Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1288/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1288/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 1286/267/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 1288/2015
Ședința publică de la 19 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. S.
Judecător L. M.
Grefier M. R.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - Cestrin împotriva sentinței civile nr.1093 din data de 19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul petent C. D. D., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:
- Hotărârea primei instanțe.
Prin sentința civilă nr. 1093 din data de 19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ a fost admisă plângerea contravențională, formulată de petentul C. D. D., în contradictoriu cu intimata C. SA - Cestrin.A fost anulat procesul-verbal de contravenție ., nr._/03.09.2014, încheiat C. SA - Cestrin și a exonerat petiționarul de plata amenzii aplicate.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție ., nr._/03.09.2014, încheiat de C. SA - Cestrin, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 750 lei, pentru că la data de_ pe DN 55 Km 22+750m, pe raza localității Bratovoiești, județul D., vehiculul cu număr de înmatriculare_, aparținând lui, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de_ .
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce puteau fi invocate din oficiu.
Instanța a reținut că potrivit art. 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, ”începând cu data de 01.10.2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. La alineatul 3 se prevede că ” în cazurile prevăzute la alin. 2, procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și in lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini”.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a constatat că procesul-verbal de contravenție fiind întocmit de un agent al statului, a beneficiat de regulă, de prezumția de temeinicie.
Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, a rezultat că la data săvârșirii contravenției, autoturismul cu nr. de înmatriculare_, era înstrăinat unei alte persoane.
Instanța a apreciat că, în cauză, prezumția de temeinicie a procesului-verbal a fost răsturnată.
S-a apreciat că la data de 24.05.2014, dată la care autoturismul cu nr. de înmatriculare_, a fost surprins în circulație fără a avea achitată rovinieta, petentul nu mai era proprietarul vehiculului respectiv, aspect confirmat de contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la data de 17.05.2014 (fil.3), autoturismul fiind scos din evidențele fiscale la data de 20.05.2014, astfel cum a rezultat din adeverința nr. 9183/22.09.2014, emisă de Primăria orașului Novaci, ce se afla atașată la dosar la fila nr.2.
S-a observat că actul de înstrăinare a autoturismului din data de 17.05.2014, a fost prezentat la Primăria Novaci, la data de 20.05.2014, după cum a reieșit din adeverința nr. 9183/22.09.2014.
În ceea ce privește susținerile intimatei potrivit cărora petentul nu a depus diligențe pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia din baza de date, astfel încât rămâne menționat în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator, instanța a apreciat că petentul, chiar dacă era menționat în certificatul de înmatriculare, la data de 24.05.2014, nu mai avea în proprietate autoturismul respectiv, nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din OG 15/2002, în ceea ce privește noțiunea de utilizator.
Pentru considerentele expuse și față de actele existente la dosar, s-a privit a fi întemeiată plângerea, motiv pentru care a dispus admiterea acesteia, anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea petiționarului de plata amenzii aplicate.
2.Calea de atac.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică Cestrin – Cestrin, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate în sensul respingerii plângerii.
În motivele scrise de apel, apelanta intimată a apreciat că hotărârea este criticabilă în raport de art. 480 alin. (6) C.pr. civ., instanța reținând că înstrăinarea vehiculului a avut loc anterior constatării faptei contravenționale și că petentul este exonerat de orice vină.
Din analiza dispozițiilor art. 7 și 8, coroborate cu cele cuprinse în art. 1, alin. l, pct. B din O.G. nr. 15/2002 reiese, cu claritate, că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției.
Înscrierea în cartea de identitatea a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui. Această formă de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea sa se sancționează cu inopozabilitatea actului juridic față de terți, el producând efecte doar între părțile contractante, nu și față de terți.
A menționat faptul că, dacă în urma contractului de vânzare - cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat Cestrin. Că, atâta timp cât petentul figurează ca și proprietar al autovehiculul în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări, și nici o altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit dispozițiile art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din O.G. 15/2002, și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
În concluzie, în situația în care se considera că petentul nu poate fi sancționat pentru fapta contravențională imputată, exceptarea sa de la plata rovinietei face ca nici o persoană să nu fie obligată la plata acesteia, câtă vreme cumpărătorul nu poate fi tras la răspundere în nici un mod în absența modificărilor evidențelor publice, fiind încurajați în acest mod proprietarii de autovehicule să nu își respecte obligațiile de plată.
Referitor la condițiile legale ce trebuie îndeplinite pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul, sunt incidente prevederile Ordinului Ministrului de Interne nr. 1501/2006, ale H.G. nr. 610/1992, ale O.U.G. nr. 195/2002, ale O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Astfel, conform art. 24 alin.2 lit. d din Ordinul 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor „ Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane”.
Art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002 prevede că "” în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar”.
Astfel cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale (Deciziile nr. 217/2013 referitoare respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.1 alin. (1) lit.b), art. 8, alin.(1), art. 9 alin. (2) si (3) O.G. nr. 15/2002 și nr. 623/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1 1(1) lit.b) din O.G nr. 15/2002), certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia vehiculul poate circula legal pe drumurile publice, iar persoana înscrisă în certificat își asuma întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinieta îi aparține.
A solicitat să se ia în considerare faptul că dacă în urma contractului de vânzare cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat Cestrin. De asemenea, în cauza de față, petentul nu a dovedit că, la data constatării contravenției, autoturismul vândut ar fi fost radiat din evidențele poliției, de pe numele său.
