Anulare act administrativ. Sentința nr. 3574/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3574/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 15178/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 3574/2014
Ședința publică de la 11 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. S.
Grefier A. G. C.
Pe rol pronunțarea asupra C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta S.C. I. K. SRL, în contradictoriu cu pârâții M. M., PRIN PRIMAR, P. M. M. și P. M. M., având ca obiect anulare act administrativ repunere pe rol.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în Încheierea de ședință din data de 04.12.2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care, instanța, a amânat pronunțarea la data de 11.12.2014, având nevoie de timp pentru a delibera.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului D. reclamanta I. K. SRL a solicitat instanței anularea adresei nr._/08.05.2013 emisa de P. M. M., prin care a fost respinsa contestația societății împotriva Deciziei de impunere nr. 8838/13.03.2013, anularea parțiala a Deciziei de impunere nr. 8838/13.03.2013 pentru stabilirea impozitului pe clădiri in cazul contribuabililor persoane juridice pentru anul 2013 emisa de P. M. M. - Serviciul Impozite si Taxe Locale, pentru suma de 108.633 lei reprezentând impozit pe clădiri aferent anului 2013 stabilita in mod nelegal de organul fiscal.
Societatea reclamanta arată că a efectuat reevaluarea imobilizărilor corporale (clădiri) la data de 31.12.2012, apelând la serviciile evaluatorului autorizat .
In data de 12.03.2013 societatea arată că a depus declarația fiscala nr. 123/12.03.2013, in care a înscris valorile clădirilor rezultate in urma reevaluării.
Prin decizia nr. 8838/13.03.2013, organul fiscal a calculat pentru anul 2013, impozitul pentru clădirile aflate in proprietatea societății situate in raza teritoriala a municipiului M., aplicând următorul algoritm: pentru lunile ianuarie-martie 2013, a aplicat cota de 15% asupra valorii nereevaluate a clădirilor; pentru lunile aprilie - decembrie 2013 a aplicat cota de 1,5% asupra valorii reevaluate a clădirilor
Societatea arată că a formulat contestație împotriva acestei decizii, invocând nelegalitatea si netemeinicia calculului impozitului pe clădiri, pentru perioada ianuarie - martie 2013, prin aplicarea cotei de 15% asupra valorii nereevaluate a clădirilor.
Prin adresa nr._/08.05.2013, P. M. M. a respins contestația ca neîntemeiata, însușindu-si punctul de vedere al serviciului de impozite si taxe, anume ca doar începând cu luna ulterioara depunerii raportului de evaluare la serviciul de impozite si taxe se poate calcula impozitul pe clădiri prin aplicarea cotei reduse la valoarea reevaluata a clădirilor.
Actele administrative anterior menționate sunt nelegale si netemeinice pentru următoarele motive:
Calculul impozitului pe clădiri aferent perioadei ianuarie-martie 2013 prin aplicarea cotei de 15% asupra valorii nereevaluate a clădirilor este incorect, deoarece impozitul pe clădiri aferent întregului an 2013, (inclusiv pentru perioada ianuarie-martie 2013), trebuia determinat aplicând cota de 1,5% (cota redusa ) la valoarea reevaluata a clădirilor, in temeiul art. 253 alin 2 si alin 5 din Codul Fiscal si pct. 52 din HG nr. 44/2004.
Analizând dispozițiile art. 253 din Codul Fiscal, se observa următoarele reguli pentru determinarea impozitul pe clădiri: in cazul clădirilor care nu au fost reevaluate, in ultimii 3 ani/5 ani: se aplica cote majorate de impozit (stabilite de Consiliul Local) asupra bazei impozabile, (baza impozabila este valoarea de inventar; iar in cazul clădirilor reevaluate este valoarea reevaluata).
Se arată că în cazul celorlalte clădiri: se aplica cota redusa de impozit asupra bazei impozabile (baza impozabila este valoarea de inventar; in cazul clădirilor reevaluate, valoarea de inventar este valoarea rezultata in urma reevaluării).
Potrivit pct. 60 din HG nr. 44/2004, reevaluarea recunoscuta fiscal la calculul impozitului pe clădiri trebuie realizata potrivit reglementarilor contabile (reglementările contabile aplicabile sunt reprezentate de OMFP nr. 3055/2009).
Conform reglementarilor contabile (OMFP nr. 3055/2009 - secțiunea 8.2.5.1.),reevaluarea imobilizărilor corporale se face in scopul întocmirii situațiilor financiare anuale, rezultatele reevaluării înregistrându-se in balanța întocmita pentru data de 31 decembrie a anului încheiat. (reevaluarea face parte din lucrările de închidere a exercițiului financiar, lucrări care se realizează pana la data 30 mai a anului următor -150 de zile de la încheierea exercițiului financiar).
