Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 373/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 373/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 27-02-2014 în dosarul nr. 5636/120/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 373
Ședința publică din 27 februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - G. B.
GREFIER - A. G.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul B. A. M., domiciliat în Târgoviște ., județul Dâmbovița, cu domiciliul procesual ales la cabinet de avocat S. D. din Târgoviște .. 3A . clădirea City Center, județul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâții Administrația Judeteana A Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească nr. 166 jud. Dâmbovița, Direcția G. Regională A Finanțelor Publice Ploiești cu sediul în Ploiești .. 22 județul Prahova prin AJFP Dâmbovița, Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A,sectorul 6 și Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în sector 5, București, ., având ca obiect anulare act administrativ – taxa pentru emisii poluante - fond.
Cerere legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 300 lei conform chitanței nr._/02.10.2013/_/5.09.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns reclamantul prin avocat S. D., cu delegație la dosar fila 11, lipsă fiind pârâtele..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, din oficiu, efectuând verificările necesare, în conformitate cu dispozițiile art. 131 Noul Cod de procedură civilă, stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Conform art. 390 Noul Cod de procedură civilă, instanța pune în discuție excepția inadmisibilității, invocată de pârâta Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinare.
Apărătorul ales al reclamantului solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, având în vedere că a parcurs procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile Codului de procedură fiscală, cât și ale art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Tribunalul, deliberând asupra excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată, pentru lipsa procedurii prealabile prev. de art. 205 Cod procedură fiscală coroborat cu art. 7 din Legea nr. 554/2004, invocată de pârâta AJFP Dâmbovița, reține că reclamantul nu a solicitat prin cererea sa anularea unui act administrativ fiscal, ci restituirea sumei de 4441 lei, achitată cu titlu de taxă pentru emisii poluante, cerere întemeiată pe disp. art. 117 lit. d) Cod procedură fiscală. În aceste condiții, excepția invocată de pârâtă apare ca fiind rămasă fără obiect, motiv pentru care tribunalul o respinge ca atare.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Av. S. D., pentru reclamant, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, obligarea pârâților la restituirea taxei pentru emisii poluante, în cuantum de 4441 lei, actualizată cu dobânda legală și plata cheltuielilor de judecată.
Instanța, considerându-se lămurită cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal, reclamantul B. A. M. a chemat in judecată pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Administrația F. pentru Mediu, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești și Administrația Regională a Finanțelor Publice Dâmbovița solicitând obligarea pârâților la restituirea sumei de 4441 lei, actualizată cu rata dobânzii legale, reprezentând taxă pentru emisii poluante; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că, pentru a putea să-și înmatriculeze autoturismul marca Mazda, provenit din UE, înmatriculat pentru prima dată în UE la data de 14.11.2006, a plătit suma de 4441 lei, cu OP /11.03.2013, cu titlu de taxă pentru emisiile poluante, conform calculului Administrației Regionale a Finanțelor Publice din decizia de calcul nr._/11.03.2013 al taxei pentru emisiile poluante pentru autovehicule.
A arătat reclamantul că în prezent taxa pentru emisiile poluante este reglementată de Legea nr. 9/2012, care a abrogat reglementarea anterioară, respectiv OUG nr. 50/2008, aceasta din urmă fiind declarată nelegală de instanțele europene și naționale.
A precizat reclamantul că art. 90 par. 1 din TCE prevede: „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare”. De asemenea, a arătat că această taxă specială contravine și Directivelor 90 și 92/12 ale CE, așa cum rezultă din jurisprudența Curții Europene, din care se desprinde că aceasta taxă specială de primă înmatriculare este, în fapt, o taxă vamală, pe care S. R. o percepe ca taxă pentru emisii poluante a autovehiculelor.
Reclamantul a învederat că procedura de contestare prevăzută de art. 7 din OUG nr. 50/2008 raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei pentru emisii poluante întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. 1 lit. d din același cod.
