Anulare act administrativ. Sentința nr. 949/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 949/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-09-2015 în dosarul nr. 1220/95/2015
Dosar nr._ Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 949/2015
Ședința publică de la 04 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. N.
Grefier: E. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanții B. G. C. D., M. N. și B. C. – A., în contradictoriu cu pârâtul C. Județean A.P.I.A Gorj, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanții B. G. C. D. și M. N. asistați de avocat B. I., lipsă fiind reclamantul B. C. – A. și reprezentantul pârâtei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus la dosarul cauzei răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză contabilă, după care,
Apărătorul reclamanților depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri prin care arată că pârâta C. Județean A.P.I.A Gorj a făcut demersuri la instituția centrală A.P.I.A. cu privire la încadrarea reclamanților, conform Legii nr. 71/2015, demersuri ce nu au fost soluționate, precum și chitanțele privind achitarea onorariului de avocat pentru reclamanții B. G. C. D. și M. N. în cuantum a câte 1240 lei fiecare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul părților asupra cererii de chemare în judecată.
Avocat B. I., pentru reclamanții B. G. C. D. și M. N., având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, respectiv, în principal, anularea deciziilor nr. 108 și nr. 109, învederând că acestea au fost date în contradicție cu prevederile art. 42 din Legea nr. 284/2010, precum și faptul că pârâtul și-a întemeiat apărarea pe prevederile O.U.G. nr. 83/2014.
În subsidiar, apărătorul reclamanților a solicitat ca pârâtul C. Județean A.P.I.A Gorj să fie obligat la emiterea unei noi decizii pentru încadrarea reclamanților, în raport de dispozițiile art. 51 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 83/2014, la nivelul maxim de salarizare, așa cum a fost stabilit în raportul de expertiză întocmit de doamna expert Bârhoată A., respectiv pentru reclamantul B. G. C. D. la suma de 6708 lei, iar pentru reclamanta M. N. la suma de 6280 lei, solicitând admiterea acestui petit, precum și obligarea pârâtului la plata către reclamanți a diferenței de drepturi salariale, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal, la data de 25 februarie 2015, sub nr._, reclamantul B. G. C. D. a chemat în judecată pârâtul C. Județean A.P.I.A Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 109 din 05 ianuarie 2015 emisă de A.P.I.A. - C. Județean Gorj, anularea adresei nr. 1145/02.02.2015 emisă de A.P.I.A. - C. Județean Gorj, obligarea pârâtei la reîncadrarea sa începând cu data de 05.01.2015 ca urmare a promovării în gradul profesional superior celui deținut, în funcția publică teritorială de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 3, clasa 82, cu un salariu de baza de 6372 lei și un spor de condiții vătămătoare de 336 lei, nivel de salarizare în plată pentru o funcție similară din cadrul A.P.I.A. - C. Județean Gorj, salarizare acordată de C. Județean A.P.I.A. Gorj celor promovați pe o funcție similară în anii anteriori, plata sumei reprezentând diferența de salariu dintre salariul de baza care i s-ar fi cuvenit, respectiv 6372 lei și salariul de bază cu care a fost încadrat, respectiv de 5756 lei, începând cu data promovării, respectiv cu data de 05.01.2015 și până în prezent, precum și plata diferenței de spor de condiții vătămătoare.
La motivarea în fapt, reclamantul a precizat că este funcționar public în cadrul Centrului Județean Gorj al A.P.I.A, ocupând, începând cu data de 05.01.2015, în urma examenului de promovare în grad profesional superior celui deținut, desfășurat în luna decembrie 2014, funcția publică teritorială de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 3, clasa 82.
Astfel, prin decizia nr. 109/05.01.2015 emisă de directorul executiv al Centrului Județean A.P.I.A Gorj a fost încadrat în funcția pe care a promovat, respectiv consilier, grad profesional superior, gradația 3, clasa 82, stabilindu-i-se un salariu de bază în sumă de 5.756 lei și un spor de condiții vătămătoare calculat la salariul de baza în sumă de 273 lei, apreciind că decizia anterior menționată este nelegală, motiv pentru care a contestat-o.
