii, prelucrãrii, trimiterii, primirii sau stocãrii acesteia prin mijloace electronice”.
Se reține de către Judecătoria Târgoviște că legea mai reglementează la art.4 pct.2 și noțiunea de înscris în formă electronică – “o colecție de date în forma electronica între care exista relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”.
Din interpretarea acestor texte ale Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, rezultă că aceasta (ca și semnătura electronică extinsă pretins a fi fost folosită de intimată) este destinată doar înscrisurilor în formă electronică. D. aceste înscrisuri în formă electronică, adică o anumită colecție de date capabile a fi prelucrate cu un program informatic și care, cu ajutorului unui alt mijloc tehnic – în principiu calculatorul, pot să redea pe acesta simboluri inteligibile omului – litere, cifre, caractere, etc., sunt apte a fi semnate electronic. Această semnătură are rolul de a asigura juridic că înscrisul respectiv în formă electronică are un anumit autor. Spre diferență de un înscris obișnuit unde semnătura scrisă a autorului face posibilă identificarea neîndoielnică a acestuia, calculatorul și programul informatic ce ajută la vizualizarea inteligibilă a înscrisului în formă electronică, nu ar permite în mod obișnuit identificarea autorului. Astfel s-a recurs la alte metode tehnice software care pot genera o semnătură electronică, adică un mod de a certifica faptul că un înscris în formă electronică a fost conceput/emis de către o anumită persoană.
Pe de altă parte procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu este un înscris în formă electronică.
Este adevărat că agentul intimatei concepe mai întâi un asemenea înscris în formă electronică, pe care însă îl imprimă pe hârtie, folosind acest înscris clasic redactat la calculator și mai apoi imprimat, ca proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Faptul că intimata afirmă că procesul verbal a fost comunicat în copie petentei, nu înseamnă că procesul verbal este încheiat în formă electronică (și că hârtia care i-a fost comunicată petentului este copia acestuia). Un înscris în formă electronică poate avea o copie, dar și aceasta este în formă electronică. Materializarea înscrisului în formă electronică, prin imprimarea acestuia pe hârtie și folosirea acestei hârtii pentru a produce consecințe juridice, semnifică faptul că suntem în prezența unui proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat în formă scrisă, iar nu sub forma unui înscris în formă electronică (chiar dacă forma scrisă a fost obținută prin prelucrarea unui astfel din urmă înscris).
Ca atare, agentul constatator avea obligația să semneze procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ca act în formă scrisă și pe care să-l comunice (eventual în copie care să conțină și această semnătură scrisă) contravenientului.
O hârtie care are marcate anumite simboluri este considerată un înscris propriu-zis, iar nu un înscris în formă electronică și nu este aptă a fi semnată electronic. În accepțiunea Legii nr.455/2001, doar înscrisurile în formă electronică pot fi semnate electronic, pentru că doar acelui înscris în formă electronic îi poate fi atașată acea secvență de date electronice securizate care să permită certificarea autorului.
Astfel redactarea procesului verbal atacat de către agentul constatator al intimatei în forma atașată la dosar este defectuoasă și contravine art.17 din OG nr.2/2001 care impune ca un astfel de înscris să fie semnat de agentul constatator. Rațiunea acestei dispoziții este aceea de a nu exista nici o îndoială că un agent al statului este cel care-și asumă tragerea la răspundere contravențională a unei persoane și nu existe dubii că o altă persoană i s-ar substitui acestui agent special abilitat.
Emiterea unui act în formă electronică care să constate și să sancționeze o contravenție (cum se și întâmplă inițial în cauză – acest înscris în formă electronică rămânând la intimată) nu este compatibilă cu OG nr.2/2001 din care transpare necesitatea ca acest act de putere al unui organ al statului să aibă statutul unui act autentic. Necompatibilitatea intervine prin faptul că prin Legea nr.455/2001 se dă forță juridică a unui înscris în formă electronică – ca a unui înscris sub semnătură privată. Nu s-a luat astfel în considerare că ulterior și agenții statului în regim de putere vor avea interesul să folosească astfel de înscrisuri, iar când acest interes s-a ivit nu s-a intervenit corespunzător legislativ.
Împotriva acestei sentințe pronunțată de Judecătoria Târgoviște a declarat apel la data de 30 decembrie 2013 intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România – CESTRIN, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii și menținerea procesului - verbal de constatare a contravenției ca fiind temeinic și legal întocmit.
În motivele de apel intimata susține că din interpretarea OG nr. 2/2001, art. 34, procesul verbal mai sus menționat a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse, la data constatării contravenției pentru autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, neexistând rovinieta valabilă.
Potrivit art. 4 din legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
De asemenea, se susține că nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.
Totodată, se arată că OG nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
Astfel, solicită să se constate că procesul verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 15/2002 coroborat cu OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; acest proces verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
În drept, au fost invocate prevederile art. 466 Cod procedură civilă, OG 15/2002, OG 2/2001, Legea nr. 455/2001.
În temeiul art. 223 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 20 februarie 2014 intimata-petentă . a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței nr. 4184/05.11.2013 pronunțată de către Judecătoria Târgoviște.
Intimata-petentă, arată, în esență, referitor la cele arătate de către apelantă, că în tot cuprinsul OG nr. 2/2001 nu există nicio referire la această modalitate de semnătură electronică a proceselor verbale de contravenție, iar temeiul legal invocat de către apelantă este unul foarte general, fără indicarea precisă a articolului/alineatului care i-ar permite acesteia să semneze electronic un astfel de document, fiind în mod intenționat făcută astfel încât să dea impresia unei aparente legalități.
