Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 28-10-2014, Tribunalul DOLJ

Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 32743/215/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 644/2014

Ședința publică de la 28 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. L. G.

Judecător M. O.

Grefier A. A. B.

Pe rol judecarea apelului formulat de intimat D. R. VAMALA C. BIROUL SUPRAVEGHERE SI CONTROL VAMAL împotriva sentinței nr. 7894 pronunțată la data de 30.05.2014 de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent G. A. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ANV/20 NR_.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat B. A., pentru intimatul petent G. A. C. - lipsă, lipsă fiind apelanta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul pe fond.

Avocat B. A., pentru intimatul petent, solicită respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de instanța de fond. În subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment. Fără cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față;

Prin sentința civilă nr. 7894 pronunțată la data de 30.05.2014 de Judecătoria C., în dosarul nr._ s-a admis plângerea formulată de către petentul G. A. C., având CNP_, domiciliat în C., ..41, județul D., în contradictoriu cu intimata D. R. VAMALA C. – BIROUL SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL VAMAL, cu sediul în C., ..16, județul D..

A fost anulează procesul verbal de constatare a contravenției ./20 nr._/24.03.2013, încheiat de Direcția Regională Vamală C..

A fost exonerat petentul de plata amenzii aplicate.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.10.2013, petentul G. A. C. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție nr.238 E ./20 nr._ din data de 24.09.2013, în contradictoriu cu intimata D. R. VAMALA C. – BIROUL SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL VAMAL, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de plata amenzii aplicate.

În motivarea plângerii, petentul arată că prin procesul verbal atacat s-a reținut că în data de 24.09.2013, în localitatea B., județul D., în baza OM nr.226/23.09.2013, în urma supravegherii fiscale au fost ridicate de la sediul SPF B., cantitatea de 168 pachete țigări marca Corsair, fără marcaje fiscale, reținute în urma acțiuni desfășurate în data de 20.09.2013, ora 11,00 pe DN 55 A, în localitatea Nedeia, județul D., de la petentul G. A. C., care transporta pachetele de țigarete în portbagajul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare Dj – 87-PLZ.

Mai arată că, nu a încercat să comercializeze aceste țigări și nu are calitatea de antrepozitar fiscal.

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal atacat, acesta a fost întocmit cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale.

În conformitate cu dispozițiile art.221^ alin.2 lit.b din Legea nr.571/2003 Codul fiscal, constituie contravenție deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Tomâniei a păroduselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art.296 ^1 alin.(1) litera 1) din titlul IX^1;

Potrivit Deciziei nr.LXI 61 din 24 septembrie 2007 a Înaltei Curti de Casație și Justiție, prin care a fost soluționat recursul în interesul legii s-a statuar faptul că persoana care nu are calitatea de antrepozitar sau comerciant nu este subiect activ al contravenției de deținere în afara antrepozitului fiscal ori de comnercializare a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false .

În conformitate cu dispozițiile deciziei mai sus menționate, obligatorie potrivit codului de procedutră covilă, subsemnatul nu puteam fi în mod legal sancționat, întrucât persoana care nu are calitatea de antrepozitar fiscal sau comerciant nu poate fi subiect activ al contravenbției de deținere în afara antrepozitului fiscal ori de comercializare a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false .

În dovedirea plângerii, în procedura de regularizare au fost depuse la dosar: originalul procesului verbal de contravenție nr.238 E/24.09.2013 încheiat de D. Regioanală Vamală C. – Biroul Supraveghere și Control Vamal, anexa la procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 238 E/24.09.2013, împuternicirea avocațială nr._/03.10.2013, adeverința de reținere a bunurilor nr. 437/24.09._, chitanța nr._-276-0108 din data de 03-.10.2013, copia actului de identitate a petentului, chitanța nr._-276-0108 dsin 03.10.2013, eliberată de Primăria Municipiului C., împuternicirea avocațială nr._/03.10.2013 .

În procedura de regularizare, intimata D. R. VAMALA C. – BIROUL SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL VAMAL, în termenul legal de 25 de zile prevăzut de art.201(1) Cod pr.civilă a depus la dosar întâmpinare .

