Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 421/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 421/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 4628/318/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia nr. 421/2015
Ședința publică de la 10 februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M.
Judecător I. S.
Grefier E. A. B.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C. – Secția de Drumuri Naționale Târgu J. împotriva sentinței civile nr. 4478 din data de 03.07.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ /_ în contradictoriu cu intimata petentă S.C. A. M. S.R.L., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 4478 din data de 03.07.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ /_ a fost admisă plângerea contravențională formulată de de petenta S.C. A. M. S.R.L., în contradictoriu cu intimata C.-D. C. - SDN Târgu J..
A fost înlocuită sancțiunea amenzii contravenționale aplicate prin procesul-verbal .._/ 03.03.2014 cu sancțiunea amenzii.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal .._/03.03.2014 petenta S.C. A. M. S.R.L. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 3.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 61 alin.1 lit. b din OG 43/1997, reținându-se în sarcina petentei că a realizat o cale de acces la spațiul comercial din DN 66 km 91+400, partea dreaptă, fără a avea acordul administratorului de drum și fără a poseda autorizație de acces la drumul național așa cum prevede OG nr.43/1997.
Analizând actul de constatare a contravenție sub aspectul legalității sale, instanța a constatat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la formă și conținut, prevăzute de art. 16 si art.17 din O.G. 2/2001. De altfel, petenta nu a invocat motive de nulitate ale procesului verbal de contravenție.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că procesul verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se bucură de o prezumție relativă de adevăr, constatările făcute personal de agentul constatator inserate în procesul-verbal cu privire la contravenția săvârșită prezumându-se adevărate până la proba contrarie iar sarcina probei contrare incumbă contestatorului, potrivit art. 249 Cod pr. civ.
Instanța a constatat că în cauza dedusă judecății petenta a recunoscut săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa, invocând o . aspecte în circumstanțiere, respectiv recunoașterea faptei, lipsa altor sancțiuni contravenționale, gradul redus de pericol social al faptei.
Așadar, instanța a constatat că petenta a săvârșit contravenția menționată în procesul verbal de contravenție.
Cu privire la sancțiunea aplicată, instanța a reținut că fapta săvârșită de contravenient, deși a existat în materialitatea ei putea fi sancționată mai blând în funcție de circumstanțele concrete ale faptei fiind suficientă aplicarea în cauză a sancțiunii avertismentului.
Instanța a luat în considerare și faptul că petenta a demarat procedura de obținere a autorizației de amplasament și aceea de încheiere a unui contract de utilizare zonă de drum cu administratorul drumului, respectiv SDN Târgu J., petenta depunând la dosar adresa nr. 1957/14.05.2014 emisă de intimată care atestă depunerea documentației în vederea obținerii autorizației de acces și încheierii contractului de utilizare zona drum; factura fiscală nr. 174/ 12.05.2014 ce atestă plată contravaloare analiză proiect, factura fiscală nr._ /03.04.2014 ce atestă plată contravaloare elaborare documentație necesară obținerii avizului eliberată de proiectant.
Astfel, dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Potrivit art. 7 alin. 3 din ordonanță, „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției respective nu prevede această sancțiune”. Totodată, sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate, având rolul de a conduce la formarea unei atitudini viitoare adecvate față de regulile încălcate.
Față de împrejurările săvârșirii faptei, de faptul că petenta nu a urmărit încălcarea prevederilor legale și s-a conformat ulterior acestora prin demararea procedurii de obținere a autorizației de amplasament și aceea de încheiere a unui contract de utilizare zonă de drum, având în vedere că săvârșirea faptei nu a avut urmări deosebite, instanța a apreciat că este suficientă aplicarea, în cauză, a sancțiunii avertismentului-măsură educativă și de atenționare a acestuia în vederea respectării regulilor încălcate, pe viitor.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C. – Secția de Drumuri Naționale Tg-J., criticând-o pentru netemeinicie.
În motivele scrise de apel, apelanta intimată a precizat că instanța de fond, admițând în parte plângerea contravențională, a încălcat prevederile OG nr.43/1997 întrucât petenta deține un spațiu comercial fără a avea autorizație de acces în zona drumului național emisă de administratorul drumului.
Așa cum a arătat și în întâmpinarea depusă la dosarul instanței de fond, potrivit OG 43/1997 art. 46 alin. 1 „Realizarea sau amplasarea în zona drumului public a panourilor publicitare, a oricărei construcții, accesuri, amenajări sau instalații, în orice scop, care să nu pericliteze siguranța circulației, se face cu respectarea legislației în vigoare privind amplasarea și autorizarea executării construcțiilor, sau creării accesului la drumul național,și numai cu acordul prealabil al administratorului drumului”.
Căile de acces realizate fără acordul administratorului drumului și al Politiei Rutiere, vor fi desființate de cei care le dețin, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în zona drumului deschis circulației publice, dacă acestea prezintă pericol pentru siguranța rutiera. Nerespectarea prevederilor OG nr.43 art. 46 alin 1 constituie contravenție și se sancționează, potrivit art. 61 alin 1 lit. b din același act normativ, cu amendă.
