Anulare act administrativ. Sentința nr. 671/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 671/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 468/120/2015
Dosar nr._ anulare act administrativ
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 671
Ședința publică din data de 16 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. D.
GREFIER: R. O.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de către reclamantul S. P., CNP_, domiciliat în P., . B, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în municipiul Târgoviște, .. 64, județul Dâmbovița, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Cerere timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 50 lei potrivit chitanței . Nr._(31)/30.01.2015 (fila 18).
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: pentru reclamantul S. P., avocat H. L., în baza împuternicirii avocațiale nr._/15.01.2015, și pentru pârât, consilier juridic N. E., în baza delegației nr._/11.05.2015.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
- obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare;
- s-a pus în vedere reclamantului să depună la dosar actul de vânzare-cumpărare a imobilului pe care l-a deținut în Municipiul Moreni;
- la data de 9 iunie 2015 s-au depus la dosar relațiile solicitate de la Primăria Municipiului Moreni.
Apărătorul reclamantului depune la dosar copie de pe antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat de avocat M. D., precum și adeverință de la Asociația de proprietari nr. 22 din data de 15.06.2015.
Reprezentantul pârâtei precizează că a luat cunoștință de înscrisurile care au fost depuse la acest moment la dosar.
Totodată, solicită a se avea în vedere că reclamantul a solicitat anularea actului administrativ și decontarea cheltuielilor de transport începând cu luna aprilie 2014 până în prezent.
Astfel, cu privire la al doilea punct al cererii de chemare în judecată apreciază că se impune a fi dovedite aceste cheltuieli care se solicită. Precizează că acești bani nu sunt un spor care intră în salariu și care se decontează la sfârșitul lunii, indiferent dacă polițistul în cauză a efectuat sau nu transportul.
De asemenea, precizează că art. 6 alin. 2 din OMAI nr. 51/2014 prevede că cererea de decontare se întocmește lunar, până la data de 5 ale lunii, se depune la secretariatul unității și va fi însoțită obligatoriu de următoarele documente…., iar la final, la litera d, se referă la bonuri fiscale de carburant.
Reclamantul solicită niște drepturi de la momentul la care consideră că s-au născut aceste drepturi, însă nu face dovada acestor cheltuieli; consideră că reclamantul nu a făcut cheltuielile solicitate prin acțiune, adică contravaloarea transportului în perioada aprilie 2014 până în prezent, conform celor menționate în OMAI nr. 51/2014, act normativ care obligă chiar și persoanele cărora li s-a aprobat decontarea, să dovedească plata contravalorii decontării prin bonuri fiscale emise săptămânal de către societățile de comercializare a carburantului.
Părțile, pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat H. L., apărătorul reclamantului S. P., solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea Hotărârii nr._/30.09.2014, Nesecret Nr._/19.09.2014, cât și Hotărârea Comisiei de Acordare a dreptului de decontare nr._/04.12.2014, prin care a fost respinsă contestația reclamantului privind decontarea cheltuielilor de transport pe ruta P.-Moreni, precum și acordarea decontării acestor cheltuieli începând cu luna aprilie 2014 la zi.
Precizează că dacă se va admite această cerere, vor depune toate bonurile justificative privind decontarea acestor cheltuieli.
Totodată, solicită să se aibă în vedere forma cum au fost emise aceste hotărâri, ele nu conțin o motivare în drept a deciziilor de respingere, un termen în care ar putea formula contestație, aspecte, care, din punctul său de vedere, duc la constatarea nulității absolute a acestora; nu se indică temeiul legal în baza căruia a fost respinsă cererea pe care a formulat-o, pur și simplu i se respinge dreptul de a deconta aceste cheltuieli.
La interpelarea instanței, cu privire la antecontractul de vânzare cumpărare, în care apare ca vânzător numai numitul S. P., deși din relațiile de la Primăria Municipiului Moreni rezultă că acesta este coproprietar al bunului imobil, apărătorul reclamantului precizează că este coproprietar soția acestuia, iar antecontractul a fost făcut numai de reclamant, cu acordul soției.