În procedura de regularizare, intimata D. R. VAMALA C. – BIROUL SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL VAMAL a formulat întâmpinare, prin care arată că la data de 24.09.2013, agenții constatatori, inspectori din cadrul Direcției Regionale Vamale C. au constatat în urma unei supravegheri fiscale desfășurate la data de 20.09.2013, ora 11 pe DN 55A la ., județul D., 168 de pachete țigarete marca Corsair, fară marcaje fiscale au fost reținute. Țigările erau transportate de către G. A. C. in portbagajul autoturismului marca Mecedes benz cu număr de înmatriculare_ . Cele 168 de pachete au fost ridicate de la sediul SPF B. la data de 24.09.2013.

Astfel, art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare stipulează că, deținerea de către orice persoana, in afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit Titlului VII, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false peste limita a_ țigarete (500 pachete), 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, constituie infracțiune care se pedepsește cu inchisoare de la un an la 4 ani.

Ori, în urma supravegherii fiscale a fost ridicata cantitatea de 168 de pachete de țigarete marca Corsair fara marcaje fiscale.

Urmarea celor constatate, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./20 nr._ din 24.09.2013, autoritatea vamală a dispus sancționarea d-lui G. A.-C. în cuantum de 20.000 lei și confiscarea cantității de 168 pachete țigarete marca Corsair, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2213 alin. 2 lit. b) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal al României, cu completările și modificările ulterioare, sancțiunile fiind prevăzute de alin. 3, al aceluiași articol.

Textul de lege la care am făcut referire mai sus incriminează deținerea de produse accizabile fără a fi marcate, neprezentând relevanță scopul în care acestea sunt deținute.

Dovada plății accizei pentru produsul în cauză este dată de marcaj (timbrul fiscal romanesc, în speță).

Conform art. 206, ind 21, alin. 10 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare: „este interzisă deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită".

Potrivit art._ alin. 1 și 3, din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare: prevederile privind marcarea „se aplică următoarelor produse accizabile: a) produse intermediare si alcool etilic, cu excepțiile prevăzute de normele metodologice; b) tutun prelucrat. ...(3) Produsele accizabile prevăzute la alin. (1) pot fi eliberate pentru consum ... numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor legale."

Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine într-adevăr antrepozitarilor autorizați, operatorilor înregistrați sau importatorilor autorizați astfel cum dispune art._ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare (antrepozitarul autorizat fiind persoana fizică/juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă, în exercitarea activității acesteia, să producă, să transforme, să dețină, să primească și să expedieze produse accizabile într-un antrepozit fiscal; operatorul înregistrat fiind persoana fizică sau juridică autorizată să primească în exercitarea activității economice produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene, acest operator nu poate deține sau expedia produse în regim suspensiv ; importator autorizat fiind persoana autorizată care efectuează import, astfel cum această noțiune este definită de Codul fiscal), însă G. A.-C. a fost sancționat pentru faptul că deținea produse accizabile nemarcate, fapta astfel săvârșită și descrisă de autoritatea vamală, încadrându-se în prevederile art. 2213 alin. 2 lit. b) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal al României, cu completările și modificările ulterioare.

Potrivit art._ alin. 1 și 3 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare, marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole, marcajele trebuind să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul.

Conform art. 116 alin. 2, 3, 4 și 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004, cu completările și modificările ulterioare: „Marcajele sunt hârtii de valoare cu regim special și se tipăresc de către Compania Națională „Imprimeria Națională" - S.A.

Timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat sunt inscripționate cu următoarele elemente: a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare și codul de marcare atribuit acestuia ; b) denumirea generică a produsului, respectiv: țigarete, țigări, țigări de foi, tutun de fumat; c) . numărul care identifică în mod unic timbrul.

Având in vedere prevederile art._, alin.(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare, produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole deteriorate ori alfel decât s-a prevăzut la alin.(2) si (3) vor fi considerate ca nemarcate.

De asemenea să observați faptul că exista contravenție și a fost săvârșită de G. A.-C., astfel că, în mod corect, și legal, autoritatea vamală a încheiat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./20 nr._/24.09.2013.

Din cuprinsul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu completările și modificările ulterioare - „instanța competentă să soluționeze plângerea... administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal ..." rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, prezumție ce nu este răsturnată, astfel cum am arătat mai sus, nici prin apărarea din cuprinsul plângerii contravenționale.

Analizând „motivele" invocate în plângerea contravențională de G. A.-C., rugăm instanța de judecată să observe că, petentul își recunoaște fapta și nu prezintă nici un argument care să demonstreze nelegalitatea/netemeinicia procesului verbal de contravenție, neaducând nici un argument de fapt și de drept care să combată constatările organelor de control.

