Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 363/2015. Tribunalul HARGHITA

Decizia nr. 363/2015 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 2216/258/2014

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL HARGHITA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 363

Ședința publică din data de 06 mai 2015

Completul constituit din:

Judecător: U. E. Steluța - Președinte

Judecător: C. S.

Grefier: Șașcă M.-C.

Pe rol pronunțarea deciziei în apelul declarat de apelanta S.C. H. E. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 2461 din 20.10.2014, pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE-ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A. O., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție P.V. ., NR._.

În lipsa părților.

Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 22 aprilie 2015, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

I. Sub nr._ din 10.04.2014, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Miercurea C. plângerea contravențională formulată de petenta S.C. H. E. S.R.L. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE-ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A. O., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului verbal încheiat ca fiind nelegal și netemeinic și, în consecință, anularea sancțiunii contravenționale aplicate.

Prin sentința civilă nr.2461 din 20.10.2014 a Judecătoriei Miercurea C. s-a dispus respingerea plângerii ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 19.02.2014 ( f. 6 ), petenta a fost sancționată contravențional întrucât în urma unui control efectuat la data de 13.02.2014 a fost constatat faptul că la construcția captării de apă a amenajării hidroenergetice pe râul Homorodul M. nu a respectat cotele impuse de avizul de gospodărire a apelor nr. 537/05.04.2013 ce a modificat avizul de gospodărire a apelor nr. 308/07.12.2010, prin acest fapt afectând funcționarea stației hidrometrice ce aparține ABA O..

Fapta reținută în sarcina petentei se încadrează în prevederile art. 87, pct. 1 din Legea 107/1996 care arată că constituie contravenții în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni … executarea sau punerea în funcțiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum și modificarea sau extinderea acestora, fără aviz/autorizație sau fără respectarea avizului ori a autorizației de gospodărire a apelor, această faptă fiind sancționată de art. 88 alin. 1 lit. b) din același act normativ cu amenda de la 35.000 lei la 40.000 lei.

Pentru fapta contravențională petentei i s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 40.000 lei și sancțiunea complementară a suspendării execuției microhidrocentralei ( MHC) până la conformarea cu condițiile din aviz.

Analizând legalitatea procesului verbal instanța a constatat că acesta cuprinde mențiunile prevăzute de art. 17 al O.G. nr. 2/2001 privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia, semnătura agentului constatator, nefiind incident nici un motiv de nulitate a procesului verbal ce se constată și din oficiu.

Analizând motivele de anulare a procesului verbal de contravenție, instanța a constatat următoarele:

Petenta invocă ca și motive pentru anularea procesului verbal mai sus arătat:

- lipsa mențiunii privind calitatea agentului constatator în cadrul ABA O.,

- lipsa calității martorului menționat la întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției,

- procesul verbal trebuie comunicat contravenientului în termen de 30 zile, acesta din urmă a fost întocmit la data de 19.02.2014 și a fost comunicat petentei abia la data de 21.03.2014, depășindu-se termenul de 30 de zile instituit de lege.

Procedând la analiza primului motiv de nulitate a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției instanța de judecată a constatat că acesta a fost întocmit de numitul R. I. despre care se arată în cuprinsul procesului verbal, că are calitate de agent constatator în cadrul intimatei.

Procedând la analizarea normei legale ce sancționează cu nulitatea absolută nemenționarea în procesul verbal a calității agentului constatator, instanța a constatat că norma prevede nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor folosind sintagma „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator … atrage nulitatea procesului-verbal”, astfel instanța a constatat că textul legal prevede anularea procesului verbal pentru lipsa numelui, prenumelui și a calității agentului constatator astfel legiuitorul în reglementarea actuală a folosit conjuncția coordonatoare copulativă „și” .