Precizează că în prezent reclamantul este șef la Poliția Rurală Moreni începând cu data de 20.11.2012 și a primit decontarea acestor cheltuieli de transport până la . Ordinului Nr. 51/07.04.2014.
Apreciază că Ordinul nr. 51/2014 preia dispozițiile vechii legislații în materia decontărilor, însă cererea de decontare a reclamantului a fost respinsă.
De asemenea, solicită să se aibă în vedere că reclamantul nu a fost mutat conform voinței sale de la Târgoviște la Moreni, printr-un ordin a fost mutat în interesul serviciului, iar actele doveditoare se află la dosarul cauzei, că reclamantul locuiește în orașul P. din 07.12.2012, inițial locuise în Târgoviște.
Mai mult, precizează că OMAI Nr. 51/2014 nu prevede expres faptul că în situația schimbării domiciliului nu se mai beneficiază de decontarea acestor cheltuieli de transport și nici de data la care trebuia să se nască sau să se schimbe acest drept, nici dacă avea vreo proprietate sau nu, interesa unde locuia în fapt persoana în cauză.
La interpelarea instanței cu privire la dovezile că reclamantul locuiește în fapt în orașul P., apărătorul reclamantului precizează că a dovedit acest aspect prin actul de proprietate al imobilului pe care acesta îl deține în orașul P., copie a cărții de identitate, cu adeverința de la Asociația de Proprietari nr. 22 din Moreni din care rezultă că acesta locuiește efectiv la P. din anul 2008, precum și cu precontractul de vânzare-cumpărare, care dovedește că acel apartament a fost pus în vânzare, s-a găsit un cumpărător, urmează să se perfecteze actele la achitarea integrală a prețului.
Față de aceste aspecte, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Cu cheltuieli pe cale separată.
Consilier juridic N. E., având cuvântul pentru pârâtul I. Județean de Poliție Dâmbovița, precizează, cu privire la forma actelor administrative atacate, că ambele hotărâri sunt motivate în drept, și anume, la prima cerere se spune” conform art. 5 alin. 7 lit. b din OMAI Nr. 51/2014, iar răspunsul este motivat în baza aceluiași act normativ, singurul act normativ care legiferează plata cheltuielilor de transport.
Pe fondul cauzei, așa cum reiese din relațiile Primăriei Municipiului Moreni reclamantul deține o locuință pe raza acestei localități, astfel că atâta timp cât persoana are în proprietate o locuință în localitatea unde a fost numit, în interes de serviciu, nu mai poate beneficia de decontarea cheltuielilor de transport.
La interpelarea instanței cu privire la actul normativ din care rezultă acest aspect, reprezentantul pârâtului precizează că nu poate indica la acest moment actul normativ; condițiile decontării cheltuielilor de transport sunt prevăzute în HG nr. 1292/2003 privind drepturile de transport ale polițiștilor, elevilor și studenților.
De asemenea, precizează că art. 19 lit. a din OMAI 136/2004 prevede foarte clar că nu beneficiază de aceste drepturi (decontarea cheltuielilor de transport) polițiștii mutați la cerere sau care, din motive personale, își stabilesc domiciliul în altă localitate decât cea prevăzută în ordinul de mutare.
În cazul de față, domiciliul oficial al reclamantului a fost în Moreni până la momentul în care s-a emis dispoziția de mutare în Moreni, după care reclamantul și-a schimbat domiciliul în P., apreciind astfel că tocmai în scopul de a beneficia de aceste cheltuieli de transport.
La interpelarea instanței, cu privire la posibilitatea ca tocmai pentru faptul că partea avea domiciliul în Moreni să fi determinat luarea acestei dispoziții, reprezentantul pârâtului precizează că este posibil ca hotărârea de mutare să fi avut în vedere tocmai faptul că reclamantul avea domiciliul în Moreni; în principiul acest lucru se urmărește, evitarea cheltuielilor de transport și să fie numiți lucrătorii de poliție ori din localitatea de domiciliu ori cât mai aproape de localitatea de domiciliu.
