Obligaţia de a face. Sentința nr. 2697/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2697/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 6391/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 2697/2014
Ședința publică de la 24 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S.
Grefier L. V. N.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta B. E., în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA G. T. C. PRIN DIRECTOR, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta, reprezentată de av. C. F. și pârâta, reprezentat de av. Mihăloiu B..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Av. C. F. pentru reclamantă depune la dosar înscrisuri, respectiv Deciziile nr. 434/31.07.2008, emisă de Inspectoratul Școlar al Jud. V. și nr. 1087/25.05.2009, emisă de Inspectoratul Școlar Județean D., sentința nr. 785/10.04.2006, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr. 1544/MF/2006 și certificat de grefă.
Un exemplar al înscrisurilor se comunică reprezentantului pârâtei, care solicită acordarea unui nou termen pentru observarea înscrisurilor.
Instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței pentru a da posibilitatea reprezentantului pârâtei să ia cunoștință de înscrisurile depuse de către reclamantă, prin apărător.
Av. Mihăloiu B. pentru pârâtă arată că este de acord să pună concluzii la acest moment, nefiind necesară strigarea cauzei la sfârșitul ședinței, însă solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise la dosar.
Instanța respinge cererea formulată de către reprezentantul pârâtei de amânare a pronunțării pentru concluzii scrise.
Instanța declară cercetarea procesului încheiată, nemaifiind chestiuni prealabile de discutat și acordă cuvântul asupra dezbaterilor în fond.
Av. C. F. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtei la emiterea actului administrativ reprezentând propunerea privind întregirea normei didactice adresată Inspectoratului Școlar Județean invocă dispozițiile art. 12, art. 24 și art. 29 din metodologia privind mobilitatea cadrului didactic 2014-2015, care stabilește ordinea în care se constituie posturile vacante, apreciind că această ordine nu a fost respectată și nici nu s-a emis vreun răspuns reclamantei. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Av. Mihăloiu B. pentru pârâtă solicită respingerea acțiunii, cererea formulată de către reclamantă în data de 6 ianuarie 2014 trebuia depusă în singura zi stabilită din calendar, respectiv în data de 03.02.2014, procedură care a fost încălcată de către reclamantă; aceasta nu a depus o cerere tip, care cuprindea o . criterii, cerere care trebuia completată. De asemenea, Consiliul de administrație are și un rol subiectiv, reclamanta fiind titulară la patru unități școlare.
În concluzie, solicită respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Av. C. F. pentru reclamant învederează că termenul de 3 februarie este un termen suspensiv, iar cu privire la forma cererii, arată că aceasta nu este un model.
INSTANȚA
La data de 25 aprilie 2014 reclamanta B. E. a chemat în judecată pe pârâta Școală Gimnaziala T. C., prin director, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta la emiterea actului administrativ reprezentând propunerea privind întregirea normei didactice adresată Inspectoratului Școlar Județean.
In fapt, reclamanta este angajată ca profesor la Scoală Gimnaziala T. C., titular al catedrei de limba engleză, având și specializare de limba romană.
Întrucât la nivelul unității școlare au fost afișate un număr de 13 ore vacante de limba engleză, precum si faptul că reclamanta îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru întregirea normei didactice, fiind titulara catedrei de limba engleză, a formulat o cerere către unitatea școlară pentru întregirea normei, însă unitatea școlară nu i-a comunicai niciun răspuns.
Mai mult decât atât, a declarat orele vacante pentru a fi ocupate de către alte cadre didactice, prin transfer, încălcându-se astfel dispozițiile legale care guvernează instituția întregirii normei didactice, precum și pe cele care reglementează activitatea personalului didactic.
Potrivit art. 262 din Legea nr. 1/2011 privind educația naționala, "Activitatea personalului didactic de predare se realizează . timp zilnic de 8 ore respectiv 40 de ore pe săptămâna"", aceasta realizându-se prin activități de predare-învățare, precum si alte activități complementare procesului de învățământ, norma didactică reprezentând numărul de ore necesar pentru aceste activități (art. 262 alin. 3 din Lege).