In dovedirea cererii sale, reclamantul a anexat, în copie, decizia de calcul al taxei pentru emisii poluante, cererea de restituire, chitanța de plată și documentele de identitate și proveniență ale autovehiculului.
Prin întâmpinarea formulată în temeiul art. 205 Cod Procedură Civilă, Ministerul Finanțelor Publice în nume propriu și pentru AJFP Dâmbovița a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, excepție respinsă de instanță, conform motivelor expuse în practica.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, motivat de faptul că prin . Legii nr. 9/2012 nu se mai poate face referire la încălcarea prevederilor art. 110 din TFUE, întrucât obligația de plată a taxei revine poluatorului, indiferent de unde și când și-a achiziționat autovehiculul. Totodată, pârâta învederează că prin dispozițiile acestei legi se asigură un cadrul legislativ adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu sănătos, deoarece taxa pentru emisiile poluante se stabilește în funcție de anumite criterii ale autovehiculelor pentru poluarea pe care o produc, taxă care sub aspect fiscal este reglementată de disp. art. 35 din Constituția României. Pe de altă parte, din punct de vedere al principiului moral care cerere respectarea drepturilor fiecăruia, taxa trebuie plătită de poluator, aceasta fiind percepută în funcție de gradul prestabilit de poluare.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de reclamant în cauză, pârâta apreciază că se impune micșorarea acestora, invocând disp. art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă, conform cărora, instanța nu intervine în contractul de asistență juridică încheiat între avocat și client, care se menține în integralitatea sa, clientul urmând să plătească avocatului onorariul cuvenit, instanța având însă posibilitatea să aprecieze în ce măsură onorariul stabilit de partea care a avut câștig de cauă trebuie suportat de partea adversă, ținând seama de natura și complexitatea muncii depusă de către avocatul reclamantului. Având în vedere aceste dispoziții, pârâta apreciază că activitatea concretă prestată de avocatul reclamantului, limitele mandatului acordat conform împuternicirii, noutatea speței dedusă judecății, gradul de dificultate al acesteia precum și valoarea pricinii, nu constituie un volum mare de muncă pentru executarea mandatului, de natură să justifice onorariul ce va fi perceput.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cererii reclamantei, tribunalul reține că solicitarea acesteia este întemeiată pentru motivele ce succed.
Reclamantul a achiziționat autovehiculul marca Mazda înmatriculat anterior, într-un stat membru UE, la data de 14.11.2006.
Pentru înmatricularea in România a acestui autoturism, reclamantul a plătit taxa pentru emisii poluante prevăzută de Legea nr. 9/2012, în sumă de 4441 lei, potrivit Deciziei de stabilire emisă de A.J.F.P. Dâmbovița cu OP /11.03.2013, fila 13 dosar.
Reclamantul a formulat cerere de restituire a taxei la data de 9.09.2013, căreia i s-a răspuns.
Pe fondul cauzei, tribunalul constată că acțiunea este admisibilă, pentru următoarele considerente:
Curtea Europeană de Justiție a pronunțat două hotărâri preliminare, la 7 aprilie 2011 în cauza I. T. contra România și la 7 iulie 2011 în cauza I. N. contra România.
Curtea, în considerentele expuse, a reținut că toate modificările succesive aduse O.U.G. nr. 50/2008 prin O.U.G. nr. 208/2008, O.U.G. nr. 218/2008, O.U.G. nr. 7/2009 și O.U.G. nr. 117/2009 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
S-a conchis în sensul că reglementarea națională are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și prin aceasta contravine art. 110 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.24 din 14 noiembrie 2011 privind recursul în interesul legii referitor la aplicarea art.4, art.7 și art.10 alin.1 din OUG nr.50/2008, a admis recursurile în interesul legii și a stabilit că procedura de contestare prevăzută la art.7 din OUG nr.50/2008, raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod.