Apărătorul reclamantului, avocat H. L., apreciază că cele susținute de reprezentantul pârâtului nu sunt reale, întrucât reclamantul a avut domiciliul în Târgoviște, aspect ce rezultă tocmai din actul contestat, respectiv Hotărârea nr._/19.09.2014, unde scrie, Comisia constituită la nivelul IPJ a reanalizat raportul și documentele depuse, rezultatul fiind de respingerea solicitării întrucât va schimba domiciliul din Târgoviște în P..
Consilier juridic N. E. precizează că a depus la dosar fișa de evidență a persoanei pe numele reclamantului unde sunt înșiruite toate domiciliile acestuia, din care rezultă că în perioada_12 reclamantul a avut domiciliul în Moreni, adică până la momentul la care a fost numit în acest oraș, ulterior schimbându-și domiciliul în P..
Față de toate aceste aspecte, având în vedre prevederile legale, din care rezultă clar că reclamantul nu ar mai putea beneficia de cheltuielile de transport deoarece și-a schimbat domiciliul în altă localitate decât cea prevăzută în ordinul de mutare ulterior emiterii acestui ordin, solicită respingerea acțiunii.
Instanța, considerându-se lămurită cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița- Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal sub nr._ din 22.01.2015, reclamantul S. P., CNP_, domiciliat în P., . B, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în municipiul Târgoviște, .. 64, județul Dâmbovița, și M. A. Interne, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1A, sector 1, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr._/30.09.2014, Nesecret Nr._/19.09.2014, cât și Hotărârea Comisiei de Acordare a dreptului de decontare nr._/04.12.2014, prin care a fost respinsă contestația reclamantului privind decontarea cheltuielilor de transport pe ruta P.-Moreni, precum și acordarea decontării acestor cheltuieli începând cu luna aprilie 2014 la zi.
În motivarea cererii, reclamantul arată că deține funcția de comisar șef de politie, iar în prezent este șef de secție I la Secția 6 Poliție Rurală Moreni, începând din data de 20.11.2012, iar până la . Ordinului 51/7.04.2014, i-au fost decontate cheltuielile de transport pe ruta Moreni- P., însă după apariția acestui ordin, decontarea cheltuielilor sale de transport a fost inițial suspendata,iar apoi prin adresa_/30.09.2014, i s-a adus la cunoștință că solicitarea sa a fost respinsă, motivat de faptul că și-a schimbat domiciliul din Târgoviște în P., și că astfel se modifică situația în baza căreia s-a născut dreptul de a beneficia de decontarea cheltuielilor de transport.
Deși a formulat plângere împotriva acestei adrese, a fost respinsă prin Hotărârea_/4.12.2014.
În continuare, reclamantul arată că locuiește în P. din 7.12.2012, de când contractul său de închiriere deținut în Târgoviște a fost reziliat.
De asemenea, reclamantul solicită să se constate că ambele hotărâri nu conțin o motivare în drept a deciziilor de respingere, chestiune care duce la constatarea nulității absolute a acestora.
Mai mult Ordinul MAI 51/2014, nu prevede expres faptul că in situația schimbării domiciliului nu se mai beneficiază de decontarea acestor cheltuieli de transport și nici de data la care trebuia să se nască sau sa se schimbe acest drept.
Astfel, apreciază că se încadrează în prevederile art.1 lit. a din Ordin, situație față de care a solicitat aceste cheltuieli de transport.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Ordinului MAI 51/2014.
Au fost anexate cererii, în copie, următoarele înscrisuri: adresa_/14.01.2015, adresa nr._/02.07.2014permis de conducere reclamant, carte de identitate reclamant, raport nr._/23.04.2014, raport, contestație din 06.10.2014, adresa nr._/04.12.2014, adresa nr._/19.09.2014.