Conform art. 24 din metodologia privind mobilitatea cadrului didactic 2014-2015, "în perioada de constituire a posturilor didactice/catedrelor și de încadrare a personalului didactic titular, consiliile de administrație ale unităților de învățământ au obligația de a analiza posibilitatea de întregire a normei didactice de predare învățare - evaluare pentru cadrele didactice titulare în două sau mai multe unități de învățământ ori pe două sau mai multe specializări într-o unitate de învățământ/specializare, conform specializării/specializărilor de pe diploma/diplomele de studii"..
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. 1 din aceeași metodologie, "Catedrele de limbi moderne din învățământul primar se atribuie astfel: 1) profesorilor titulari care îndeplinesc condițiile de studii, conform actului de numire/transfer/repartizare pe post/catedră; 2) profesorilor titulari care au specializări în profilul catedrei, în concordanță cu Centralizatorul; 3) profesorilor pentru învățământul primar/institutorilor/învățătorilor de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităților postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competență; 4) profesorilor pentru învățământul primar/institutorilor/învățătorilor de la altă grupă sau clasă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competență, în regim de plata cu ora ".
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. 3 din metodologie, "La propunerea directorilor unităților de învățământ, cu acordul consiliul/consiliile de administrație al/ale unității/unităților de învățământ, pentru cadrul didactic titular în două sau mai multe unități de învățământ ori pe două sau mai multe specializări se dispune întregirea normei didactice de predare – învățare - evaluare, prin decizia inspectorului școlar general"
Art. 29 alin. 1 din metodologie, stipulează ca "Declararea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete/incomplete se stabilește după asigurarea normelor didactice de predare – învățare - evaluare a cadrelor didactice titulare, potrivii prezentei Metodologii, în baza documentelor de numire/transfer/repartizare, după încadrarea cadrelor didactice prevăzute la art. 21 alin. (4), după soluționarea întregirilor de normă didactică de predare – învățare - evaluare a titularilor, conform art. 24, după soluționarea completărilor normelor didactice de predare – învățare - evaluare a titularilor la nivelul unităților de învățământ/consorților școlare, conform art. 25 alin. (5) și (6) și după emiterea deciziilor de transfer în unitate a/unită file de învățământ, conform art. 48 alin. (2) și (3) ".
In ceea ce privește competenta instanței de contencios administrativ, conform dispozițiilor art. 24 alin. 2 din metodologia privind mobilitatea cadrului didactic 2014-2015 "Cererile de întregire a normei didactice de predare - învățare - evaluare se analizează de către consiliul/consiliile de administrație al/ale unității/unităților de învățământ la care cadrele didactice solicită întregirea. Hotărârea consiliului de administrație al unității de învățământ este definitivă și poate fi atacată numai la instanța de contencios administrativ, contestația reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare"".
Astfel, nesoluționarea cererii reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. h din Legea 554/2004.
Având în vedere aceste aspecte, solicită admiterea cererii si obligarea pârâtei la emiterea actului administrativ reprezentând propunerea privind întregirea normei didactice adresata Inspectoratului Școlar Județean.
In drept, invocă dispozițiile art. 1-8 din Legea 554/2004, art. 262 din Legea 1/2011, art. 12, art. 24-29 din metodologia privind mobilitatea cadrului didactic 2014-2015 - anexă la ordinul ministrului educației naționale nr. 5451/12.11.2013.
A depus la dosar cererea adresata conducerii unității școlare pentru întregirea normei didactice; proces verbal din data de 18.02.2014 încheiat cu ocazia ședinței consiliului profesoral privind încadrarea cu personal didactic pentru anul școlar 2014-2015; răspunsul Inspectoratului Școlar Județean la cererea adresată de reclamantă prin care indica abuzul unității școlare; copie carte de identitate.