Reclamantul a precizat că începând cu 01 ianuarie 2015, în conformitate cu Legea cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și în conformitate cu O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în cadrul Centrului Județean A.P.I.A Gorj un funcționar public având funcția publică teritorială de consilier, grad profesional superior, gradația 3, clasa 82, beneficiază de un salariu de bază de 6.372 lei și spor de condiții vătămătoare de 336 lei - calculat la salariul de bază.
Astfel, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici R2 cu modificările și completările ulterioare „Sunt funcționari publici de execuție din clasa I persoanele numite în următoarele funcții publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora.
Reclamantul a susținut că, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, „Prezenta lege are ca obiect de elementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului”.
Totodată, potrivit alin. 2 al aceluiași articol „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariate ale personalului prevăzut la alin. 1 sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege”.
Conform art. 3 din Legea cadru nr. 284/2010 „Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: a) caracterul unitar, în sensul că reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal sectorul bugetar, prin luarea în considerare a drepturilor de natură salarială stabilite prin acte normative speciale în sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege; b) supremația legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii; c) echitate și coerență, prin crearea de oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar; d) sustenabilitate financiară, prin stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale anuale”.
Totodată, reclamantul a invocat dispozițiile art. 13 alin. 2 din Legea nr. 284/2010 potrivit cărora „În cadrul fiecărei funcții, salariile de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare și studiilor superioare de scurtă durată și pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, respectiv pe grade profesionale în cazul funcționarilor publici (...)”.
În anul 2015, potrivit art. 5 alin. 1 din O.U.G. nr. 83 din 12 decembrie 2014, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată.
Așadar, concluzionând, în cadrul unui grad profesional nu există diferențiere a salariului de bază în funcție de trepte de salarizare, având în vedere că prevederile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, care făceau referire la treptele de salarizare au fost abrogate odată cu . Legii nr. 284/2010.
În acest sens, reclamantul a invocat prevederile art. 41 din Legea nr. 284/2010 potrivit cărora „La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 63 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 63 - În carieră, funcționarul public poate promova în funcția publică, în condițiile legii. Promovarea în clasă și promovarea în grade profesionale nu sunt condiționate de existența unui post vacant”. La articolul 65 alineatul (2) litera b) se abrogă. Articolul 67 se abrogă. La articolul 69 alineatul (3) litera a) se abrogă.
Față de aceste aspecte, sistemul unitar de salarizare prin Legea nr. 284/2010, precum și actele normative de salarizare anuale (în speță O.U.G. nr. 83/2014) nu mai fac o diferențiere a salariilor de bază în funcție de trepte de salarizare existente până la . Legii nr. 284/2010. Astfel, în anul 2015, pentru personalul promovat în funcții sau în grade, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat”, acesta reprezentând caracterul unitar al salarizării impus prin cele două acte normative.
Motivația acestei solicitări este întemeiată pe prevederile Legii nr. 188/1999 republicată și modificată, care prevede la art. 31 următoarele: „(1) Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: a) salariul de bază; b) sporul pentru vechime în muncă;
(2) Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
(3) Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici”.
Reclamantul a considerat că art. 5 alin. 3 din O.U.G. nr. 83/2014 prevede că în cazul personalului nou încadrat sau promovat, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010, însă tot același articol prevede la alin. 1 că „în anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată”.
Așadar, prin „funcție similară” se înțelege o funcție identică, cu aceeași vechime, grad, categorie, condiții de exercitare a prerogativelor de funcție publică din instituția respectivă sau dintr-o altă instituție care are încadrate astfel de funcții.
