Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 921/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 921/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 30-05-2014 în dosarul nr. 1146/120/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Târgoviște, .. 3
Județul Dâmbovița
Dosar nr._
SENTINȚĂ NR. 921
Ședința publică de la data de 30 Mai 2014
Instanța constituită din:
Președinte:
Jud. C. G.
Grefier: B. S.
Pe rol se află soluționarea cauzei privind pe reclamanta C. V., CNP:_, domiciliată în Târgoviște, Calea București, nr. 3B, ., ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. B. F. O., din Târgoviște, ., nr. 2, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sectorul 5, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, .. 22, județul Prahova, ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul Dâmbovița, având ca obiect „refuz soluționare cerere - taxa pe poluare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru reclamant avocat B. F. O., care depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială pentru avocat B. D. și delegație de substituire pentru aceasta, lipsă fiind reprezentanții pârâților.
procedura de citare legal îndeplinită.
Cerere legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 174 lei, chitanța . nr._ (59)/11.03.2014, aflată la fila nr. 12 dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare; după care,
In baza art. 219 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul identifică părțile, avocatul reclamantului, cu delegație de substituire nr. 15/30.05.2014, aflată la dosarul cauzei, fila nr. 44.
In baza art. 238 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul asculta părțile, reclamantul prin avocat declarând că înțelege să estimeze durata cercetării procesului ca fiind la acest termen de judecată având în vedere că nu are probe de solicitat, decât înscrisurile de la dosarul cauzei și apreciază că instanța este competentă să judece pricina conform art. 10 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 95 alin. 1 Cod procedură civilă, astfel că tribunalul estimează durata cercetării procesului încât acesta sa fie soluționat . si previzibil, ca fiind la acest termen de judecată.
Tribunalul, în raport de dispozițiile art. 255, apreciind că proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, probă solicitată de reclamant prin avocat, poate duce la soluționarea procesului, în raport de art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar și declarându-se lămurit asupra tuturor împrejurărilor cauzei, în raport de dispozițiile art. 244 Noul Cod procedură civilă, declară terminată cercetarea procesului și în temeiul art. 392 Cod procedură civilă, declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei.
Reclamantul prin avocat substituit, solicită admiterea cererii de chemare în judecată, ca fiind dovedită și obligarea pârâților la restituirea sumei de 1733 lei, achitată cu titlul de taxă pe poluare, cu dobânda legală, de la data achitării până la restituirea efectivă și cheltuieli de judecată, taxă de timbru și onorariu de avocat, depunând în acest sens chitanța privind onorariu de avocat.
Tribunalul în raport de art. 394 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile asupra fondului cauzei și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița – Secția Comercială și de C. Administrativ și Fiscal, sub nr._ la data de 11.03.2014, reclamanta C. V., CNP:_, domiciliată în Târgoviște, Calea București, nr. 3B, ., ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. B. F. O., din Târgoviște, ., nr. 2, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sectorul 5, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, .. 22, județul Prahova, ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul Dâmbovița, a solicitat în baza art. 117 lit. d Cod procedură fiscală, obligarea pârâților la restituirea sumei de 1733 lei, cu titlu de taxă pe poluare, achitată cu chitanța ., nr._/10.12.2009, conform calculului impus de Decizia de calcul nr._/09.12.2009 emisă de A.F.P. Târgoviște solicitând totodată ca suma să fie reactualizată cu rata dobânzii legale calculate de la data plății nedatorate până la restituirea efectivă și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, se arată că a achiziționat din Germania, un autoturism marca F., înmatriculat în prezent în România, ce a fost prima dată înmatriculat în acest stat, fiind obligat la plata taxei pe poluare în cuantum de 1733 lei, conform chitanței ., nr._/10.12.2009.
Mai arată că a fost îndeplinită procedura prealabilă și că Decizia de calcul a taxei de poluare precum și răspunsul nr._/05.02.2014 emis de A.F.P. Târgoviște sunt acte administrative netemeinice și nelegale, iar prin încasarea acestei taxe, apreciază că i-au fost vătămate drepturile și interesele, născute din existența unui act administrativ. Se mai apreciază că această taxă specială, contravine reglementărilor UE, acceptate de România prin Tratatul CE, semnat la data de 01.01-2007, prevăzut în anexa 4, respectiv art. 110 TFUE, versiunea consolidată se statuează faptul că „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele are se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare „ și „nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție”.