La data de 30 mai 2014 pârâta a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii pentru următoarele motive:
Reclamanta, prin acțiunea formulată ,face trimitere la normele metodologice din Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar,în anul școlar 2014-2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5451/2013, cu modificările și completările ulterioare, norme pe care reclamanta nu le respectă, deși arată că le cunoaște. Astfel, prin O.M. 5451/2013 ,s-a stabilit un calendar strict în ceea ce privește mobilitatea personalului didactic pentru anul școlar 2014-2015 și sunt, de asemenea, stabilite modele de cereri și termene ce trebuie respectate conform calendarului care trebuie folosite de persoanele interesate pentru fiecare situație în parte ( completare/ întregire normă, restrângere de activitate, pretransfer, schimb de posturi etc...), iar în ceea ce privește întregirea de normă pe care reclamanta susține că a solicitat-o, vă învederăm faptul că există o cerere tip pentru această situație, cerere pe care reclamanta nu a înțeles să o întocmească și să o înainteze conducerii școlii, aceasta limitându-se la o simplă cerere depusă la secretariatul școlii, în data de 06.01.2014, cerere ce trebuia depusă în singura zi stabilită de calendar, ANEXA NR. 2 (anexa nr. 19 la Metodologie), respectiv în data de 3.02.2014.
În respectiva cerere, reclamanta arată că este profesor titular de limba engleză, iar în acțiune arată că are și specializarea limba română și, din cererea formulată, rezultă faptul că nu are cunoștințe minimale de limba română, fapt ce reiese din modul de adresare „Doamnă directoare" si nu cum era corect „Doamna director", situație în care nu corespunde exigențelor Școlii Gimnaziale „T." care este o școală reprezentativă, unde exigențele sunt ridicate și presupune o foarte bună pregătire a cadrelor didactice care activează în cadrul școlii. Arată că reclamantei i s-a comunicat verbal că nu se poate rezolva favorabil, imediat după ce cererea a fost depusă la secretariatul școlii și întrucât reclamanta nu a formulat cererea tip în data de 3 februarie 2014,așa cum trebuia, conform calendarului sus amintit, conducerea școlii a apreciat că reclamanta a renunțat la ideea de a mai solicita întregirea normei la Școala G. „T.".
Legat de întregirea normei, precizează faptul că reclamanta este titulară la patru unități școlare, după cum urmează: Școala gimnazială „ E. F.", C.T. Energetic, C.T. C. B. și Școala G. „T.", inițial, la școala noastră ,fiind nominalizată cu doar două ore, iar ulterior a primit o decizie din partea ISJ D., fără a fi menționat numărul de ore.
Referitor la orele de limba engleză (pretinse a fi libere), pe care reclamanta solicită întregirea normei didactice, vă comunicăm faptul că la clasele pregătitoare I și a Il-a ,unde reclamanta are normă, acestea erau opționale ( CD.Ș.-uri = curriculum la decizia școlii), părinții putând face solicitări pentru învățarea unei alte limbi străine; începând cu anul școlar 2014-2015, aceste ore au devenit ,din opționale, ore obligatorii, introduse în trunchiul comun.
Având în vedere faptul că în perspectivă, numărul de clase se micșorează, situație în care catedra de limba engleză va intra în restrângere de activitate ( arată că în școală există alte două cadre didactice titulare pe limba engleză), Consiliul de Administrație a hotărât ca orele libere de limba engleză să fie ocupate pe perioadă determinată de doamna profesor D. A. - suplinitor calificat foarte bine pregătit ,cu notă mare la concursul de titularizare, care funcționează în școală de doi ani de zile și este apreciată de colegii din catedră, de elevi și părinți, care au depus cereri pentru continuitatea doamnei D. la catedră.
Reclamanta a primit și ea, la rândul ei, un număr de opt ore, fiind informată în ședința Consiliului Profesoral din 18.02.2014, pentru care a semnat fără nicio obiecțiune, fapt ce rezultă din procesul-verbal încheiat la data respectivă și este depus în copie xerox de reclamantă, la dosar, aceasta având 10 ore la Școala G. „ E. F." și alte ore la C.T. Energetic și C.T. B..