Subliniem că, scopul deținerii acestor produse accizabile este irelevant sub aspectul constitutiv al contravenției săvârșite de către petent.

În prezenta cauză considerăm că a fost respectat principiul proporționalității faptei cu sancțiunea aplicată, prin aplicarea amenzii urmărindu-se înlăturarea faptelor care încalcă normele fiscale, astfel încât considerăm că nu poate fi desființată sancțiunea amenzii. Totodată, fapta reținută în sarcina petentului G. A.-C. aduce atingere relațiilor privind normele fiscale, prin aplicarea amenzii urmărindu-se înlăturarea faptelor de evaziune fiscală și a practicilor de comerț la negru .

În ceea ce privește invocarea Deciziei nr. 61 din 24.09.2007 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, dispozițiile art. 220 alin.1 lit.c din O.G. nr. 92/2003 Rep. privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, raportate la art.221 alin.2 din același act normativ s-au interpretat în sensul că persoana care are calitatea de antrepozitar sau comerciantul nu este subiect activ al contravenției de deținere în afara antepozitului fiscal ori de comericializare a produselor accesabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, ori cu marcaje false.

La data de 20.09.2012, data săvârșirii faptei constatate și sancționate de către autoritatea vamală prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în cauză, Decizia nr. 61/24.09.2007 pronunțată de către înalta Curte de Casație și Justiție, nu mai avea aplicabilitate .

În acest sens, urmează să observe că, art. 220, alin.1, lit.c) din O.G. nr.92/2003 republicată, privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare se raportează așa cum a statuat și înalta Curte de Casație și Justiție, la prevederile art. 221, alin 2, din același cod care stipula la data de 24.09.2007, data pronunțării Deciziei că: „sancțiunile contravenționale prevăzute la art. 219-220 se aplică persoanelor fizice sau persoanelor juridice care au calitatea de subiect în raportul juridic fiscal. în cazul asocierilor și al altor entități fără personalitate juridică, sancțiunile se aplică reprezentanților acestora".

Legiuitorul a prevăzut pentru contravențiile la regimul produselor accizabile sancțiuni foarte aspre, intenția fiind aceea de a descuraja activitatea ilicită cu astfel de produse de către orice persoană.

În aceste condiții, la data de 13.05.2009 prin O.U.G. nr. 46/2009 privind îmbunătățirea procedurilor fiscale și diminurea evaziunii fiscale, articolul art. 221, alin.2, din O.G. nr. 92/2003 republicată, privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, a fost modificat și are următorul cuprins: „sancțiunile contravenționale prevăzute la art. 219-220 se aplică, după caz, persoanelor fizice sau persoanelor juridice . în cazul asocierilor și al altor entități fără personalitate juridică, sancțiunile se aplică reprezentanților acestora".

Astfel, textul de lege nu mai condiționa la data săvârșirii contravenției, îndeplinirea calității de subiect în raportul juridic fiscal.

În aceste condiții, din economia textului de lege modificat, rezultă că, persoanele fizice care nu sunt comercianți sau antrepozitari pot fi subiecți activr al contravenției prevăzută de dispozițiile art. 220 alin.1, lit.c) din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Mai mult decât atât, ulterior, legiuitorul a înăsprit pedepsele privind încălcarea regimului produselor accizabile, astfel că, începând cu data de 23.06.2010 fapta constatata de catre autoritatea vamala în sarcina recurentului prin actul sancționator atacat, constituie infracțiune si se pedepsește cu închisoare in virtutea art.2961 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal al României, cu modificările si completările ulterioare, care statuează ca deținerea de catre orice persoana, in afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit Titlului VII, fara a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a_ țigarete (500 pachete), băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, constituie infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la un an la 4 ani.

Totodată, pentru a nu se da naștere la nici un fel de interpretări, legiuitorul a abrogat textul contravenției prevăzut de art.220, alin.1, lit.c) din O.G. nr.92/2003 republicată, privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare și a incriminat contravenția săvârșită de orice persoană prin art. 221 alin. 2 lit. b) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal al României, cu completările și modificările ulterioare, - „deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art.2961 alin.( 1) lit.l) din titlul IX", sancțiunile fiind prevăzute de alin. 3, al aceluiași articol.

Fapta săvârșită în speța de față prezintă o gravitate majoră, apreciere ce rezultă din minimul și maximul amenzii stabilite pentru această contravenție: amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, având în vedere că, obiectul faptei contravenționale îl reprezintă țigarete din tutun pentru care nu sunt achitate obligațiile fiscale (accize) la bugetul de stat.