Astfel, se arată că prin raportul de evaluare se stabilește care este valoarea clădirilor la data de^31 decembrie, valoarea care se reflecta in evidentele contabile ale contribuabilului întocmite pentru data de 31 decembrie. Subliniem faptul ca raportul de reevaluare nu se întocmește in data de 31 decembrie, ci la o data ulterioara.
In legislația contabila, nu este reglementat un termen pentru realizarea raportului de reevaluare, doar ca aceste rapoarte trebuie realizate in timp util pentru a asigura întocmirea corecta a situațiilor financiare anuale, termenul maxim stabilit pentru finalizarea situațiilor financiare, implicit pentru efectuarea înregistrărilor contabile aferente balanței întocmita pentru luna decembrie a exercițiului financiar încheiat, fiind de 150 de file de la încheierea exercițiului financiar, (art. 36 alin 1 lit. a din Legea contabilității nr. 82/1991 rep.)
Reclamanta arată că impozitul pe clădiri este un impozit anual, care se calculează prin aplicarea unei singure cote de impozit asupra unei singure baze impozabile (art. 255 Cod Fiscal)
În cazul in care rezultatele reevaluării sunt înregistrate in contabilitate la 31 decembrie a anului încheiat, acesta reevaluare este recunoscuta fiscal din punct de vedere al calculului impozitului pe clădiri. Reevaluarea producând efecte fiscale, impozitul pe clădiri se calculează pentru anul următor, aplicând cota redusa la valoarea reevaluata care devine valoare de inventar.
Legea contabila nu stabilește un termen de întocmire a rapoartelor de evaluare, ci exista doar un termen maxim de realizare a lucrărilor contabile de închidere a exercițiului financiar încheiat-respectiv 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar.
Se arată că nu are importanta data ia care raportul de reevaluare este depus la organul fiscal, legislația fiscala nu stabilește un termen de întocmire si depunere a raportului de evaluare la organul fiscal; legiuitorul nu stabilește posibilitatea de a calcula impozitul pe clădiri aferent unui an fiscal prin aplicarea a doua cote de impozit diferite, asupra a doua baze de impozitare diferite
Subliniază faptul ca modul de calcul pe care îl susține este ilustrat de legiuitor la pct. 52 din HG nr. 44/2004, printr-un exemplu, din care rezulta ca singura condiție pentru a calcula impozitul pe clădiri aplicând cota redusa la valoarea reevaluata este ca reevaluarea sa fie înregistrata in contabilitate, la data de 31 decembrie (data situațiilor financiare anuale).
Arată că se stabilește cota de impozit aplicabila unui an fiscal întreg. Legiuitorul nu stabilește alte condiții suplimentare, cum ar fi data depunerii raportului de reevaluare la organul fiscal ..
Pct. 52. (1) din HG nr. 44/2004: Prin sintagma valoarea de inventar a clădirii, în scopul determinării impozitului pe clădiri, se înțelege valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, și care, după caz, poate fi:
e) valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziții legale;
Exemplu:
La data de 31 decembrie 2010, un contribuabil înregistrează în contabilitate reevaluarea clădirilor, iar după această dată nu se mai efectuează nicio reevaluare. În anii următori, cota impozitului pe clădiri va fi: a) între 0,25 și 1,50%, în anii 2011, 2012 și 2013; b) între 10 și 20%, în anii 2014 și 2015; c) între 30 și 40%, în anul 2016 și următorii.
Se arată ca modul de calcul aplicat de organul fiscal este vădit eronat rezida si din faptul baza de impozitare avuta in vedere pentru perioada ianuarie-martie 2013, este o valoare de inventar care nu mai exista. Pentru lunile ianuarie, februarie si martie 2013, valoarea de inventar este valoarea rezultata in urma reevaluării, deoarece soldurile existente la 31.12. 2012 au fost preluate in anul 2013. Așadar, organul fiscal calculează impozitul pe clădiri prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii de inventar a clădirilor din luna noiembrie 2012.
Având in vedere cele mai sus menționate societatea reclamantă consideră ca nu datorează suma de 108.633 lei reprezentând impozit pe clădiri, si pe cale de consecință solicită admiterea acțiunii, anularea parțială a Deciziei de impunere nr._/08.05.2013 emisă de P. M.. Își întemeiază acțiunea în drept pe disp. art. 8 și urm. din Legea nr. 554/2004.