Precizează faptul că în aceeași zi de 18.02.2014 a avut loc ședința CA. în care a fost avizat „Proiectul planului de încadrare cu personal didactic pentru anul școlar 2014-2015" și, datorită poziției reclamantei în cadrul ședinței Consiliului Profesoral, care a luat act de faptul că i-au fost repartizate un număr de opt ore de limba engleză, fără a se proceda la întregirea normei sale didactice, în ședința Consiliului de Administrație, nu s-a discutat cazul profesoarei B. E., apreciindu-se că aceasta a renunțat la întregirea normei.
Arată încă o dată faptul că membrii Consiliului de Administrație au apreciat că nu se impune formularea unui răspuns scris către reclamantă la cererea sa înregistrată cu nr. 8/_, atâta timp cât aceasta nu avea forma prevăzută de lege și nu se încadra în calendarul stabilit prin O.M. 5451/2013 (obligatoriu doar 3 februarie 2014), considerând că un răspuns oral, informal,este suficient și nu este de natură a o prejudicia în niciun fel.
Referitor la acțiunea reclamantei solicită să se constate, lucru de altfel inserat de reclamată în acțiunea formulată, că modalitatea de ocupare a posturilor/catedrelor este atributul conducerii școlii, respectiv directorul și membrii Consiliului de Administrației, care pot aprecia asupra oportunității și modalității de ocupare a posturilor/catedrelor,având în vedere interesul educațional al elevilor și ținând cont de faptul că Școala G. „T." este considerată atât prin rezultatele elevilor, cât și ale profesorilor,ca fiind una de elită și,pentru a menține acest renume ,se impune ce conducerea școlii să selecteze cadre didactice care să dea dovadă de o bună pregătire profesională și pedagogică, aspecte care în opinia noastră nu pot fi apreciate sau cenzurate de instanțe sau alte instituții ale statului.
Referitor la acest aspect, respectiv calitatea cadrelor didactice din unitatea noastră de învățământ, evidențiază faptul că, din circumscripția noastră școlară, (străzile arondate școlii noastre) avem aproximativ 10% din numărul total al elevilor, restul elevilor înscriindu-se la școala noastră datorită pregătirii și renumelui cadrelor didactice din școală.
În drept invocă dispozițiile art. 205 și u. din Codul proc. civilă și textele de lege mai sus menționate.
A depus la dosar, în scop probator, următoarele înscrisuri: calendarul aprobat prin O.M. nr. 5451/2013; proces-verbal al ședinței Consiliului de Administrație.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri pentru reclamantă, respectiv înscrisurile depuse la dosar și pentru a depune actul de titularizare al reclamantei, precum și actele de studii ale acesteia.
Analizând cauza dedusă judecății și întregul material probator administrat în cauză, instanța reține că reclamanta B. E. este angajata Școlii Gimnaziale ,,T." în funcția de profesor titular al catedrei de limba engleză.
La data de 06.01.2014, urmare a faptului că la nivelul unității școlare au fost afișate un număr de 13 ore vacante de limba engleză, reclamanta a formulat o cerere pentru întregirea normei didactice începând cu anul școlar 2014 - 2015, ce a fost înregistrată sub nr. 08/06.01.2014 la unitatea școlară; cerere la care nu a primit răspuns.
În acest sens, prin adresa nr. 1930/25.05.2014, emisă de către Inspectoratul Școlar Județean D., s-a comunicat reclamantei că cererea formulată de ătre aceasta nu a mfost soluționată, motiv pentru care cele 13 ore vacante de limba engleză vor fi ocupate numai pe perioadă determinată, conform art. 24 alin. 6 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2014 - 2015.
În drept acțiunea formulată de către reclamanta B. E. este întemeiată, urmând a fi admisă.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 262 alin. 1 din Legea nr. 1/2011 privind educația naționala, "Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore respectiv 40 de ore pe săptămâna (…)""; norma didactică reprezentând numărul de ore necesar pentru desfășurarea acestor activități, așa cum prevede alin. 3 al art. 262 din Lege.