La data de 17 februarie 2015 pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, în conformitate cu art. 205 și următoarele din Codul de procedură fiscală, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
În cuprinsul întâmpinării, pârâtul arată că prin dispoziția Inspectorului șef nr. S/M/353 din 20 noiembrie 2012, cu aplicare din 20 noiembrie 2012, reclamantul a fost mutat în interes de serviciu și numit în funcția de șef secție I, la Secția 6 Poliție Rurală Moreni.
Totodată, din cuprinsul fișei de evidență a persoanelor întocmită pe numele reclamantului, că acesta, în perioada_12 a avut domiciliul în orașul Moreni, ulterior, din data de 05.12.2012 și până în prezent, acesta și-a schimbat domiciliul în orașul P..
În conformitate cu prevederile pct. 19 lit. a din OMAI nr. 136/2004, nu mai beneficiază de aceste drepturi (decontarea cheltuielilor de transport) polițiștii mutați la cerere sau care, din motive personale, își stabilesc domiciliul în altă localitate decât cea prevăzută în ordinul de mutare.
Așa cum rezultă din actele depuse la dosar, la data mutării în localitatea prevăzută în ordin, reclamantul avea domiciliul în aceeași localitate; schimbarea domiciliului, la scurt timp după numire, în altă localitate, nu îl mai îndreptățește, conform prevederilor legale, pe reclamant să beneficieze de decontarea cheltuielilor de transport.
În aceste condiții, pârâtul apreciază că reclamantul nu a întrunit condițiile necesare pentru a beneficia de decontarea cheltuielilor de transport și că decizia comisiei pentru acordarea dreptului de decontare a transportului este temeinică și legală și nu poate fi anulată.
În temeiul art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Au fost anexate întâmpinării, în copie, următoarele înscrisuri: fișa de evidență DEPABD a reclamantului, adresa nr._/11.02.2015, adresa nr._/06.02.2015, adresa nr._/02.07.2014, Raport nr._/23.04.2014, Raport, contestație, adresa nr._/04.12.2014, adresa nr._/19.09.2014
La data de 15 februarie 2015 pârâtul M. A. Interne, în conformitate cu art. 205 Cod procedură civilă, a formulat întâmpinare, prin care a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității procesuale pasive a sa.
Se arată, în esență, că reclamantul este angajatul I.P.J. Dâmbovița, raportul de serviciu derulându-se cu această structură a Ministerului A. Interne, care, potrivit art. 12 alin. 2 din legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, este o unitate cu personalitate juridică; prin urmare, instituția lor nu poate dispune cu privire la plata unor drepturi bănești pentru angajații unei alte instituții cu personalitate juridică, stabilirea și plata drepturilor bănești de care beneficiază fiecare polițist în parte, din cadrul I.P.J. Dâmbovița, sunt în competența exclusivă a șefului acestei unități, care este ordonator terțiar de credite.
Pe fondul cauzei, așa cum li s-a comunicat de către I.P.J. Dâmbovița, rezultă, din cuprinsul fișei de evidență a persoanelor întocmită pe numele reclamantului, că acesta, în perioada_12 a avut domiciliul în orașul Moreni, ulterior, din data de 05.12.2012 și până în prezent, acesta și-a schimbat domiciliul în orașul P..
Potrivit pct. 19 lit. a din OMAI nr. 136/2004, nu mai beneficiază de aceste drepturi (decontarea cheltuielilor de transport) polițiștii mutați la cerere sau care, din motive personale, își stabilesc domiciliul în altă localitate decât cea prevăzută în ordinul de mutare, situație față de care pârâtul apreciază că reclamantul nu a întrunit condițiile necesare pentru a beneficia de decontarea cheltuielilor de transport și că decizia comisiei pentru acordarea dreptului de decontare a transportului este temeinică și legală și nu poate fi anulată.
