Obligaţia de a face. Sentința nr. 839/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 839/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 15285/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINTA Nr. 839/2014
Ședința publică de la 25 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. P.
Grefier L. D. B.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant D. R. M. și pe pârât U. S. HARET, chemat în garanție M. E. NATIONALE, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pârâta M. E. Nationale. a depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare în garanție .
Instanța în baza art. 72 din NCPC, admite în principiu cererea de chemare în garanție, după care constatând dosarul în stare de judecată, a trecut la soluționare.
INSTANȚA
La data de 12.11.2013 reclamanta D. R. M., a chemat în judecată pârâtii U. S. HARET și M. E. NATIONALE, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la eliberarea diplomei de licență ca urmare a absolvirii Facultătii de Management Financiar Contabil,, din cadrul Universității S. Haret promotia 2009
În fapt, în sesiunea iulie 2009 reclamantul au susținut și promovat examenul de licență, în calitate de absolvent al Facultătii de Management Financiar Contabil, specializarea contabilitate si informatică de gestiune, din cadrul Universității S. Haret, promoția 2009, dobândind titlul de licențiat in stiinte economice, conform adeverințelor eliberate de U. S. Haret - Instituție de învățământ particular acreditată prin Legea nr. 443/2002.
Deși a facut numeroase demersuri, pârâta nu a eliberat diplomele de absolvire, deși conform regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, 2007, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 716 din_, art. 11(1) activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maximum 12 luni de la finalizarea studiilor.
Pârâta U. "S. HARET", a formulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție a M.E.N., prin care a solicitat instanței să constate că și-a îndeplinit obligațiile legale fata de reclamant, in sensul ca, după finalizarea completa a studiilor si susținerea examenului de licența, la cererea acestuia, a eliberat Adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizării si desfășurării examenelor de finalizare a studiilor, emisa de către subscrisa sub nr. 1405/ 21.05.2009 si cu prevederile art. 20 si art. 38 din Ordinul MECTS nr. 2284 din 28 septembrie 2007 .
Analizând actele si lucrarile cauzei instanta consatata urmatoarele:
Se constată că reclamantul înscris la U. ”S. Haret” în 2006, a finalizat studiile prin susținerea și promovarea examenului de licență în 2009, fiindu-i emisa adeverinta ce atestă acest fapt.
Ca atare, U. are obligația ca, ulterior eliberării adeverințelor de studii, să elibereze și diplomele de licență.
Aceasta întrucât actele prin care se recunoaște reclamantului calitatea de licențiat, nefiind revocate sau anulate, se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate de care beneficiază orice act administrativ.
Este adevărat că prevederile art. 2 din Legea III. 288/2MM privind organizarea studiilor universitare impun că „Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.”
Iar actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate.
Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.
Nu pot fi recunoscute acte de studii eliberate în mod nelegal persoanelor care au urmat studii cu nerespectarea prevederilor legale.
Însă, calitatea de unitate de învățământ superior acreditată sau neacreditată a Universității S. Haret, ce vizează în mod exclusiv eventuala culpă a acestei universități, nu poate prejudicia reclamantul care, în baza teoriei „aparenței dreptului”, s-a încrezut cu bună credință în situația prezentată de pârâtă și care, în aceste condiții, nu poate fi victima lipsei de acreditare.
Se constată că, într-adevăr, există o anumită procedură privind acreditarea/autorizarea provizorie a specializărilor instituțiilor de învățământ (potrivit art. 17 alin. 1 lit. b din OUG nr. 75/2005, ARACIS are atribuții în domeniul acreditării: … evaluează în temeiul standardelor și al metodologiei aprobate prin hotărâri ale Guvernului, la cerere sau din proprie inițiativă, și propune autorizarea, respectiv acreditarea furnizorilor de învățământ superior și a programelor lor de studii. Pe baza rapoartelor de acreditare, M. Educației și Cercetării elaborează actele normative pentru înființarea de structuri de învățământ superior).
Însă procedura în cauza nu vizează raporturile juridice ale Universității cu reclamantul, ci pe acelea cu autoritățile administrației competente în materie.
Altfel spus, eventualele abateri ale Universității pârâte în derularea procesului de învățământ la specializările/programele de studii organizate în formele de învățământ neacreditate sau neautorizate nu pot fi imputate reclamantului aflat în eroare comună cu privire la legalitatea formei de învățământ absolvite, iar acestuia nu i se poate crea sau menține un statut juridic incert.