Din interpretarea gramaticală a textului de lege a rezultat că legiuitorul, cuprinzând în dispozițiile alin. 1 al art. 5 din O.U.G. nr. 83/2014 și categoria de personal a celor care promovează în funcții sau în grade/trepte, a intenționat ca salarizarea acestei categorii să se facă la nivelul funcțiilor similare în plată. În condițiile în care Dicționarul explicativ al limbii române „similar” este explicat ca fiind „de același fel”, „analog”, „corespondent”, a apreciat că prevederea legală nu poate fi interpretată în alt sens decât cel gramatical, considerând că legiuitorul nu poate explica o noțiune în alt mod dacă această noțiune a fost deja explicată de acesta și i s-a stabilit un anume conținut.
De altfel, în anul 2012, un număr de 30 de funcționari publici din cadrul Centrului Județean - Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, promovați în anul 2011, au fost reîncadrați corespunzător la nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare, beneficiind de prevederi identice cuprinse în actul normativ anual de salarizare, în susținere fiind anexat, în copie, referatul nr. 4385/07.05.2012 aprobat de C. Județean A.P.I.A. Gorj.
Din referatele emise, precum și din deciziile de salarizare pentru funcționarii publici care au solicitat reîncadrarea la nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare a rezultat că în considerarea acelorași norme legale s-au stabilit în cadrul instituției pentru funcții de același fel, cuantumuri diferite ale salariilor de bază, instituția aplicând acestor funcționari prevederi legale mai favorabile, respectiv nivel de salarizare în plată și nu nivel treapta 3.
Având în vedere că în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură – C. Județean Gorj, în baza unor prevederi legale identice cu cele actuale, s-a procedat în cazul funcționarilor publici promovați sub incidența Legii nr. 284/2010 la acordarea drepturilor salariale aferente unor funcții similare în plată, reclamantul apreciind că se impune ca interpretarea să fie aceeași pentru toți funcționarii publici care promovează în gradul imediat superior.
În condițiile în care un segment al funcționarilor publici au beneficiat de prevederile legale mai favorabile, această distincție negăsindu-și nici o justificare rezonabilă și obiectivă, a apreciat că în situații comparabile trebuie aplicat același tratament.
Tratamentul diferențiat are ca efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, exercitării în condiții de egalitate a drepturilor salariale recunoscute prin lege.
În acest sens, reclamantul a apreciat că diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenție, având în vedere că se induc distincții între situații analoge și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Conform prevederilor alin. (1) al art. 16 din Constituția României, republicată, „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări” și potrivit art. 27 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată și actualizată, se stipulează clar că „este interzisă orice discriminare între funcționarii publici pe criterii politice, de apartenență sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură”, reclamantul a considerat ca urmare a promovării în grad profesional imediat superior, în anul 2015, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din cadrul Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – Consiliul Județean Gorj, așa cum a fost realizată și anterior.
Totodată, potrivit art. 1 alin. 6 din Legea nr. 83/2014, „Prin excepție de la prevederile alin. 1, în anul 2015, personalul din cadrul structurii cu rol de autoritate de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, personalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și funcționarii publici din cadrul Agenției de Plăti și Intervenție pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariate stabilite conform art. VII alin. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2014, cu modificările ulterioare, și art. 16 alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările ulterioare.
Așadar, reclamantul a precizat că nici această prevedere nu indică faptul că ar trebui să existe diferențe avându-se în vedere fostele trepte de salarizare.
Art. 1 alin. 2 lit. i din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede că „principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: dreptul la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare”, iar alin. 3 și 4 arată că „exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile”. Sunt discriminatorii, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute de O.G. nr. 137/2000, față de alte persoane, (...).
Pornind de la principiul constituțional al egalității în drepturi, care se traduce prin reglementarea și aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate în situații juridice similare, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 109/05.01.2015 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – C. Județean Gorj și adresa nr. 1145/02.02.2015 ce reprezintă răspuns la plângerea prealabilă formulată de reclamant, obligarea pârâtei la emiterea deciziei privind încadrarea sa începând cu data de 05.01.2015 în funcția publică teritorială de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 3, clasa 82, cu un salariu de bază de 6372 lei și un spor de condiții vătămătoare calculat la salariul de bază în sumă de 336 lei, nivel de salarizare în plată de la data de 01 ianuarie 2015 pentru funcțiile similare din C. Județean Gorj al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură în care este încadrat, precum și la plata diferențelor de salariu și spor pentru condiții vătămătoare de care a fost privat de la data de 01.01.2015 până la data pronunțării hotărârii judecătorești.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Codului de procedură civilă, ale Constituției României, Legii cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu completările și modificările ulterioare, ale Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii republicat, ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
În dovedire, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și expertiza contabilă.
