Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 649/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 649/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 10167/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 649/2014
Ședința publică de la 28 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. L. G.
Judecător M. O.
Grefier A. A. B.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulate de contestator ., împotriva deciziei nr. 321/23.05.2014, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ D., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic T. A., pentru intimat ITM D., lipsă fiind contestator ..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că a fost atașat dosarul nr._/215/2013.
Consilier juridic T. A., pentru intimat ITM D., arată că nu mai insistă în invocarea excepției netimbrării.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul pe fond.
Consilier juridic T. A., pentru intimat ITM D., solicită respingerea contestației în anulare. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față;
Prin decizia nr. 321 pronunțată la data de 23.05.2014 de Tribunalul D. s-a respins apelul declarat de către apelanta ., împotriva sentinței civile nr._/25.11.2013, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ D..
Pentru a se pronunța astfel, instanța de control judiciar a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr._/25.11.2013, Judecătoria C. a respins plângerea formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimatul I T M D..
În motivarea sentinței, instanța a reținut că, la data de 19.03.2013,a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă D. procesul verbal de contravenție . nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către societatea contestatoare a contravenției prevăzute de art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003 fiind sancționată cu amendă contravențională în cuantum de_ lei.
S-a reținut că în urma controlului efectuat la data de 14.03.2013 la punctul de lucru al intimatei,a fost depistată numita S. V. care desfășura activitate în cadrul unității din data de 01.03.2013,fără a avea forme legale de angajare.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001,instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate si având in vedere disp. art. 476-478 NCPC instanta de apel a constatat următoarele.
Verificând potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001 legalitatea si temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța de fond în mod corect a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 si art. 17 din OG 2/2001).
Tribunalul constata ca motivul invocat de apelanta ,referitoare la imposibilitatea formulării unor obiecțiuni este nefondat deoarece aceasta nu a dat curs invitației formulată de intimată referitoare la definitivarea procesului verbal de control,în urma căruia s-a încheiat și actul sancționator.
În mod corect a reținut instanța de fond ca din probele administrate rezultă că la data controlului i s-a înmânat personal administratorului petentei,care a semnat de primire,o înștiințare prin care era invitat la data de 18.03.2013 la sediul intimatei pentru a prezenta înscrisuri referitoare la cele constatate cu ocazia controlului.
Astfel petentei apelante i s-a dat posibilitatea să formuleze apărări chiar înainte de încheierea actului sancționator,posibilitate pe care aceasta a ignorat-o,nefăcându-se nici în prezenta cauză dovada existenței unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, tribunalul a constatat ca intimata prin declarația numitei S. V.,în care, aceasta a menționat că nu încheiase contract de muncă până la data controlului,ci era în probe,contractul urmând a fi încheiat ulterior, a făcut dovada săvârșirii faptei contravenționale
S-a apreciat că,cele afirmate în fața instanței, de către aceeași martora, nu apar ca fiind credibile.
Astfel, în mod corect a reținut instanța de fond ca martora nu are nici o explicație plauzibilă referitoare la cele consemnate în fișa de identificare încheiată cu ocazia controlului și,mai mult,depoziția sa nu poate fi coroborată cu înscrisul depus de petentă,intitulat contract individual de muncă (p.11-12 din dosar),înscris care apare ca fiind încheiat pro causa,în condițiile în care nu poartă o dată certă și,deși se pretinde că a fost încheiat la 20.02.2013,nu a fost înscris în programul REVISAL și poartă mențiunea că a fost înregistrat în registrul general de evidență al salariaților abia la 20.03.2013,deci după încheierea procesului verbal contestat.
Prin urmare toate motivele invocate de apelanta sunt nefondate
Față de considerentele expuse, Tribunalul, în raport de dispozițiile art. 480 NCPC, a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii în data de 08.07.2014 contestatoarea . a formulat contestație în anulare, solicitând modificarea deciziei atacate și pe cale de consecință, admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în tot, iar pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată, cu consecința înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale cu cea constând în avertisment.
Astfel,instanțele de fond și control judiciar în mod eronat au apreciat că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art.16 din O.G.2/2001,deoarece petentei nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni.
În ceea ce privește fondul cauzei trebuie observat că între ea și martora audiată a fost încheiat în formă scriptică contractul de muncă.Acest aspect a fost deplin probat prin depoziția martorei audiate.