Astfel că, OUG nr. 50/2008, încalcă astfel principiul liberei circulații a mărfurilor, impunând o sarcină fiscală autoturismelor produse în alte state membre, în comparație cu cele de producție internă și creează discriminări între autovehiculele noi produse, între cele second-hand importate din state membre ale comunității europene și cele deja înmatriculate, negând principiul „poluatorul plătește”.
De asemenea, potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum și celelalte reglementări comunicare au caracter obligatoriu, au prioritatea față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare, autoritatea judecătorească trebuind să garanteze aducerea la îndeplinire a acestor dispoziții. Prin cauza C. /Enel, CJE a statuat că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar în fața dreptului național ulterior, iar în cazul Simmenthal, Curtea a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Se mai apreciază că OUG nr. 50/2008 este contrară art. 110 din Tratatul Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second – hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România.
Se mai menționează că, CJUE în cauza C-402/2009 a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În soluționarea cauzei, solicită a se avea în vedere Decizia I.C.C.J. nr. 24/14.11.2011 privind examinarea recursurilor în interesul legii vizând admisibilitatea sau inadmisibilitatea acțiunii de restituire a taxei de poluare, în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile, prevăzută de art. 7 din OUG nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, apreciind că procedura de contestare nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei pe poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. 1 lit. d Cod procedură fiscală.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 25, 28, 90 ,92 din Tratatul C.E., art. 148 alin. 2 din Constituția României, dispozițiile Codului fiscal și de procedură fiscală - art. 117; art. 218 din OG nr. 92/2003, Codul civil privind folosul nerealizat, legea nr. 554/2004, art.3, 4, 6 și 194 Cod procedură civilă.
S-a depus la dosarul cauzei în dovedirea cererii, următoarele înscrisuri în copii certificate: împuternicire avocațială, dovada plății taxei de timbru, cererea de restituire adresată pârâților și răspunsul primit – adresa nr._/05.02.2014, decizia de calcul al taxei pe poluare nr._/09.12.2009, actele de proveniență ale vehiculului în traducere legalizată din limba germană și în limba țării de proveniență, chitanța ., nr._/10.12.2009, adresa nr. A23025/12.02.2014 din are rezultă data primei înmatriculări în circulație a autoturismului – fila 21.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 174 lei, chitanța . nr._ (59)/11.03.2014, aflată la fila nr. 12 dosar.
La data de 03.04.2014 Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.R.F.P. Ploiești – A.J.F.P. Dâmbovița, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât legislația în vigoare prevede în mod expres plata taxei pe poluare cu ocazia primei înmatriculări, organele fiscale fiind obligate să aplice prevederile dispozițiilor OG nr. 50/2008 de modificare a Legii nr. 571/2003.
S-a arătat că din jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene a rezultat că Tratatul Comunității Europene nu a fost încălcat prin instituirea acestei taxe pe poluare în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul pe teritoriul unui stat membru, iar prin caracterul ei fiscal taxa intră în regimul intern de impozitare.
S-a precizat că opinia formulată de Comisia Europeană față de taxa specială auto nu a fost în sensul eliminării acesteia, ci a recomandat reașezarea acesteia pe bază de alte principii, respectiv pe baza principiului „poluatorul plătește”.
S-a arătat, de asemenea, că în ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită restituirea sumei reprezentând taxa pe poluare pentru autovehicule, restituirea de sume de la buget la cerere se realizează în condițiile stabilite de art. 117 din OG nr. 92/2003, iar restituirea solicitată nu poate fi încadrată în niciuna din situațiile stabilite de art. 117 lit. a) – h) din actul normativ menționat, sumele fiind plătite în temeiul unui text prevăzut de lege.
Cu privire la capătul de cerere privind calculul dobânzii legale, apreciază aplicabile dispozițiile Codului de procedură fiscală, potrivit cărora cererea de acordare a dobânzii se face de către contribuabil la organul fiscal, în temeiul titlului, stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii, prin urmare apreciază acest capăt de cerere ca fiind inadmisibil.
Cu privire la capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă.
În drept, s-au invocat dispozițiile OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Legea nr. 571/2003, OUG nr. 50/2008, OMFP nr. 1899/2004, OMEP nr. 418/2007, Legea nr. 157/2005, Constituția României și art. 205, 206 Cod procedură civilă.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 411 alin. 1 cpt. 2 Cod procedură civilă.
Pe fondul cererii reclamantei, tribunalul reține că solicitarea acesteia este întemeiată pentru motivele ce succed:
Reclamanta a achiziționat autovehiculul marca F., an fabricație 1998, înmatriculat anterior, într-un stat membru UE, la data de 17.04.1998, în Germania.