Se apreciază că art. 17 din OG nr. 2/2001 este foarte clar și nu lasă loc de interpretări, iar lipsa semnăturii olografe a agentului constatator atrage nulitatea absolută a procesului verbal.
De asemenea, se face specificație că documentul este generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001, lege care, din punctul lor de vedere, nu cuprinde în sfera sa de aplicare și procesele verbale de contravenție, făcând referire la prevederile art. 1 din Legea nr. 455/2001.
A fost anexată întâmpinării sentința împotriva căreia intimata a declarat apel.
Analizând apelul, în baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază ca fiind nefondat apelul declarat, pentru următoarele considerente:
Se constată că în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, realizând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 17 din actul normativ menționat, prin sancționarea cu nulitatea absolută a procesului verbal contestat, pentru lipsa unor elemente esențiale ale acestuia, cu referire la lipsa semnăturii agentului constatator.
Contrar susținerilor apelantei expuse în dezvoltarea motivelor din cererea de apel tribunalul reține că procesului verbal de contravenție contestat, nu îi sunt aplicabile dispozițiile speciale din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică întrucât, procesul-verbal de contravenție constituie o specie a actului administrativ, fiind astfel un act de drept public cu o evidentă natură de act autentic, acesta neputând fi încheiat decât în condițiile și doar de persoanele strict abilitate de lege.
Conform art. 269 din Codul de procedură civilă, un înscris autentic este acel act care s-a făcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către un funcționar public abilitat în acest sens.
Procesul verbal de contravenție are un astfel de caracter de act autentic câtă vreme acesta nu poate fi încheiat decât de către o persoană, agent constatator, care să fie abilitat prin lege și învestit să exercite o astfel de activitate ce implică autoritatea publică a statului, situație ce rezultă din dispozițiile art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cu care „Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori”.
Pe de altă parte, potrivit art. 9, alin. 1, lit. a și art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 (actul normativ care prevede și sancționează contravenția reținută în procesul verbal contestat) „(1)Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 8 se fac de catre: a) personalul imputernicit din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A.; (2) Începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției”.
Aceste prevederi speciale ale O.G. nr. 15/2002 în raport cu reglementarea de drept comun dată de O.G. nr. 2/2001 în materie de contravenții, permit, prin excepție, ca doar constatarea contravențiilor prevăzute și sancționate de O.G. nr. 15/2002 să poată fi realizată și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, situație ce trebuie obligatoriu consemnată în procesul-verbal de constatare a contravenției, nu și întocmirea procesului verbal de contravenție sub forma unui înscris în format electronic ori semnarea electronică a unui astfel de act.
Astfel, prin Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică invocată de către recurentă, respectiv prin prevederile art. 1 din acest act normativ, legiuitorul a stabilit fără echivoc domeniul său de aplicare, statuând că „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”.
Din interpretarea acestui text rezultă în mod evident faptul că prevederile acestei legi se aplică doar înscrisurilor în formă electronică cărora le poate fi atașată sau logic asociată o semnătură electronică.
Prin disp. art. 4 din același act normativ, sunt definite o . concepte, tocmai pentru a conferi actului legii un grad cât mai ridicat de claritate și predictibilitate, avându-se în vedere nivelul tehnic relativ ridicat al acesteia.
Sunt astfel definite noțiunile de:
- date în formă electronică - „reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice”;
- înscrisul în formă electronică - „o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”;
- semnătură electronică - „date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare”.
Ori procesul-verbal de contravenție contestat, astfel cum a fost comunicat intimatei-petente, nu reprezintă un înscris în format electronic în sensul disp. art. 4, pct. 2 din Legea nr. 455/2001, astfel încât acestuia să-i poată fi atașată sau logic asociată o semnătură electronică.
Nicio dispozitie a Legii nr. 455/2001, a actului sancționator avut în vedere la întocmirea procesului verbal contestat, respectiv O.G. nr. 15/2002, ori a reglementării de drept comun în materie de contravenții, respectiv O.G. nr. 2/2001, nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții și nici posibilitatea întocmirii acestui act sub forma unui înscris în formă electronică.
Prin urmare procesului verbal de contravenție nu îi pot fi aplicabile nici dispozițiile art. 6-7 din Legea nr. 455/2001 invocate de apelantă, relative la efectul similar unui act autentic, efect recunoscut doar înscrisului în formă electronică cãruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, semnătură care să fie recunoscută de cãtre cel cãruia i se opune.
Așadar, în mod legal instanța de fond, pentru lipsa olografă a semnăturii agentului constatator, a dispus anularea procesului verbal contestat, consecința fiind aceea a exonerării petentei de plata amenzii contravenționale aplicate și de la obligația de plată a tarifului de despagubire.
Față de cele ce preced, se concluzionează că soluția instanței de fond este legală și temeinică, astfel încât, în temeiul art. 480, alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge apelul și se va menține sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România – CESTRIN, cu sediul în București,..401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 4184/05.11.2013, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu petenta S.C. R. S. S.R.L., cu sediul în Târgoviște . jud. Dâmbovița.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 aprilie 2014.
P., JUDECATOR,
M. D. G. C.
Grefier,
R. O.
Judecător fond S. L.
Judecătoria Târgoviște
Dosar nr._
Red. Gh.C./RO
4 ex./19.05.2014 Proces verbal,
Pentru doamna judecător D. M.,aflată în concediu de
odihnă, prezenta s-a semnat de
P. SECTIE,
G. B.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 221/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 223/2014. Tribunalul... → |
|---|