Prin Ordinul nr. 5451 din 12 noiembrie 2013, emis de către ministrul educației naționale, a fost aprobată Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2014-2015, s-a reglementat modalitatea de organizare și desfășurare a etapelor de mobilitate a personalului didactic din învățământul preuniversitar.
Conform art. 24 alin. 1 din Metodologia privind mobilitatea cadrului didactic 2014-2015, "În perioada de constituire a posturilor didactice/catedrelor și de încadrare a personalului didactic titular, consiliile de administrație ale unităților de învățământ au obligația de a analiza posibilitatea de întregire a normei didactice de predare-învățare-evaluare pentru cadrele didactice titulare în două sau mai multe unități de învățământ ori pe două sau mai multe specializări într-o unitate de învățământ/specializare, conform specializării/specializărilor de pe diploma/diplomele de studii, ținând seama de prevederile art. 263 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, de prevederile prezentei Metodologii și de prevederile Centralizatorului. În situația în care se constată posibilitatea de întregire a normei didactice de predare-învățare-evaluare, directorii unităților de învățământ au obligația de a propune cadrelor didactice titulare în două sau mai multe unități de învățământ ori pe două sau mai multe specializări întregirea normei didactice de predare-învățare-evaluare".
Se reține că reclamanta a urmat procedura legală, depunând cererea de întregire a normei didactice la unitatea de învățământ la care solicita întregirea – Școala G. ,,T." - la data de 6 ianuarie 2014 (conform alin. 2 al art. 24 din Metodologie), iar justificarea pârâtei privind faptul că cererea de întregire normă nu era formulată după formularul tip nu este de natură să justifice ignorarea acesteia, la fel cum nici răspunsul verbal (prin care i se refuza rezolvarea favorabilă a cererii) nu echivalează cu o notificare scrisă și motivată în drept, în sensul Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor care impune această formă procedurală în cazul soluționării petițiilor.
Legea contenciosului administrativ dă o definiție extensivă noțiunii de act administrativ, introducând în sfera acesteia alături de manifestarea unilaterală expresă de voință (actul administrativ tipic, definit de art. 2 alin. 1 litera a) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ) și tăcerea, respectiv refuzul nejustificat (actele administrative atipice).
Nici faptul că reclamanta nu a formulat cerere tip în data de 3 februarie 2014 nu se putea interpreta de către pârâtă în sensul renunțării de către reclamantă la ,,ideea de a mai solicita întregirea normei la Școala G. ,,T.", atât timp cât pârâta nu formulase un răspuns scris la cererea înregistrată în data de 6 ianuarie 2014.
Totodată, va fi calificată ca fiind de un formalism excesiv cerința ca întregirea normei didactice să fie înscrisă într-un anumit formular tip care are rolul de a ghida solicitantul cu privire la mențiunile pe care trebuie să le cuprindă o astfel de solicitare și nu să-i restrângă exercițiu dreptului conferit de normele legale.
Astfel, instituirea unui tipizat are menirea de a îndruma solicitantul asupra elementelor pe care trebuie să le cuprindă cererea sa, mențiuni necesare pentru a permite analizarea acesteia și stabilirea temeiniciei cererii.
Cât privește susținerea pârâtei potrivit căreia cererea de întregire normă se putea depune într-o singură zi, respectiv 03.02.2014, instanța reține că acest aspect nu este în spiritul detalierii unui calendar privind mobilitatea cadrelor didactice care ar trebui să prevadă etape ce trebuie parcurse în anumite perioade de timp și nu rigiditatea unui termen strict de o zi pentru depunerea cererilor de întregire normă didactică, cum este în cazul în speță, ceea ce ar echivala cu stabilirea unor condiții nerezonabile.
Așadar, data de 3 februarie 2014 indica termenul până la care se puteau formula și depune cereri de întregire a normei didactice, astfel încât cererea reclamantei înregistrată la data de 6 ianuarie 2014 apare ca fiind formulată cu respectarea termenului legal.