În baza art. 223 coroborate cu prevederile art. 411 alin. 1 pct. 2 C. pr. civ., s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 03.04.2015, prin serviciul registratură, pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – C. Județean Gorj a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant, ca neîntemeiată.
În susținerea întâmpinării, pârâta a arătat că, în fapt, reclamantul are raporturi de serviciu cu instituția sa, ocupând funcția publică de execuție: consilier superior.
Ca urmare a susținerii examenului de promovare în grad profesional superior celui deținut, organizat de instituția sa în decembrie 2014, începând cu data de 05.01.2015, potrivit Deciziei nr. 109/05.01.2015 emisă de Directorul Executiv al APIA - C. Județean Gorj, reclamantul ocupă funcția publică de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 3, clasa 82.
La stabilirea drepturilor de natură salarială, pentru funcționarii publici care au promovat în grad profesional superior celui deținut, instituția pârâtă a avut în vedere următoarele dispoziții legale: Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare; H.G. nr. 606/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare și a Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare; O.U.G. nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările și completările ulterioare; O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1980/2014 privind majorarea nivelului de salarizare al funcționarilor publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, potrivit dispozițiilor Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare: art. (1) alin. (1): „Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului”.
Art. 26 alin. (1): „Încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau act administrativ al ordonatorului principal de credite”.
Art. 33 alin. (2): „La funcțiile publice unde s-au eliminat treptele de salarizare reîncadrarea personalului se va face la gradul deținut”.
Pârâta a mai arătat că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare, prevede că: art. 1 alin. (6): „Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2015, personalul din cadrul structurii cu rol de autoritate de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, personalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și funcționarii publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariate stabilite conform art. VII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2014. cu modificările ulterioare, și art. 16 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările ulterioare”.
De asemenea, art. 5 alin. 1 și 3: (1) În anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată. (3) În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010”.
Așadar, contrar celor susținute de reclamant, pentru anul 2015, nivelul de salarizare al funcționarilor publici promovați în grad profesional se efectuează, potrivit dispozițiilor legale imperative în vigoare, la nivelul corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010”.
Pârâta a arătat că a procedat la implementarea și aplicarea acestor dispoziții legale pentru toți funcționarii publici care au promovat în grad profesional, în mod unitar, reclamantul nefiind „discriminat”, așa cum încearcă să susțină în fața instanței de judecată.
Față de aceste aspecte, pârâta a solicitat să se observe că reclamantul prin acțiunea sa nu arată, concret, care sunt prevederile legale încălcate de instituția pârâtă la data emiterii actului administrativ prin care i-au fost stabilite drepturile de natură salarială și nici nu invocă nelegalitatea ori neconstituționalitatea vreunui act normativ din cele care au fost avute în vedere la emiterea deciziei atacate, astfel încât, a solicitat să se aprecieze că instituția pârâtă a emis decizia nr. 109/05.01.2015 cu respectarea tuturor normelor legale incidente, în vigoare.
În sensul susținerii prevederilor legale, reglementate de dispozițiile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare, pârâta face referire cu privire la reținerile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 5661 din 11 iunie 2013 în dosarul nr._ /al, cu privire la excepție de nelegalitate a dispozițiilor actului administrativ privind stabilirea nivelului de salarizare pentru funcționarii publici nou-încadrați sau promovați în cursul anului 2011.
ÎCCJ a reținut că încadrarea salarială la treapta trei de salarizare, în plată pentru gradul respectiv în anul 2010, este perfect legală. Totodată, se observă că legiuitorul a aplicat același principiu privind nivelul de salarizare pentru funcționarii publici nou încadrați sau promovați, în fiecare an după . Legii - cadru nr. 284/2010.