Din probele administrate rezultă derularea raporturilor reclamantului, în calitate de student, cu U. S. Haret, inclusiv faptul că acesta și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, respectiv plata taxelor de studii, susținerea și promovarea tuturor examenelor inclusiv a celui de licență. La rândul său, U. a procedat la eliberarea actelor de studii completate (cu excepția diplomelor de licență). Altfel spus, U. S. Haret a creat, față de studenții înmatriculați (actuali absolvenți) aparență de legalitate a formelor de învățământ (aparența rezultată din încheierea contractelor de școlarizare, încasarea taxelor, organizarea și desfășurarea de examene, inclusiv de licență etc).
Mai mult, chiar și în prezent U. indică absolvenților faptul că, referitor la baza legală a organizării și desfășurării formelor de învățământ la distanță și cu frecvență redusă, aceasta este reprezentată de art. 60 al. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995 care prevede că activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri la zi". De asemenea, tot U. indică faptul că art. 3 alin. 3 din Legea nr. 88/1993, cât si art. 29 al. 3 din Legea nr. 87/2006 stabilesc că evaluarea și acreditarea se fac la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență care conduce la o calificare universitară distinctă (specializare), nefăcând nicio referire expresă sau tacită la formele de învățământ (în acest sens, adeverința de licență emisă reclamanților).
Altfel spus, U. pârâtă creează reclamantului, aparența de legalitate a organizării și desfășurării acestor forme de învățământ. Toate împrejurările de fapt indicate mai sus sunt suficiente a conchide că reclamantul se putea încrede în aparență de legalitate a formelor de învățământ.
Pe lângă aceste argumente, se reține mai ales faptul că adeverința eliberata reclamantului este valabila, întrucât nicio autoritate administrativă sau instanță judecătorească nu s-a pronunțat în sensul revocării/constatării nulității sau anulării actului.
Or, de vreme ce adeverința nu a fost revocată sau, după caz, anulată, aceasta produce în continuare efecte juridice, ceea ce presupune că beneficiarilor lor trebuie să li se recunoască toate drepturile conferite de lege pe baza acestora.
A interpreta în sens contrar înseamnă a prejudicia grav interesele absolvenților, prin acordarea de diplome nerecunoscute de MECTS și, implicit, nici de alte autorități ale statului, absolvenții riscând sa fie excluși din carieră, din viața socială, în condițiile în care au fost admiși la studii de către U. S. Haret, au achitat taxele de școlarizare, au promovat examenele din cursul anilor, precum și examenul de licență.
Pentru aceste considerente, în baza art. 1 și 18 din Legea nr. 554/2004, instanța va admite cererea principală formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret, și va obliga pârâta să elibereze reclamantului diploma de licență.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, formulată în contradictoriu cu pârâtul MECTS, actual MEN se retine ca obiectul acesteia este “obligarea MECTS, actual MEN la aprobarea tipăririi formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă
Astfel cum s-a reținut în cele ce preced, nici o autoritate administrativă sau instanță de judecată nu s-au pronunțat în sensul revocării sau constatării nulității absolute precum și a anulării adeverinței de licență, motiv pentru care ea își produce efecte juridice.
Adeverința de licență, se bucura de prezumția de legalitate, iar în acest context se recunoaște reclamanților calitatea de licențiați în specializările urmate.
Cum obligația pârâtei USH, asupra căreia instanța a statuat în considerentele expuse anterior, este corelativă obligației pârâtului METCS, actual MEN, de a aproba formularele tipizate, urmează ca cererea de chemare în garanție să fie admisă și obligată pârâta chemată în garanție la executarea obligației.
In temeiul art 453 NCPC va obliga parata U. S. Haret la plata către reclamant a sumei de 50 lei cheltuieli de judecata
In temeiul art 451 alin 2 si art 453 NCPC, fata de complexitatea redusa a cauzei va admite numai în parte cererea privind cheltuielile de judecată și va obligă chematul în garanție la plata către pârâta U. S. Haret a sumei de 150 lei, cheltuielile de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite actiunea formulată de D. R. M., cu domiciliul in C., CL. BUCURESTI, nr. 35, .. 1, . în contradictoriu cu pârâtii U. S. HARET, cu sediul in sector 3, București, I. G., nr. 13
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. S. Haret în contradictoriu cu chematul în garanție M. E. NATIONALE, cu sediul in Bucuresti,..28-30,sector 1 și obligă chematul în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamant.
Obliga parata U. S. Haret la plata către reclamant a sumei de 50 lei cheltuieli de judecata catre reclamant
Admite în parte cererea privind cheltuielile de judecată și obligă chematul în garanție la plata către pârâta U. S. Haret a sumei de 150 lei, cheltuielile de judecată.
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 25 Februarie 2014.
Președinte, G. P. | ||
Grefier, L. D. B. |
Red GP/
L.B. 06.03 2014
5 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 107/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 23/2014.... → |
|---|