Pârâta P. M. M. a formulat întâmpinare la 04.12.2013 prin care a solicita instanței să respingă acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Învederează instanței faptul că potrivit art. 253, pct. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările si completările ulterioare, in cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata, cota impozitului pe clădiri se stabilește de către Consiliul Local, in acest sens Consiliul Local M. a adoptat H.C.L. nr. 121/27.10.2011, hotărâre care stabilește cotele impozitului pe clădirile contribuabililor persoane juridice care nu au fost reevaluate in termenele legale, stabilind, in conformitate cu prevederile Codului Fiscal, la art. 3 ca documentele legale care atesta reevaluarea clădirilor vor fi depuse cu adresa de înaintare la secretariatul instituției, iar modificarea cotei de impozit se va face cu data de întâi a lunii următoare depunerii documentelor.
Consideră că decizia de impunere a fost întocmită cu respectarea normelor legale în vigoare, art. 67, lit. b din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, respectiv se realizează modificări ce conduc la recalcularea impozitului pe clădiri datorat; face precizarea ca aceasta situație se refera strict la modificările de natura extinderii, îmbunătățirii sau distrugerii parțiale a clădirii existente, după caz, in cursul anului, in aceasta situație, impozitul pe clădiri se recalculează de la data de întâi a lunii următoare in care a fost realizata modificarea construcției, distrusa sau demolata, nicidecum la reevaluarea unei clădiri, respectiv data întocmirii raportului de evaluare.
Menționează ca reclamanta a depus la sediul instituției documentația in data de 12.03.2013, in urma căreia s-a emis Decizia de impunere nr. 8838/13.03.2013, prin care s-a stabilit, in mod corect, in sarcina ei un impozit in suma de 108.633 lei pentru clădirile aflate in proprietatea societății reclamante, raportul de evaluare fiind înregistrat in balanța si in situațiile financiare ale reclamantei la data de 31.12.2012. In concluzie, pentru perioada de 3 luni, respectiv de la data raportului de evaluare pana la data depunerii declarației de impunere, s-a stabilit cota impozitului pe clădiri la nivelul de 15% conform art. l din H.C.L. M. nr. 121/2011 si a prevederilor Codului Fiscal.
In ceea ce privește legalitatea H.C.L M. nr. 121/27.10.2011, precizează faptul ca, nefiind atacata la instanța de contencios administrativ, aceasta își produce efectele legale ce decurg din aplicarea de către Serviciul Impozite si Taxe Locale din cadrul instituției a prevederilor articolelor astfel aprobate.
Mai mult, consideră că faptul ca actele administrative fiscale emise de către instituție sunt temeinice si legale este dat si de următorul considerent; in doua cazuri similare . SI . SA AU ACȚIONAT IN JUDECATA P. mun. M. solicitând anularea actelor administrative, respectiv Deciziile de impunere emise in ceea ce privește reevaluarea clădirilor conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal si H.C.L. M. nr. 121/2011, acțiunile fiind respinse de către instanța judecătoreasca.
Având in vedere cele de mai sus, solicită respingerea acțiunii formulata ca fiind neîntemeiata, Decizia de impunere emisa nr. 8838/13.03.2013 pentru suma de 108.633 lei precum si adresa nr._/08.05.2013 fiind corecte si legale, noi respectând in totalitate prevederile Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, O.G. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, republicat cu modificările si completările ulterioare precum si H C L M. nr. 121/2011.
In drept, își întemeiază întâmpinarea pe prevederile Codului de Procedura Civila pe prevederile Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, O.G. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, republicat cu modificările si completările ulterioare precum si H.C.L. M. nr. 121/2011.
La termenul din 27.03.2014, instanța a dispus suspendarea cauzei, în temeiul disp. art. 413 N.c.p.c., până la soluționarea dosarului nr._, avand ca obiect cererea in anularea HCL M. 121/2011, fiind repusă pe rol la 22.10.2014, la cererea reclamantei S.C. I. K. SRL.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata ca petenta a solicitat anularea in parte a Deciziei de impunere nr. 8838/13.03.2013 si a Adresei_/08.05.2013 in ceea ce priveste impozitul pe cladiri calculat pentru perioada ianuarie – martie 2013, respectiv a cotei aplicate pentru stabilirea impozitului si a bazei de impozitare.
Apărările petentei sunt intemeiate avand in vedere dispozitiile art. 253 C.f. potrivit carora "(1)În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. (2)C. de impozit se stabilește prin hotărâre a consiliului local și poate fi cuprinsă între 0,25% și 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al M. București. (3)Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare. (5)În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a clădiri este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului - persoană juridică. (6)În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabilește de consiliul local/Consiliul General al M. București între: a)10% și 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință; b)30% și 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referință. (6ind.1)C. impozitului pe clădiri prevăzută la alin. (6) se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepție clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul cărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la alin. (2)".