De asemenea, pârâta a invocat concluziile Curții Constituționale formulate în Decizia nr. 807/2012, care, sesizată fiind cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 4 alin. 3 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice a făcut obiectul deciziei nr. 807 din 2 octombrie 2012 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial nr. 822 din 6 decembrie 2012.
Obiectul excepției de neconstituționalitate l-au constituit dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010.
Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.
În acest sens, pârâta a arătat faptul că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - C. Județean Gorj este instituție publică ce are obligația ca la stabilirea și acordarea drepturilor de natură salarială să respecte și să aplice întocmai dispozițiile legale incidente în materie, în vigoare, în mod unitar, pentru toți funcționarii publici cu care are raporturi de serviciu.
Afirmațiile reclamantului, potrivit cărora: „De altfel, în anul 2012, un număr de 30 de funcționari publici din cadrul Centrului Județean APIA Gorj, promovați în anul 2011, au fost reîncadrați corespunzător la nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare, beneficiind de prevederi identice cuprinse în actul normativ anual de salarizare” se bazează pe un referat aprobat de conducerea de atunci a Centrului Județean APIA Gorj, care a avut la bază o hotărâre judecătorească pronunțată într-un litigiu în care instituția pârâtă nu a formulat apărări și hotărârea instanței de fond nu a fost atacată cu recurs la instanțele superioare.
În aceste condiții, împrejurarea că ar fi putut exista în trecut situații, precum cele afirmate de reclamant nu pot conduce la concluzia că pentru viitor trebuie să stabilească drepturile de natură salarială cu nesocotirea dispozițiilor legale în vigoare.
În prezența dispozițiilor legale mai sus - menționate, APIA - C. Județean Gorj nu putea din punct de vedere legal să stabilească alte drepturi de natură salarială (încadrări) fără riscul de a încălca legea.
Drepturile de natură salarială ale reclamantului au fost stabilite astfel: plecând de la funcția publică de consilier superior, (treapta 3 de salarizare la 31.12.2010), cu majorare salarială în procent de 75% și spor vechime 22,5%, metodologia de calcul a salariului brut de încadrare a funcționarilor publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură fiind stabilită prin Ordinul MADR nr. 1980/29.12.2014, cu aplicabilitate de la 01.01.2015, este prezentată astfel: SB = salariul de bază; SB 1 = 1560 x 1,75 (majorare salarială) = 2730 x 1,15 = 3140 lei; SB 2 = 3140 -25% = 2355 lei; SB 3 = 2355 +15% = 2708 lei; SB 4 = 2708 x 8% = 2925 lei; SB 5 = 2925 x 7.4% = 3141 lei. Se adaugă drepturile bănești conform art. 14 din Legea nr. 285/2010 - la data de 01.12.2012 - SB 6 = 3141 + 3631 = 6772 lei. Se stabilesc drepturile bănești conform art. VII, alin. l, lit. b din O.U.G. nr. 107/2013. SB 7 = 6772 x 0,85 = 5756 lei. Salariul de bază = 5756 lei. Spor condiții vătămătoare = 273 lei. Salariul brut = 6029 lei. Total drepturi de natură salarială (salariu brut): 6.029 lei.
Urmare a contestației formulate de reclamant împotriva deciziei nr. 109/05.01.2015, APIA - C. Județean Gorj, prin adresa nr. 1145/02.02.2015, după reanalizarea modului de stabilire a drepturilor de natură salarială ale reclamantului, consfințite prin actul administrativ atacat, a respins contestația, ca fiind neîntemeiată.
Având în vedere că instanța de judecată urmează a se pronunța asupra legalității emiterii actului administrativ atacat, respectiv decizia nr. 109/05.01.2015 și nu asupra modului în care au fost emise alte acte administrative în perioada 2011 – 2012, a solicitat să se cenzureze afirmațiile reclamantului și să se rețină că în prezent și în cazul acesteia, instituția pârâtă a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale, reclamantul nefiind discriminat sau dezavantajat în vreun fel de instituția pârâtă, beneficiind de un tratament juridic similar cu al celorlalți funcționari publici aflați în situații similare.