Pentru înmatricularea in România a acestui autoturism, reclamanta a plătit taxa pe poluare în sumă de 1733 lei, cu chitanța ., nr._/10.12.2009 – fila 18.
Curtea Europeană de Justiție a pronunțat două hotărâri preliminare, la 7 aprilie 2011 în cauza I. T. contra România și la 7 iulie 2011 în cauza I. N. contra România.
Curtea, în considerentele expuse, a reținut că toate modificările succesive aduse O.U.G. nr. 50/2008 prin O.U.G. nr. 208/2008, O.U.G. nr. 218/2008, O.U.G. nr. 7/2009 și O.U.G. nr. 117/2009 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
S-a conchis în sensul că reglementarea națională are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și prin aceasta contravine art. 110 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.24 din 14 noiembrie 2011 privind recursul în interesul legii referitor la aplicarea art.4, art.7 și art.10 alin.1 din OUG nr.50/2008, a admis recursurile în interesul legii și a stabilit că: procedura de contestare prevăzută la art.7 din OUG nr.50/2008, raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei pe poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit. d din același cod.
S-a reținut în considerentele deciziei că efectul în timp al hotărârilor preliminare este retroactiv, în sensul că interpretarea unei norme de drept a Uniunii Europene în cadrul unei trimiteri preliminare lămurește și precizează semnificația și câmpul de aplicare ale acesteia, de la ..
În contextul creat prin pronunțarea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, care au stabilit că taxa pe poluare reglementată de O.U.G. nr. 50/2008, contravine prevederilor art. 110 din Tratat, principiul supremației dreptului european determină concluzia că aceste din urmă dispoziții legale prevalează.
Din coroborarea art. 1 alin. (5) din Constituție (respectarea Legii fundamentale este obligatorie) cu art. 148 alin. (2) din Constituție (care consacră, la rândul său, principiul aplicării prioritare a dreptului european față de dispozițiile contrare din legile interne), rezultă că însăși Constituția României obligă la respectarea dreptului european și la recunoașterea priorității acestuia.
Principiul general este acela că statele membre trebuie să ramburseze taxele percepute în mod nelegal, Curtea de Justiție a Uniunii Europene insistând asupra ideii disponibilității unui remediu specific în cadrul sistemelor juridice naționale, ca remediu de drept european. Prin urmare, conform jurisprudenței consecvente a Curții, contribuabilii au dreptul la restituirea taxei prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european și, corelativ, statul are obligația de a o restitui.
Conform principiului autonomiei procedurale, regulile care guvernează rambursarea sumelor în discuție sunt regulile naționale. Prin urmare, Înalta Curte a apreciat că, de lege lata, singura posibilitate pe care o au contribuabilii este conferită de dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală.
Înalta Curte a apreciat că, de lege lata, singura posibilitate pe care o au contribuabilii este conferită de dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală, întrucât această reglementare respectă cele două principii enunțate anterior, al echivalenței și al efectivității.
În raport de considerentele mai sus expuse, care sintetizează jurisprudența CJUE și ÎCCJ, având în vedere că reclamantul s-a adresat instanței prin raportare la dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală, tribunalul va admite cererea reclamantului, constatând că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, astfel că taxa trebuie restituită.
Pentru repararea integrală a prejudiciului încercat de reclamant prin plata taxei, pârâții vor fi obligați să achite și folosul nerealizat potrivit art. 1082 și 1084 cod civil (vechi), constând în dobânda legală calculată potrivit art. 124 coroborat cu art. 70 alin. 1 Cod Procedură Fiscală și a Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 1899/2004 privind procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor.
Potrivit art. 453 Noul Cod procedură civilă, pârâții vor fi obligați și la plata sumei de 1374 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta C. V., CNP:_, domiciliată în Târgoviște, Calea București, nr. 3B, ., ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. B. F. O., din Târgoviște, ., nr. 2, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sectorul 5, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, .. 22, județul Prahova, ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul Dâmbovița.
Obligă pârâții la plata către reclamant a sumei de 1733 lei actualizată cu dobânda legală de la data plății până la restituirea efectivă, reprezentând taxă pe poluare și a sumei de 1374 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă de timbru și onorariu de avocat).
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs se va depune la Tribunalul Dâmbovița, în conformitate cu art. 83 (3) și 84 (2) Cod procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 Mai 2014.
Președinte, Grefier,
Jud. C. G. B. S.
Red. /Tehn. C.Gh. /S.B.
Ex. 7/10.06.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 618/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 441/2014.... → |
|---|