Cu privire la aceste norme legale instanța făcând o interpretare teleologică, s-a constatat că scopul pentru care legiuitorul a folosit această conjuncție a fost acela de a sancționa cu nulitatea un proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, lipsa tuturor mențiunilor cu privire la agentul constatator adică atât numele și prenumele dar și calitatea agentului constatator ar trebui să lipsească din cuprinsul unui proces verbal de contravenție pentru a fi nul absolut, or în speța de față se observă că lipsește doar menționarea calității agentului constatator, motiv pentru care instanța a considerat că nulitatea invocată de către petentă nu este incidentă în această speță, astfel că nu se ține seama de aceste considerente ale petentei pentru a anula procesul verbal de contravenție.

Privitor la al doilea motiv de nulitate a procesului verbal de constatare și sancționarea a contravenției, instanța a constatat că în cuprinsul acestuia este menționată persoana numitului C. B. L. cu toate datele de identitate, în calitate de martor asistent la întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției. Cu privire la acest martor petenta a avut temerea că face parte din angajații intimatei, astfel încât instanța de judecată a pus în vedere intimatei să indice acest lucru.

La data de 20.08.2014 intimata depune un set de înscrisuri, printre care se află și adresa nr._ a Serviciului RURP din data de 30.07.2014 ( f. 100 ) din care rezultă faptul că numitul C. B. L. nu face parte dintre salariații intimatei, astfel încât instanța a respins și această susținere a petentei ca neîntemeiată.

Referitor la al treilea motiv de nulitate invocat, instanța a constatat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost încheiat la data de 19.02.2014 și a fost comunicat petentei la data de 21.03.2014, așa cum rezultă din confirmarea de primire a corespondenței ( f. 102 ) acesta aspect fiind recunoscut de către petentă.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. 1 din OG 2 /2001 care prevede că executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii și având în vedere prev. art. 181 alin. 1 pct. 3 din C. conform căruia când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an, instanța de judecată a constatat că norma de procedură reprodusă mai sus reprezintă dreptul comun în materie de calcul a termenelor procedurale (aplicându-se ori de câte ori lege nu prevede altfel ) și că aceste reguli se aplică pentru termenele prevăzute de codul de procedură civilă cât și pentru termenele prevăzute în alte legi speciale.

Față de aceste considerente instanța de judecată a considerat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor trebuia comunicat cel târziu pe data de 19.03.2014, aceasta fiind ziua corespunzătoare din ultima lună prevăzută de norma legală.

Față de prevederile art. 183 alin. 1 din C. care arată că actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal este socotit a fi făcut în termen.

Având în vedere prevederile legale menționate anterior instanța de judecată a constatat că intimata depune procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor prin scrisoare recomandată la poșta română la data de 06.03.2014 ( f. 101 ) așa cum rezultă și din borderoul pentru corespondență dar și din copia plicului cu care petenta a primit corespondența ( depus de aceasta din urmă la data de 14.10.2014 ).

Din analiza acestui ultim înscris instanța a constatat că la data de 06.03.2014 se aplică ștampila poștei pe plicul intimatei, iar la data de 10.03.2014 corespondența se înapoiază intimatei pentru motivul că destinatarul era lipsă de la domiciliu. Această corespondență este reavizată pentru retransmitere iar la 21.03.2014 petenta o primește semnând și confirmarea de primire a acesteia ( f. 102 ) acest lucru reieșind și de pe plicul ce conținea procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Ținând cont de ultimele considerente instanța de judecată a considerat că intimata a depus în interiorul termenului prevăzut de lege plicul ce conținea procesul verbal pentru a fi comunicat petentei, astfel încât instanța de judecată a constatat că deși într-adevăr petenta a primit corespondența abia la data de 21.03.2014, aceasta a fost depusă la poștă la data de 06.03.2014 înapoindu-se la data de 10.03.2014 dar a fost reavizată și retrimisă petentei, motiv pentru care instanța de judecată a respins și ultimul motiv de nulitate a procesului verbal atacat ca neîntemeiat.

Procedând la analizarea fondului cauzei instanța de judecată a constatat că petenta obține eliberarea certificatului de urbanism nr. 184/12.10.2010 ( f. 11 ) în vederea construirii amenajării hidroenergetice pe râul Homorodul M., acest certificat fiind eliberat la cererea petentei.