Față de aspectele precizate mai - sus, pârâta a solicitat să se constate că la stabilirea drepturilor de natură salarială pentru reclamantul B. - G. C. – D. C. Județean Gorj a aplicat întocmai prevederile legale incidente în vigoare, că decizia nr. 109/05.01.2015 a fost emisă în condiții de legalitate și, în consecință, respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă, raportat la celelalte prevederi legale invocate în prezenta.
În dovedirea întâmpinării a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, modul de calcul privind stabilirea salariului de încadrare consilier, decizia nr. 109 din 05.01.2015 și răspunsul pârâtei către reclamant.
În probațiune, pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, care au fost depuse în copie pentru conformitate cu originalul.
În temeiul prevederilor art. 223 coroborate cu art. 411 alin. l pct. 2 din Codul de procedură civilă, pârâta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 16.04.2015, prin serviciul registratură, reclamantul B. - G. C. – D. a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea formulată de către pârâta A.P.I.A. C. Județean Gorj prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivare, reclamantul a reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată.
La termenul de judecată din data de 22.05.2015, tribunalul prin încheierea pronunțată în dosarul nr._ a dispus conexarea cauzei la dosarul nr._, având în vedere că ambele dosare au același pârât, iar obiectul acestora este același, respectiv, în dosarul nr._, anularea deciziei nr. 109/05.01.2015 emisă de A.P.I.A - C. Județean Gorj, anularea deciziei nr. 1145/02.02.2015, emisă de A.P.I.A. – C. Județean Gorj, cu obligarea pârâtei la reîncadrarea sa începând cu data de 05.01.2015 ca urmare a promovării în gradul profesional superior celui deținut, plata sumei reprezentând diferența de salariu dintre salariul de bază care i s-ar fi cuvenit, respectiv 6372 lei și salariul de bază cu care a fost încadrat, respectiv suma de 5756 lei, începând cu data promovării, respectiv cu data de 05.01.2015 până în prezent, precum și plata diferenței de spor de condiții vătămătoare, iar în dosarul nr._, anularea deciziei nr. 108/05.01.2015 emisă de A.P.I.A - C. Județean Gorj, anularea deciziei nr. 1209/03.02.2015, emisă de A.P.I.A. – C. Județean Gorj, cu obligarea pârâtei la reîncadrarea sa începând cu data de 05.01.2015 ca urmare a promovării în gradul profesional superior celui deținut, plata sumei reprezentând diferența de salariu dintre salariul de bază care i s-ar fi cuvenit, respectiv 6944 lei și salariul de bază cu care a fost încadrată, respectiv suma de 6220 lei, începând cu data promovării, respectiv cu data de 05.01.2015 până la data pronunțării hotărârii judecătorești, precum și plata diferenței de spor de condiții vătămătoare.
De asemenea, prin încheierea de ședință din data de 05.06.2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ s-a dispus conexarea cauzei la dosarul nr._, apreciind că ambele dosare au același pârât, iar obiectul acestora este același, respectiv, în dosarul nr._, anularea deciziei nr. 109/05.01.2015 emisă de A.P.I.A - C. Județean Gorj, anularea deciziei nr. 1145/02.02.2015, emisă de A.P.I.A. – C. Județean Gorj, cu obligarea pârâtei la reîncadrarea sa începând cu data de 05.01.2015, ca urmare a promovării în gradul profesional superior celui deținut, plata sumei reprezentând diferența de salariu dintre salariul de bază care i s-ar fi cuvenit, respectiv 6372 lei și salariul de bază cu care a fost încadrat, respectiv suma de 5756 lei, începând cu data promovării, respectiv cu data de 05.01.2015 până în prezent, precum și plata diferenței de spor de condiții vătămătoare, iar în dosarul nr._, anularea parțială a deciziei nr. 116/05.01.2015 emisă de A.P.I.A - C. Județean Gorj, în sensul stabilirii cuantumului corect al salariului de bază corespunzător funcției publice teritoriale de execuție de consilier, grad profesional superior, gradația 3, clasa 82, care ar trebui să fie de 6372 lei, plus un spor pentru condiții vătămătoare de 336 lei, cu obligarea intimatei la plata diferențelor salariale dintre salariul de bază stabilit eronat prin decizia contestată la suma de 5756 lei, plus un spor pentru condiții vătămătoare de 273 lei și salariul cuvenit de 6372 lei, plus un spor pentru condiții vătămătoare de 336 lei, începând cu 05.01.2015 și până la momentul când se va emite de către intimată o nouă decizie cu drepturile salariale corectate.