Deși, ambele instanțe au avut ocazia să o audieze nemijlocit pe martoră niciuna nu a înlăturat depoziția acesteia și să-și motiveze soluția adoptată pe cele consemnate în fișa de identificare.
Ca atare ,solicită să fie modificată decizia,admisă acțiunea și înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În dovedirea cererii solicită administrarea probelor utilizat în fața instanței de fond.
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art.503 c.proc civ,art 7 alin 2 și alin3,art.31 ,art.34,art.38 alin 3 O.G.2/2001.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că cererea formulată este netemeinică și nelegală.
Astfel,instanța de apel a analizat meticulos cauza dedusă judecății precum și motivele invocate,respectându-se pe parcursul termenelor acordate,în totalitate ,principiile fundamentale ale procesului civil.
Instanța,din oficiu a dispus atașarea dosarelor_/215/2013 ale Tribunalului D.,în care se află decizia contestată,la care se află atașat dosarul cu același număr al Jud.C..
Analizând actele și lucrările dosarului raportat la criticile formulate instanța reține că,contestația în anulare formulată este neântemeiată,pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor artArt. 503 din noul cod de procedură civilă:
(1)Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
(2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:
1.hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;
2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
3.instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;
4.instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.
(3)Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.
Așadar,legiuitorul în ierarhizarea căilor de atac a și prevăzut ca și cale atac extraordinară și contestația în anulare pentru motivele limitativ indicate în cuprinsul normei de drept invocate mai sus,
Această cale de atac are natura unei căi de retractare a soluției date de instanța de apel(speța de față) ,în situația în care sunt incidente motivele prevăzute la alin 1(contestația în anulare de drept comun),fie sunt incidente motivele prevăzute în alin 2(contestație în anulare specială).
Deși ,nu indică în mod special motivul incident,din criticile formulate reiese că ,contestatorul este nemulțumit de modul în care au fost dezlegate problemele supuse în apel,aceste critici putând fi încadrate în dispozițiile alin 2 din art. 503,cu precădere că ,există o eroare de apreciere a probelor.
Această critică nu poate fi primită,pe de o parte că în cauză nu se poate susține existența unei erori materiale,iar pe de altă parte instanța a răspuns prin considerentele deciziei la aspectele invocate ,ce țin de îndeplinirea condițiilor de formă(sancționate cu nulitatea),respectiv la aspectele de fond privitoare la temeinicia actului de contravenție
.Astfel s-a concluzionat că imposibilitatea formulării unor obiecțiuni este nefondată, deoarece petenta nu a dat curs invitației formulată de intimată referitoare la definitivarea procesului verbal de control și totodată are posibilitatea de a contesta actul,fără a i se cauza vreo vătămare,care să nu poată fi înlăturată.
În ceea ce privește temeinicia ,s-a apreciat că,cele afirmate în fața instanței, de către aceeași martora, nu apar ca fiind credibile,deoarece martora nu are nici o explicație plauzibilă referitoare la cele consemnate în fișa de identificare încheiată cu ocazia controlului și,mai mult,depoziția sa nu poate fi coroborată cu înscrisul depus de petentă,intitulat contract individual de muncă (p.11-12 din dosar),înscris care apare ca fiind încheiat pro causa,în condițiile în care nu poartă o dată certă .
Ca atare, instanța de control judiciar a răspuns argumentat la criticile formulate,faptul că nu și-a însușit criticile formulate de petentă ,în sensul interpretării probatoriului administrat conform doleanțelor petentei .nu poate constitui un motiv legal de reformare,pentru că o hotârâre intrată în puterea lucrului judecat să poată fi pusă în discuție din nou și să se reinterpreteze probele.
Așadar,în speță nu se susțin erori materiale ci potențiale erori de judecată care nu pot face obiectul unei astfel acțiuni,deoarece s-ar încălca prezumția irefragrabilă a unei hotărări,respectiv aceea că reprezintă adevărul stabilit din punct de vedere juridic.
Pentru considerentele mai sus expuse acțiunea formulată va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestator ., cu sediul în C., SEDIUL ALES . NR.25, . D. ,în contradictoriu cu intimatul I T M D., cu sediul în C., N. BALCESCU, nr. 51, J. D., împotriva deciziei nr. 321/23.05.2014 a Tribunalului D..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Octombrie 2014.
Președinte, D. L. G. | Judecător, M. O. | |
Grefier, A. A. B. |
RED.JUD. D.L.G/18.11.2014.
TEHNORED 4ex/05 Noiembrie 2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2152/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1746/2014.... → |
|---|