În continuarea demersurilor sale de construire a amenajării hidroenergetice, petenta obține avizul de gospodărire a apelor nr. 308/07.12.2010 ( f. 15 ) din partea intimatei, în care este menționat faptul că pentru valorificarea potențialului hidroenergetic al râului Homorodul M. se propune realizarea unei amenajări hidroenergetice de mică putere cu două trepte de putere, lucrarea urmând a conține două microhidrocentrale respectiv microhidrocentrala 1 (MHC1) și microhidrocentrala 2 (MHC2), în cuprinsul acestui aviz fiind menționate cotele la care puteau fi construite cele două microhidrocentrale și cotele pe care trebuia petenta să le respecte pentru fiecare dintre aceste microhidrocentrale, în fapt trebuiau a fi construite două microhidrocentrale ce urmau a fi amplasate în cascadă.

Pentru MHC 1 sunt instituite cotele:

cota talveg – 701,55 mdM,

cota NNR – 703,00 mdM

înălțime prag de retenție d la talveg – 1,45 m,

cota priză de apă – 702,50 mdM,

cota scară pești – 702,30 mdM

cota aripi de încastrare în mal – 705,25 mdM.

Pentru MHC 2 sunt instituite cotele:

cota talveg – 597,55 mdM,

cota NNR – 599,00 mdM

înălțime prag de retenție d la talveg – 1,45 m,

cota priză de apă – 598,50 mdM,

cota scară pești – 598,30 mdM

cota aripi de încastrare în mal – 601,00 mdM.

În urma obținerii acestui aviz petenta obține autorizația de construire nr. 2 din 07.01.2011 ( f. 22 ) prin care se autoriza executarea lucrărilor de construcție pentru amenajarea hidroenergetică pe râul Homorodul M., valabilitatea acestei autorizații era de 12 luni.

La data de 18.11.2011 petenta se adresează ABA O. – Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita ( SGA Harghita ) și o notifică pe aceasta despre începerea lucrărilor de construcție la data de 30.11.2011 ( f. 76 )

Așa cum rezultă din adresa înaintată de către ABA O. – Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita ( SGA Harghita ) către Administrația Bazinală O. ( f. 80 ) prin adresa înaintată la SGA Harghita și înregistrată la aceasta din urmă cu nr. 836/04.03.2013, petenta solicită și depune odată cu solicitarea și documentația tehnică în vederea obținerii unui aviz modificator pentru soluția nouă propusă de realizare a unei singure microhidrocentrale.

În urma acestei solicitări, SGA Harghita emite referatul tehnic nr. 1177/25.03.2013 în baza căruia este emis de către intimată un nou aviz de gospodărire a apelor cu nr. 537/05.04.2013 ce a modificat avizul inițial de gospodărire a apelor nr. 308 / 07.12.2010.

Aceste din urmă considerente au fost arătate și de către petentă și au fost recunoscute de ambele părți.

Pentru construcția amenajării petenta încheie cu intimata contractul de închiriere nr. 2101/2012 ( f. 60 ) prin care intimata închiria o suprafață de teren de 130 mp din albia minoră a râului Homorodul M..

Referitor la faptul că amplasamentul MHC 1 a fost exact pe locul închiriat de către intimată nu a fost negat de aceasta din urmă.

Din analiza avizului de gospodărire a apelor cu nr. 537/05.04.2013 (f. 25) ce a modificat avizul inițial de gospodărire a apelor nr. 308/ 07.12.2010 reiese faptul că pentru valorificarea potențialului hidroenergetic al râului Homorodul M. se propune realizarea unei amenajări hidroenergetice de mică putere cu o treaptă de putere, lucrarea urmând a conține o microhidrocentrală, în cuprinsul acestui aviz fiind menționate cotele la care putea fi construită microhidrocentrala.