Cu privire la același aspect, acceptarea unei soluții contrare nu ar conduce decât la perpetuarea și consolidarea unei situații juridice anormale, în sensul că părțile nu vor efectua nici pe viitor demersurile necesare în vederea reglementarii situației juridice dintre ele, atitudinea de pasivitate având la baza și convingerea părților contractului de vânzare-cumpărare ca orice sancțiune contravențională aplicabilă fostului proprietar după data predării autoturismului va fi anulata de instanța de judecată.
Astfel, nefinalizarea formalităților de publicitate se poate transforma într-o cauză perpetuă de impunitate contravențională, iar, pe de altă parte, un vânzător diligent are la dispoziție suficiente mijloace juridice pentru îndeplinirea tuturor formalităților de publicitate prevăzute de lege, chiar și în situația unui cumpărător de rea-credință.
În drept, și-a întemeiat cererea de apel pe dispozițiile art. 466 și art. 480 Cod procedură civilă.
În temeiul art. 411 pct. 2 Cod procedură civilă a solicitarea judecarea cauzei și în lipsa sa.
Prin întâmpinare intimatul petent C. D. D. a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond. A considerat că nu se face vinovat de cele reținute în procesul verbal de contravenție deoarece la momentul când a fost sancționat nu mai era proprietarul autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, autovehiculul era în posesia numitului Galiceanu P..
A menționat că la data de 17.05.2014 a vândut, conform Contractului de vânzare cumpărare, pârâtului Galiceanu P., autoturismul marca Mercedes Benz cu număr de identificare WD89016612R178275, ._, cilindree 2148 cmc, având număr de înmatriculare_ cu suma de 2400 Euro.
A precizat faptul că, la momentul vânzării a primit suma de bani stabilită, iar cumpărătorul a primit autoturismul predându-i și toate actele mașinii urmând ca acesta să efectueze demersurile în vederea radierii autovehiculului, atât din evidențele poliției cât și din evidențele fiscale de pe numele său și obligându-se să plătească și impozitul pe mașină.
De asemenea, a învederat că i-a solicitat cumpărătorului de mai multe ori să se prezinte la Serviciul înmatriculări auto cu certificatul și numerele de înmatriculare ale autoturismului cumpărat pentru radierea, respectiv înmatricularea acestuia însă acesta nu a dat curs obligației.
Mai mult, cumpărătorul circula cu autoturismul care a făcut obiectul vânzării fără a deține rovinietă și întrucât autoturismul figurează încă înscris pe numele său, a fost sancționat contravențional cu suma de 750 lei motiv pentru care a contestat acest proces verbal.
Deși, prin rezoluția din data de 17.03.2015 i s-a comunicat apelantei intimate Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - Cestrin o copie de pe întâmpinarea formulată de intimatul petent C. D. D., cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la primirii întâmpinării, aceasta nu a depus răspuns la întâmpinare.
D. urmare, potrivit art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 19.05.2014, fiind citate părțile.
Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul de față este nefondat, pentru următoarele considerente:
Se reține că petentul a fost sancționat contravențional în baza art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, fiind întocmit procesul-verbal de contravenție ., nr._/03.09.2014, încheiat C. SA - Cestrin, contestat în cauză.
Ca stare de fapt se reține că petentul a făcut dovada înstrăinării autoturismului prin contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit cu numărul de înmatriculare_ către Galiceanu P., așa cum rezultă din înscrisurile depuse la prima instanță.
Din analiza dispozițiilor art. 7 si 8, coroborate cu cele cuprinse în art. 1, alin. 1, pct. b din O.G. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România rezultă că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de cine ar conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției: art. 7 alin. "(1) Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare în ceea ce privește tipul și valabilitatea rovinietei revine în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului."
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin.(2) lit. d), din Ordinul MAI nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor intimatul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, pentru opozabilitate: „Art. 24 alin. (2) Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data: … d) trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.”
Intimatul-petentul nu a făcut dovada că a făcut demersurile necesare pentru radierea autoturismului din baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor anterior sancționării sale prin procesul-verbal contestat, situație în care răspunderea contravențională în sarcina sa s-a angajat conform dispozițiilor O.G. nr. 15/2002, deoarece, fiind persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare și în cartea de identitate a vehiculului, la data constatării fiind subiect activ al contravenției pentru care a fost sancționat.
Tribunalul reține însă că prin Decizia nr. 6/2015 pronunțată în dosarul nr. 14/2014 de completul competent să judece recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut faptul că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din aceeași ordonanță a Guvernului, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, în raport cu dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Totodată, se reține că potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Întrucât la data intrării în vigoare a Deciziei nr. 6/2015 cauza ce face obiectul dosarului de față se afla pe rolul instanței de judecată, prevederile deciziei sunt aplicabile.
În raport de considerentele expuse, se constată că a fost răsturnată prezumția de legalitate a procesului verbal contestat, astfel încât se impune, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod proc.civ. raportat la art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, respingerea apelului de față, menținerea sentinței instanței de fond, respectiv admiterea plângerii și anularea procesului-verbal contestat, pentru motivele reținute de instanța de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - Cestrin având CUI_ și sediul în București, ..401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr.1093 din data de 19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul petent C. D. D. având CNP_ și domiciliul în localitatea Novaci, .. 32, județul Gorj, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Mai 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, M. C. S. | Judecător, L. M. | |
Grefier, M. R. |
Red. S.M.C./ Tehn. M.R.
J.f./I.D.
4ex/18.06.2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1070/2015. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 957/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