În temeiul art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 12 martie 2015, reclamantul S. P. a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul IPJ Dâmbovița, prin care se arată că Ordinul nr. 51/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind decontarea cheltuielilor de transport în unele situații în care cadrele militare, polițiștii și personalul civil se deplasează la și de la locul de muncă a fost emis având în vedere prevederile art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 372/1990 privind drepturile de transport ale personalului Ministerului Apărării Naționale, aplicabile în mod similar și cadrelor militare și personalului civil din ministerul A. Interne, și ale art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 1.292/2003 privind drepturile de transport ale polițiștilor, elevilor și studenților din instituțiile de învățământ pentru formarea polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare.
Prin Încheierea din 12 mai 2015 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului A. Interne.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În cauza de față, raportat la disp. art. 1 din Legea 554/2004, instanța urmează să analizeze legalitatea hotărârii nr._/30.09.2014, Nr._/19.09.2014, cât și Hotărârea Comisiei de Acordare a dreptului de decontare nr._/04.12.2014, prin care a fost respinsă contestația reclamantului privind decontarea cheltuielilor de transport pe ruta P.-Moreni.
Se reține că dispoziția Inspectorului șef nr. S/M/353 din 20 noiembrie 2012, cu aplicare din 20 noiembrie 2012, reclamantul a fost mutat în interes de serviciu și numit în funcția de șef secție I, la Secția 6 Poliție Rurală Moreni.
Conform fișei de evidență a persoanelor întocmită pe numele reclamantului, rezultă că acesta, în perioada_12, a avut domiciliul în orașul Moreni iar ulterior, din data de 05.12.2012 și până în prezent, și-a schimbat domiciliul în orașul P.. (adresa nr._/19 09 2014 emisă de IPJ Dâmbovița, care se referă la mutarea reclamantului din Târgoviște, în Moreni, conține o eroare materială, fila 15 a dosarului).
În drept, se constată incidența disp. art. 19 lit. a din OMAI nr. 136/2004, conform căruia, nu mai beneficiază de aceste drepturi (decontarea cheltuielilor de transport) polițiștii mutați la cerere sau care, din motive personale, își stabilesc domiciliul în altă localitate decât cea prevăzută în ordinul de mutare.
Având în vedere că la data mutării în localitatea prevăzută în Ordin, reclamantul avea domiciliul în aceeași localitate, schimbarea domiciliului, la scurt timp după numire, în altă localitate conform prevederilor legale, reclamant a pierdut dreptul de a i se deconta cheltuielile de transport.
Apărarea reclamantului, în sensul că nu mai are locuință în Moreni întrucât a vândut-o nu subzistă, în contextul în care disp. art. 19 lit. a din OMAI nr. 136/2004 referindu-se la persoanele care își schimbă domiciliul dintr-o localitate în altă localitate nu face distinge în funcție de calitatea de proprietar sau nu, a persoanelor în cauză.
De altfel, reclamantul, așa cum rezultă din adresa emisă de Primăria Moreni nr. 7833/3 06.2015 (fila 60 a dosarului), figurează în evidențele acestei Primării ca proprietar al unui apartament. Prin antecontractul de vânzare – cumpărare încheiat la data de 5 03.2015 (fila 58 a dosarului), deci ulterior mutării în localitatea Moreni, nu s-a transmis dreptul de proprietate. În consecință, reclamantul este în continuare proprietarul unei locuințe în Moreni.
În aceste condiții, reclamantul nu îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de decontarea cheltuielilor de transport și că decizia comisiei pentru acordarea dreptului de decontare a transportului este temeinică și legală urmând ca cererea formulată de reclamant, să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul S. P., CNP_, domiciliat în P., . B, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în municipiul Târgoviște, .. 64, județul Dâmbovița, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. D. R. O.
Red. M.D.
Tehnored. R.O.
6 ex./16.07.2015
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 670/2015.... | Suspendare executare act administrativ. Hotărâre din... → |
|---|