Institutia parata a calculat impozitul datorat de societatea petenta diferentiat pentru perioada ianuarie-martie 2013 prin aplicarea cotei stabilite de HCL M. 121/2011, respectiv 15%, la valoarea de inventar prevazuta in contabilitate anterior reevaluarii, iar pentru perioada aprilie-decembrie 2013 prin aplicarea cotei de 1,5% la valoarea ce rezulta din reevaluare.
Se constata in acest sens, ca petenta a procedat la reevaluarea cladirilor din patrimoniu in luna decembrie 2012, potrivit rapoartelor de evaluare depuse la dosar (fila 119 si urm), ce au fost avute in vedere si de institutia parata, la care au fost depuse de catre petent la data de 13.03.2013 (fila 101). Valoarea rezultata ca urmare a reevaluarii a fost evidentiata in balanta contabila de verificare 31.12.2012 (fila 102 si urm) depusa, de asemenea, la institutia parata in martie 2013.
Prin HCL M. nr. 121/2011 s-a stabilit, la art. 1 cota impozitului pe cladirile apartinand persoanelor juridice, nereevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului de referinta, la 15% aplicat la valoarea de inventar a acestora. La art. 3 din HCL s-a stabilit ca documentele legale ce atesta reevaluarea cladirilor trebuie depuse la institutia parata, iar modificarea cotei de impozit se face cu data de intai a lunii urmatoare depunerii documentelor.
Cu privire la legalitatea HCL 121/2011 s-au pronuntat instantele judecatoresti prin hotarare irevocabila – sentinta nr. 1908/2014, in dosar nr._ irevocabila ca urmare a respingerii recursului, in sensul anularii parțiale a HCL nr.121/27.10.2011, doar în ceea ce privește mențiunea din cuprinsul art.3 potrivit căreia "modificarea cotei de impozit se va face cu data de întâi a lunii următoare depunerii documentelor", retinand ca încalcă dispozițiile codului fiscal referitoare la acest aspect (art.253 alin.6^1), fiind emise cu încălcarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative stabilite de legea 24/2004.
Ca urmare a nelegalitatii dispozitiilor HCL M. 121/2011, sunt incidente in cauza dispozitiile art. 253 al.2, al. 5 si al. 6 ind. 1 C.f., potrivit carora impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de 1,5% la valoarea ce reiese din reevaluarea cladirii, incepand cu luna urmatoare inregistrarii in contabilitate a valorii astfel stabilite.
Avand in vedere ca petenta a inregistrat valoarea constructiilor, stabilita prin rapoartele de evaluare depuse la dosar, in balanta contabila de verificare 31.12.2012 (fila 102 si urm) se constata ca impozitul datorat de reclamanta pentru aceste cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de 1,5% din valoare astfel stabilita inca din luna ianuarie 2013.
Prin urmare, actele contestate in cauza sunt nelegale in ceea ce priveste impozitul calculat de parata aferent perioadei ianuarie-martie 2013, intrucat a fost aplicata in mod nelegalcota de 15%, cu incalcarea dispozitiilor art. 253 al.2, al. 5 si al. 6 ind. 1 C.f..
Pentru considerentele expuse si avand in vedere dispozitile art. 18 din Legea 554/2004 instanta va admite actiunea si va dispune anularea parțială a Deciziei de impunere 8838/2013 și a soluției de respingere a contestației administrative comunicată prin Adresa_/2013 în ceea ce privește impozitul pe clădiri calculat pentru perioada ianuarie-martie 2013, cota fiind pentru această perioadă de 1,5% din valoarea clădirilor rezultată în urma reevaluării.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta S.C. I. K. SRL, cu sediul în C., . – 1947) nr. 34, județul D., în contradictoriu cu pârâții M. M., PRIN PRIMAR, cu sediul în M., județul Gorj, P. M. M., cu sediul în M., județul Gorj și P. M. M., cu sediul în M., județul Gorj.
Dispune anularea parțială a Deciziei de impunere 8838/2013 și a soluției de respingere a contestației administrative comunicată prin Adresa_/2013 în ceea ce privește impozitul pe clădiri calculat pentru perioada ianuarie-martie 2013, cota fiind pentru această perioadă de 1,5% din valoarea clădirilor rezultată în urma reevaluării.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 11 Decembrie 2014.
Președinte, A. M. S. | ||
Grefier, A. G. C. |
A. S./22.12.2014
A.C. 17 Decembrie 2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 1403/2014. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 2532/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