Nici faptul că reclamanta este titulară la 4 unități școlare, având posibilitatea de a solicita întregirea normei didactice la oricare dintre acestea, nu este de natură să justifice refuzul pârâtei în rezolvarea favorabilă a cererii reclamantei, atâta vreme cât exista această posibilitate legală de întregire a normei didactice la unitatea pârâtă.
Nu este întemeiată nici susținerea pârâtei potrivit căreia se încadrează în sfera noțiunii de oportunitate a actului administrativ, pârâta susținând că e singura care să aprecieze asupra modalității de ocupare a postului, Consiliul de administrație hotărând ca orele libere de limba engleză să fie ocupate pe perioadă determinată de către un suplinitor calificat.
Ori, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. 1 din aceeași metodologie, "Catedrele de limbi moderne din învățământul primar se atribuie astfel:
a)profesorilor titulari care îndeplinesc condițiile de studii, conform actului de numire/transfer/repartizare pe post/catedră;
b)profesorilor titulari care au specializări în profilul catedrei, în concordanță cu Centralizatorul;
c)profesorilor pentru învățământul primar/institutorilor/învățătorilor de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităților postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competență;
d)profesorilor pentru învățământul primar/institutorilor/învățătorilor de la altă grupă sau clasă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competență, în regim de plata cu ora ".
Oportunitatea actului administrativ, ca element al legalității actului administrativ, derivă din capacitatea pe care o are organul care emite actul de a alege, dintre mai multe soluții posibile pe aceea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit.
Oportunitatea relevă calitatea actului administrativ de a satisface atât rigorile stricte ale legii, cât și nevoia socială determinată, într-un anumit timp și loc date.
În speță, nu se poate considera că modalitatea de ocupare a postului stabilită de către pârâtă (prin acordarea orelor de engleză pe perioadă determinată unui profesor suplinitor, a cărui competență profesională nu este relevantă în cauză) se încadrează în noțiunea de oportunitate a actului administrativ, de vreme ce sunt incidente în speță dispozițiile art. 12 alin. 1 din Metodologie, dispoziții legale ce nu au fost respectate.
În raport de aceste considerente, instanța reține că reclamanta îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru întregirea normei didactice, fiind titulara catedrei de limba engleză, nefiind justificat în niciun fel refuzul pârâtei de a soluționa favorabil cerere, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. 1 din metodologie, potrivit cărora "Declararea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete/incomplete se stabilește după asigurarea normelor didactice de predare – învățare - evaluare a cadrelor didactice titulare, potrivii prezentei Metodologii, în baza documentelor de numire/transfer/repartizare, după încadrarea cadrelor didactice prevăzute la art. 21 alin. (4), după soluționarea întregirilor de normă didactică de predare – învățare - evaluare a titularilor, conform art. 24, după soluționarea completărilor normelor didactice de predare – învățare - evaluare a titularilor la nivelul unităților de învățământ/consorților școlare, conform art. 25 alin. (5) și (6) și după emiterea deciziilor de transfer în unitate a/unită file de învățământ, conform art. 48 alin. (2) și (3) ".
D. fiind că, în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. 3 din metodologie, întregirea normei didactice se face la propunerea directorilor unităților de învățământ, cu acordul consiliului de administrație al unității de învățământ, prin decizia inspectorului școlar general, instanța constată că acțiunea formulată de către reclamanta B. E. este întemeiată, urmând a fi admisă și obligată pârâta să înainteze Inspectoratului Școlar Județean D. propunerea privind întregirea normei didactice a reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta B. E., cu domiciliul în C., ., nr. 12, ., ., în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA G. T. C. PRIN DIRECTOR, cu sediul în C., .. 7, jud. D..
Obligă pârâta să înainteze Inspectoratului Școlar Județean D. propunerea privind întregirea normei didactice a reclamantei.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2014.
Președinte, N. S. | ||
Grefier, L. V. N. |
Red. N.S./ 4 ex./L.N. 09.10.2014
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 1358/2014. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 712/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