S-a reținut în considerentele deciziei că efectul în timp al hotărârilor preliminare este retroactiv, în sensul că interpretarea unei norme de drept a Uniunii Europene în cadrul unei trimiteri preliminare lămurește și precizează semnificația și câmpul de aplicare ale acesteia, de la ..
În contextul creat prin pronunțarea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, care au stabilit că taxa de poluare reglementată de O.U.G. nr. 50/2008, contravine prevederilor art. 110 din Tratat, principiul supremației dreptului european determină concluzia că aceste din urmă dispoziții legale prevalează.
Din coroborarea art. 1 alin. (5) din Constituție (respectarea Legii fundamentale este obligatorie) cu art. 148 alin. (2) din Constituție (care consacră, la rândul său, principiul aplicării prioritare a dreptului european față de dispozițiile contrare din legile interne), rezultă că însăși Constituția României obligă la respectarea dreptului european și la recunoașterea priorității acestuia.
Principiul general este acela că statele membre trebuie să ramburseze taxele percepute în mod nelegal, Curtea de Justiție a Uniunii Europene insistând asupra ideii disponibilității unui remediu specific în cadrul sistemelor juridice naționale, ca remediu de drept european. Prin urmare, conform jurisprudenței consecvente a Curții, contribuabilii au dreptul la restituirea taxei prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european și, corelativ, statul are obligația de a o restitui.
Conform principiului autonomiei procedurale, regulile care guvernează rambursarea sumelor în discuție sunt regulile naționale. Aceste reguli sau proceduri, la rândul lor, trebuie să respecte principiul echivalenței (neputând institui condiții mai puțin favorabile decât pentru cererile similare bazate pe încălcarea dreptului național) și principiul efectivității (procedura națională nu trebuie să facă excesiv de dificil sau chiar imposibil exercițiul drepturilor conferite de Tratat).
Înalta Curte a apreciat că, de lege lata, singura posibilitate pe care o au contribuabilii este conferită de dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală, întrucât această reglementare respectă cele două principii enunțate anterior, al echivalenței și al efectivității.
Tribunalul va reține că și taxa pe emisiile poluante provenite de la autovehicule instituită prin Legea nr. 9/2012 este contrară dreptului comunitar pentru aceleași considerente expuse mai sus.
În raport de considerentele mai sus expuse, care sintetizează jurisprudența CJUE și ÎCCJ, având în vedere că reclamantul s-a adresat instanței prin raportare la dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală, tribunalul va admite cererea reclamantului, constatând că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, astfel că taxa trebuie restituită.
Pentru repararea integrală a prejudiciului încercat de reclamant prin plata taxei, pârâții vor fi obligați să achite și folosul nerealizat potrivit art. 1489 Noul Cod Civil, constând în dobânda legală calculată de la data plății taxei de poluare și până la restituirea efectivă, potrivit art. 120 alin. 7 Cod Procedură Fiscală.
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, pârâții vor fi obligați și la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul B. A. M., domiciliat în Târgoviște ., județul Dâmbovița, cu domiciliul procesual ales la cabinet de avocat S. D. din Târgoviște .. 3A . clădirea City Center, județul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâții Administrația Judeteana A Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească nr. 166 jud. Dâmbovița, Direcția G. Regională A Finanțelor Publice Ploiești cu sediul în Ploiești .. 22 județul Prahova prin AJFP Dâmbovița, Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A,sectorul 6 și Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în sector 5, București, ..
Obligă pârâții la plata către reclamant a sumei de 4441 lei achitată cu titlul de taxă pe emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu dobânda legală aferentă, calculată începând cu data de 11.03.2013 și până la restituirea efectivă.
Obligă pârâții la plata către reclamant a sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27 februarie 2014.
P., Grefier,
G. B. A. G.
Red.G.B./Tehnored.A.G.
7 expl./ 03.03.2014
| ← Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 999/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 201/2014.... → |
|---|