Legiuitorul a prevăzut pentru contravențiile la regimul produselor accizabile sancțiuni mai aspre, intenția fiind aceea de a descuraja activitatea ilicită cu astfel de produse.

Petentului G. A. C. i s-a comunicat întâmpinarea, acesta nu a depus răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare, în conformitate cu art.201 alin.2 din Noul Cod de procedură civilă, instanța a fixat prin rezoluție primul termen de judecată, potrivit art.201 alin.4 din Noul Cod procedură civilă, dispunând citarea părților .

Întrucât petentul, deși legal citat nu a depus răspuns la întâmpinare, în conformitate cu dispozițiile menționate mai sus, instanța a fixat prin rezoluție primul termen de judecată, potrivit art.201 alin.3 din Noul Cod procedură civilă, dispunând citarea părților .

În susținerea plângerii petentul G. A. C., prin apărător a solicitat proba cu înscrisurile depuse și proba testimonială cu martorii G. E. și E. M. I..

Instanța a procedat la luarea declarației martorului E. M. I., care arată că este prieten cu petentul, iar în luna septembrie 2013 a mers împreună cu acesta și cu numitul G. E. în Piața M. din C. la cumpărături, ocazie cu care petentul a cumpărat niște țigări pentru uzul personal, după care s-au îndreptat către localitatea Nedeia unde petentul avea de efectuat anumite lucrări agricole, ocazie cu care au fost opriți de către 2-3 polițiști care i-au cerut actele la control și au confiscat cele 13-14 cartușe de țigări aflate în autoturismul petentului.

S-a luat declarație martorului G. E. F., care arată că este amic cu petentul iar în data de 24.09.2013 a mers împreună cu petentul în Piața M. din C. și a cumpărat 10-15 cartușe de țigări de la o persoana necunoscută, după care am plecat către localitatea Nedeia.

Mai arată că la intersecția cu localitatea B. a fost oprit de către organele de poliție și pentru că nu avea factură fiscală au fost confiscate cele 15 cartușe de țigări, iar petentul a cumpărat țigările pentru a le da oamenilor care îl ajutau pe petent la munca câmpului și nu erau pentru comercializare.

Prin procesul verbal de contravenție ..238 E ./20 nr._ din data de 24.09.2013, emis de intimata D. R. VAMALA C. – BIROUL SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL VAMAL, s-a dispus sancționarea petentului G. A. C., cu amenda de 2000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.22,13 alin.3 lit.a din Lg.571/2003 Cod Fiscal, reținându-se că în data de 20.09.2013 ora 11,00 pe DN 55 A la intrare în localitatea Nedeia, județul D., de la petent care transporta cele 168 pachete țigarete, în portbagajul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare Dj – 87-PLZ.

Faptul că sarcina probei revine petentului nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie, cu toate garanțiile procesuale.

Deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că în procedura contravențională sarcina probei revine în primul rând organului constatator (cauza A. c României), în speța de față intimata D. R. VAMALA C. – BIROUL SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL VAMAL, nu a depus înscrisuri în privința vinovăției contravenientului, ori prin neverificarea obiecțiunilor agentului constatator, instanța nu poate stabili cu certitudine situația reală.

În conformitate cu dispozițiile art.221^ alin.2 lit.b din Legea nr.571/2003 Codul fiscal, constituie contravenție deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Tomâniei a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art.296 ^1 alin.(1) litera 1) din titlul IX^1;

Prin urmare, instanța de fond a constatat că petentul G. A. C. nu se face vinovat de săvârșirea contravenției prevăzută de art.22,13 alin.3 lit.a din Lg.571/2003 Cod Fiscal, întrucât în data de 20.09.2013 ora 11,00 pe DN 55 A la intrare în localitatea Nedeia, județul D., deși transporta cele 168 pachete țigarete, în portbagajul autoturismului marca Mercedes Benz, cu nr.de înmatriculare Dj – 87-PLZ, acestea nu erau pentru comercializare, ci pentru uzul personal, fapta fiind probată și cu declarațiile martorilor G. E. și E. M. I.., propuși de către petent și audiați sub prestare de jurământ .

În acest sens, și prin Deciziei nr.LXI 61 din 24 septembrie 2007 a Înaltei Curti de Casație și Justiție, prin care a fost soluționat recursul în interesul legii s-a statuat faptul că persoana care nu are calitatea de antrepozitar sau comerciant nu este subiect activ al contravenției de deținere în afara antrepozitului fiscal ori de comnercializare a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false .