Contravenientul folosește calea de acces continuu, pe o perioada îndelungată de timp, fără ca aceasta să achite tarife ce sunt venituri la bugetul companiei, folosite pentru întreținerea drumurilor naționale. Realizarea și (sau) folosirea acestui acces în zona drumului național precum și deschiderea unui spațiu comercial, fără avizul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, constituie pericol pentru siguranța circulației, petenta încălcând dispozițiile din OG nr.43/1997 și în mod corect a fost sancționată cu amendă.
Toate societățile comerciale care dețin sau au închiriate spatii comerciale, ce au acces direct la drumul național sunt obligate să obțină autorizație de acces la drumul național și să încheie un contract de utilizare zonă drum cu administratorul drumului național, conform OG nr. 43/1997 cu modificările și completările ulterioare.
Față de motivele expuse, a solicitat să se constate legalitatea procesului-verbal de constatarea contravenției, admiterea apelului, modificarea hotărârii și pe fond menținerea procesului-verbal de contravenție.
În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466-482 Cod procedură civilă.
În temeiul art. 223 Cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Deși prin rezoluția din data de 25.11.2014 i s-a comunicat intimatei petente S.C. A. M. S.R.L. o copie de pe cererea de apel formulată de apelanta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C. – Secția de Drumuri Naționale Târgu J., cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 15 zile de la primirea copiei de pe cererea de apel, intimata petentă nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
D. urmare, potrivit dispozițiilor art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 10.02.2015, fiind citate părțile.
Apelul este nefondat.
Analizând apelul în raport de motivele de apel, probatoriul administrat și apărările invocate, tribunalul reține ca stare de fapt că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/03.03.2014 petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 3.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 61 alin.1 lit. b din OG nr. 43/1997, reținându-se în sarcina sa că a realizat o cale de acces la spațiul comercial din DN 66 km 91+400 fără a avea acordul administratorului de drum și fără a poseda autorizație de acces la drumul național așa cum prevede O.G. nr.43/1997.
În mod corect a reținut instanța de fond că procesul-verbal contestat cuprinde mențiunile prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nefiind incident vreunul din motivele de nulitate care se constată din oficiu de către instanța de judecată.
Petenta nu a probat existența unei alte stări de fapt față de cea reținută de agentul constatator ca urmare a constatării personale, nefiind răsturnată prezumția de temeinicie a acestuia.
Fapta reținută de către agentul constatator prin procesul-verbal contestat constituie contravenție și a fost săvârșită de către petentă, aspect necontestat de către aceasta, care, prin plângerea formulată a recunoscut și regretat fapta comisă.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, potrivit art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmarea produsă, de circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul verbal.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, tribunalul reține faptul că circumstanțele comiterii faptei, conduita petentei pot constitui în sensul dispozițiilor art. 21 al. (3) din O.G. nr.2/2001 elemente obiective care pot fi avute în vedere la analizarea raportului și exigenței de proporționalitate care trebuie să existe între gradul de pericol social al faptei și sancțiunea aplicată și implicit la reindividualizarea sancțiunii.
Se apreciază că în mod judicios instanța a hotărât asupra reindividualizării sancțiunii raportat la împrejurarea că petenta care a recunoscut și regretat fapta, care a fost îndreptată și remediată în sensul că a demarat procedura de obținere a autorizației de amplasament și aceea de încheiere a unui contract de utilizare zonă de drum cu administratorul drumului, respectiv SDN Târgu J., așa cum rezulta din înscrisurile doveditoare depuse la dosarul instanței de fond la filele 19-22.
Tribunalul că aplicarea unei sancțiuni de către un organ al statului nu reprezintă un scop în sine ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii unor fapte ilicite. Se are în vedere și scopul educativ al unei sancțiunii contravenționale care impune necesitatea observării mai atente a dispozițiilor legii în acord cu imperativele acesteia.
În considerarea celor expuse, se apreciază că instanța de fond a stabilit o judicioasă stare de fapt, dând o interpretare și aplicare corectă a legii, sentința apelată fiind temeinică și legală, apelul în consecință urmând a fi respins.
Văzând și dispozițiile art. 480 alin. (1) C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefundat apelul declarat de apelanta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C. – Secția de Drumuri Naționale Târgu J. cu sediul în C., Calea Severinului, nr. 213, județul D., împotriva sentinței civile nr. 4478 din data de 03.07.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ /_ în contradictoriu cu intimata petentă S.C. A. M. S.R.L. având CUI_, J_ și sediul în Bumbești J., ., județul Gorj. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 februarie 2015.
Președinte, L. M. | Judecător, I. S. | |
Grefier, E. A. B. |
red. M.L./ tehn. M.R.
4 ex./ 04 martie 2015
j.f./ M. P.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 3235/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 291/2015.... → |
|---|