Astfel sunt instituite cotele:

cota talveg – 697,05 mdM,

cota NNR – 699,00 mdM

înălțime prag de retenție d la talveg – 1,95 m,

cota priză de apă – 698,35 mdM,

cota scară pești – 698,00 mdM,

cota aripi de încastrare în mal – 701,00 mdM.

Petenta arată că a început construcția după emiterea primului aviz de gospodărire a apelor și astfel a respectat cotele instituite de acest prim aviz, astfel MHC 1 a fost construită respectând cotele prevăzute în avizul de gospodărire a apelor nr. 308/07.12.2010, deși solicitase emiterea unui aviz modificator al avizului mai sus amintit întrucât cele avute în vedere la demararea construcției amenajării hidroenergetice respectiv construirea a două microhidrocentrale amplasate în cascadă s-au modificat, petenta considerând în urma analizei rentabilității construcției în această modalitate, că este mai rentabilă construcția doar a unei singure microhidrocentrale, motiv pentru care așa cum arătam solicită modificarea primului aviz astfel încât să fie avute în vedere aceste schimbări respectiv din două microhidrocentrale urma a fi construită doar una singură.

Întrucât petenta a considerat că nu vor fi influențate deloc cotele avute în vedere în primul aviz a construit microhidrocentrala în conformitate cu aceste cote.

Pentru analizarea aspectelor referitoare la schimbările ce se impuneau a fi realizate în fapt prin construcția a două microhidrocentrale raportat la situația construcției decât a unei singure microhidrocentrale având în vedere debitul râului și datele tehnice luate în calcul pentru situațiile distincte arătate mai sus instanța a administrat proba cu martorul P. I., angajat al SGA Harghita, declarația acestei persoane fiind anexată la dosarul cauzei ( f. 93 ), din care reiese faptul că în cazul în care se emite un aviz modificator al altui aviz, ceea ce trebuie respectat este avizul modificator, mai mult decât atât martorul a arătat că pentru situația în care se dorea construirea a două microhidrocentrale amplasate în cascadă, presiunea apei ar fi fost una mai mare față de situația în care se dorește construcția decât a unei singure microhidrocentrale. Martorul a mai arătat că de fapt barajul microhidrocentralei a fost construit cu doi sau trei metri peste nivelul arătat în aviz acest lucru ducând la formarea unui pod de gheață ce a afectat funcționarea unei stații hidrometrice ce monitorizează cursul de apă.

Având în vedere și declarația martorului Bartos I., care a fost inginerul constructor și care s-a ocupat de construirea MHC 1, care arată că el a respectat indicațiile din referatul tehnic pe care îl avea la dispoziție și nu își mai amintește dacă a primit sau nu alte indicații ulterior demarării construcției în conformitate cu primele indicații, instanța de judecată a constatat faptul că petenta nu neagă faptul că la edificarea microhidrocentralei a respectat cotele arătate mai sus și care erau prevăzute în avizul de gospodărire a apelor nr. 308/07.12.2010.

Întrucât intimata a aplicat sancțiunea contravențională petentei pentru nerespectarea cotelor prevăzute în avizul de gospodărire a apelor cu nr. 537/05.04.2013 ( f. 25 ) ce a modificat avizul inițial de gospodărire a apelor nr. 308/07.12.2010, situațiile avute în vedere de cele două avize la emitere fiind distincte, astfel în primul aviz se avea în vedere situația construcției unei amenajări hidroenergetice cu două microhidrocentrale amplasate în cascadă, pentru care au fost instituite niște cote iar cel de-al doilea aviz avea în vedere situația în care se dorea construcția amenajării hidroenergetice dar decât cu o singură microhidrocentrală pentru care se instituiau alte cote ce trebuiau a fi respectate la construcție, instanța constată că susținerile petentei nu sunt întemeiate, având în vedere toate considerentele arătate anterior, petenta nerespectând cotele din avizul de gospodărire a apelor cu nr. 537/05.04.2013 ( f. 25 ) ci aceasta a edificat microhidrocentrala în conformitate cu cotele avute în vedere în avizul inițial de gospodărire a apelor nr. 308/07.12.2010, lucru dealtfel recunoscut și de către petentă.