În speță, s-a administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiza contabilă, fiind desemnat în acest sens prin încheierea de ședință din data de 22.05.2015 expert Bârhoată A. pentru a efectua expertiza în specialitate contabilitate.
Astfel, la data de 30.06.2015, prin serviciul registratură, experta Bârhoată A. a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză, iar la data de 01.09.2015, răspunsul la obiecțiunea formulată la raportul de expertiză contabilă judiciară de către apărătorul reclamanților, avocat B. I..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin deciziile contestate nr. 109/05.01.2015, nr. 116/05.01.2015 și nr. 108/05.01.2015, emise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – C. Județean Gorj s-a dispus ca începând cu 05.01.2015, reclamanții B. G. C. D., M. N. și B. C. – A., având funcția publică teritorială de execuție de consilier clasa I, grad profesional principal, gradația 3, clasa 71/75, conform prevederilor art. 64 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să fie promovați în funcția publică teritorială de execuție de consilier, gradul profesional superior, gradația 3, clasa 82, beneficiind de un salariu de bază de 5756 lei și de un spor pentru condiții vătămătoare de 273 lei (B. G. C. D.), gradul profesional superior, gradația 3, clasa 82, beneficiind de un salariu de bază de 6220 lei și de un spor pentru condiții vătămătoare de 273 lei (M. N.), gradul profesional superior, gradația 3, clasa 82, beneficiind de un salariu de bază de 5756 lei și de un spor pentru condiții vătămătoare de 273 lei (B. C. – A.).
Reclamanții au formulat contestație împotriva acestor decizii, conform cererilor adresate de către aceștia A.P.IA., iar prin adresele nr. 1145/02.02.2015, nr. 1209/03.02.2015, și nr. 1087/02.02.2015 li s-au răspuns următoarele: în baza Legii - cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, Ordinul comun nr. 417/399/30/RP/398/370/_ al Ministrului Fondurilor Europene, viceprim - ministrului, Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministrul economiei și Ministrul Transportului, Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1980/29.12.2014, stabilirea salariului său s-a făcut la nivelul funcției de execuție publice în care a promovat, respectiv consilier clasa I, grad profesional superior, clasa 82, gradația 3, nivel de salarizare corespunzător treptei III, „În cazul funcționarilor publici nou încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010” (art. 5 alin. 1 pct. 3 din O.U.G. nr. 83/2014).
Prin aceleași adrese s-a apreciat că deciziile contestate privind stabilirea drepturilor salariale de bază brute și a sporului pentru condiții vătămătoare ca urmare a promovării acestora în grad profesional superior celui deținut, ca fiind justificate, drepturile salariale fiind stabilite în mod corect și legal în baza actelor normative menționate mai - sus.
În susținerea acțiunilor promovate, reclamanții au invocat tocmai aceste dispoziții, însă instanța apreciază că deciziile contestate și adresele detaliate mai - sus corespund exigențelor actelor normative în vigoare la data emiterii lor.
Astfel, reclamanții au invocat dispozițiile art. 1 alin. 6 din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, potrivit cărora, (6) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2015, personalul din cadrul structurii cu rol de autoritate de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, personalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și funcționarii publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariale stabilite conform art. VII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2014, cu modificările ulterioare, și art. 16 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările ulterioare.