Ori fapta săvârșită de către petentul G. A.-C., respectiv de deținere de produse accizabile fără măreai fiscal legal nu constituie contravenție și nu se încadrează în textul prevăzut de art. 221, ind.1 alin.2 lit. b) din Legea nr.571/2003, privind Codul fiscal al României, cu completările și modificările ulterioare, care prevede că :deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art.296, ind.1 alin.d) lit.l) din titlul IX" .

Având în vedere considerentele menționate mai sus, instanța de fond a admis plângerea formulată de către petentul G. A. C., în contradictoriu cu intimata D. R. VAMALA C. – BIROUL SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL VAMAL, ca întemeiată, a dispus anularea procesului verbal de contravenție nr. 238 E ./20 nr._ din data de 24.09.2013, încheiat de Direcția Regională Vamală C., ca netemeinic și nelegal, și a exonerat petentul de plata amenzii aplicate.

Împotriva sentinței nr. 7894 pronunțată la data de 30.05.2014 de Judecătoria C., în dosarul nr._ a formulat apel intimat D. R. VAMALA C. BIROUL SUPRAVEGHERE SI CONTROL VAMAL, criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea apelului a arătat că potrivit art. 2213 alin. 2 lit. b. din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal al României, constituie contravenție deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării. Textul de lege de mai sus incriminează deținerea de produse accizabile fără a fi marcate, neprezentând relevanță scopul în care acestea sunt deținute.

Mai arată că prin decizia nr. 61 din 24 septembrie 2007 a Înaltei Curti de Casație și Justiție, s-a statuat faptul că persoana care nu are calitatea de antrepozitar sau comerciant nu este subiect activ al contravenției de deținere în afara antrepozitului fiscal ori de comnercializare a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false .

În drept și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 C..

Intimatul nu a depus la dosar întâmpinare.

Verificând legalitatea deciziei prin prisma criticilor formulate, tribunalul reține următoarele:

Potrivit art. 425 lit.b Cod procedură civilă, considerentele hotararii judecatorești trebuie să cuprindă: obiectul cererii și sustinerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Raportand dispozitiile legale enuntate mai sus la speță, se reține că sentința apelata face referire la decizia nr.61/24.09.2007 pronunțată de ICCJ prin care a fost solutionat Recursul in Interesul Legii, aspect invocat de catre intimat in plangerea contravențională, pronuntand solutia fara a analiza si apararile apelantei intimate.

Astfel, in intampinare aceasta a sustinut ca, la data savarsirii faptei - 20.09.2012, decizia nr.61/2007 pronuntata de ICCJ nu mai avea aplicabilitate, intrucat art.221 alin.2 din Legea nr.571/2003 a fost modificat prin OUG nr.46/2009 .

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin 1 din Convenție înglobează, între altele, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră elocvente pentru cauza lor.

Convenția nu dorește să garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective, iar acest drept nu poate trece drept efectiv, decât dacă observațiile sunt examinate riguros de instanța sesizată.

Ca urmare, art. 6 implică în special, în sarcina instanței, obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele și probele propuse părților. Cu alte cuvinte, noțiunea de proces echitabil" cere ca o instanță internă care nu și-a motivat decât pe scurt hotărârea, să fi examinat cu adevărat problemele esențiale ce i-au fost supuse atenției (cauza B. contra României).

Raportat la aceste principii, se constată că instanța de fond nu a examinat sub nici un aspect apărările apelantei intimate, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului

Față de aceste considerente, Tribunalul va admite apelul și, in baza disp.art. 480 alin.3 teza a II-a C.pr.civ., anuleaza sentința apelata, a casat decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare Judecatoriei C.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de intimat D. R. VAMALA C. BIROUL SUPRAVEGHERE SI CONTROL VAMAL împotriva sentinței nr. 7894 pronunțată la data de 30.05.2014 de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent G. A. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ANV/20 NR_.

Anulează sentința apelata si trimite cauza spre rejudecarea aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Octombrie 2014

Președinte,

D. L. G.

Judecător,

M. O.

Grefier,

A. A. B.

RED. JUD. M.O.

TEHNORED 4ex /A.B.

4ex./15.12.2014

RED. JUD. FOND C.C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 28-10-2014, Tribunalul DOLJ