În temeiul art. VII alin. 4 din O.U.G. nr. 107/2013, începând cu 1 ianuarie 2015 personalul din cadrul structurii cu rol de autoritate de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și funcționarii publici din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariale prevăzute la alin. (1) lit. a) și, respectiv, la alin. (1) lit. b), cu respectarea prevederilor legale în vigoare, iar conform art. 16 alin. 2 din O.U.G. nr. 41/2014, începând cu data de 1 ianuarie 2015, personalul Agenției va beneficia de drepturile salariale avute la 31 decembrie 2014, la care se adaugă drepturile aferente claselor prevăzute de art. 45 din Legea - cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
Potrivit acestei din urmă dispoziții, salariile de bază ale personalului contractual al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit se majorează, pe perioada cât își desfășoară activitatea în domeniul gestionării asistenței financiare comunitare, cu 10 până la 25 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, în funcție de îndeplinirea criteriilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și fără a depăși în total numărul maxim de clase de salarizare prevăzut la art. 10 alin. (2) din Legea - cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
În schimb, tribunalul reține în baza art. 5 alin. 3 din O.U.G. nr. 83/2014 că în cazul funcționarilor publici nou - încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010, constatând că această dispoziție este neechivocă și are aplicabilitate pentru situația reclamanților, ca normă specială față de dispozițiile generale invocate de către reclamanți prin acțiune, pe care de altfel nu le contrazice.
Așadar, alin. 3 al art. 5 vizează și situația celor promovați, nu numai situația nou – încadraților, precum art. 5 alin. 1 din același act normativ. Analizând și topografia textelor, se reține că dispozițiile art. 5 alin. 3 din O.U.G. nr. 80/2014 au fost aplicate în mod corect prin deciziile contestate.
Totodată, art. 4 alin. 3 din Legea nr. 285/2011 stabilește că personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea - cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010, dispoziție pe care Curtea Constituțională a României a apreciat-o constituțională prin decizia nr. 807/2012.
Ulterior, s-a adoptat Legea nr. 71/2015, care introduce la art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014, alin. 51:„Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.
În cauză, la solicitarea reclamanților M. N. și B. G. C. D. s-a efectuat un raport de expertiză prin care s-a concluzionat că salariul stabilit în funcție de nivelul maxim al acestora este de 7280 lei și respectiv, de 6708 lei, însă proba încuviințată în scopul de a se asigura dreptul de acces la justiție nu este suficientă pentru a înlătura dispozițiile legale în vigoare la data emiterii deciziilor contestate, expertiza putând fi folosită eventual la recalcularea deciziilor în baza altor norme, cum ar fi Legea nr. 71/2015.
Prin urmare, o dispoziție de acest gen, care a fost invocată ca fiind în folosul reclamanților, produce efecte după ., aceasta neputând retroactiva, astfel încât deciziile emise în baza art. 5 alin. 3 din O.U.G. nr. 83/2014 sunt legale.
De asemenea, conform jurisprudenței CEDO și a Î.C.C.J., soluțiile diferite pronunțate de instanțe în cauze similare nu sunt considerate discriminatorii, atât timp cât doar instanței supreme îi revine sarcina de a unifica practica judiciară, motiv pentru care, față de toate considerentele de fapt și de drept expuse, se va dispune respingerea cererilor conexate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererile conexate formulate de reclamanții B. G. C. D., CNP_, cu domiciliul în mun. Târgu – J., .. 15A, județul Gorj, M. N., CNP_, cu domiciliul în mun. Târgu –J., . P., nr. 14, ., ., județul Gorj, și B. C. – A., CNP_, cu domiciliul în mun. Motru, .. 16, ., ., în contradictoriu cu pârâtul C. Județean A.P.I.A Gorj, cu sediul în mun. Târgu – J., .. 92, județul Gorj.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj – secția contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședința publică de la 04 septembrie 2015.
Președinte, A. M. N. | ||
Grefier, E. S. |
Red. A.M.N./Tehn. E.S.
6 ex./21 septembrie 2015
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 441/2015. Tribunalul GORJ | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 348/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