Față de acest ultim aspect instanța a avut în vedere și înscrisurile depuse de către petentă la termenul de judecată din data de 15.10.2014, printre care se regăsește și dispoziția de șantier – act adițional la dispoziția de șantier nr. 01/01.07.2013 prin care se arată că se corectează cota captării de la 700,32 mdM la 701,50mdM, această cotă fiind cota avută în vedere de primul aviz de gospodărire a apelor respectiv nr. 308/07.12.2010.

II. Împotriva acestei sentințe a declarat apel S.C. H. E. S.R.L. Acesta a fost înregistrat la Judecătoria Miercurea C. la data de 24.11.2014.

Apelanta solicită admiterea apelului, anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar pe fond admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal ca nelegal și netemeinic, cu cheltuieli de judecată în toate gradele de jurisdicție.

În cadrul motivelor, apelanta arată că instanța de fond nu a soluționat cauza.

Apelanta arată că, prin raportare la dispozițiile OUG art.34 alin. 1 din OG.2 / 2001, martorul C. B. L. nu a fost citat în cauza, deși potrivit art.33 din OG.2/2001, citarea martorilor indicați în procesul verbal este obligatorie pentru instanța.

Analizând legalitatea procesului-verbal de contravenție instanța a reținut: "analizând legalitatea procesului-verbal instanța constata ca acesta cuprinde mențiunile prevăzute de art. 17 din OG 2/2001 ....nefiind nici un motiv de nulitate a procesului-verbal dece se constata sin din oficiu." Apelanta precizează că, instanța în mod greșit a apreciat faptul că la întocmirea procesului-verbal de contravenție s-ar fi respectat întocmai prevederile art. 17 din OUG 2/2001 pentru că lipsește cu desăvârșire descrierea faptei. Astfel, deși petentul nu a contestat legalitatea întocmirii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța are dreptul și obligația, deopotrivă, de a verifica legalitatea procesului verbal atacat, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din 0G.2 / 2001, în ceea ce privește motivele de nulitate absoluta ceea ce ar putea fi invocate și din oficiu.

Deși conform art.17 din O.G. 2/2001 doar lipsa mențiunii faptei săvârșite din procesul verbal de constatare a contravenției atrage nulitatea expresă a procesului verbal, practica judiciară a apreciat că în lipsa descrierii faptei contravenționale procesului verbal este lovit de nulitate.

Art.16 din OG.2/2001 prevede că descrierea faptei trebuie făcută cu indicarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității ei, "aceasta deoarece instanța, conform prevederilor art.34 din legea cadru, poate sa aprecieze asupra gravitații faptei, si, in consecinta, poate reindividualiza sancțiunea aplicata de agentul constatator atat ca tip de sancțiune, cat si ceea ce privește cuantumul. De aceea, insuficienta descriere a faptei contravenționale a fost echivalata cu nedescrierea ei, conducând la anularea procesului verbal de constatare a contravenției."

(Procedura Contravenționala, ediția a 3-a revăzuta si adăugită, Ed. Universul Juridic 2010, București, M. Ursuta, pag.148)

Prin prisma celor menționate mai sus supune atenției instanței de control analiza procesului verbal atacat în ceea ce privește descrierea faptei.

Se arată că, în esență prin acest proces verbal se reține faptul că:

(1) ". nu a respectat cotele [...] impuse in avizul de gospodărire a apelor modificator..."

(2) "H20 E. SRL nu a respectat cota talveg impusa 697,05 mdM, cota NNR 699,00 mdM, cota priza apa impusa 698,95 mdM, cota scara pești impusa 698,00 mdM..."

Arată că, chiar și la prima lecturare se poate observa faptul că organul de control a preluat textual în procesul verbal de contravenție aceste cote din Avizul Modificator nr.537/2013, fără a indica efectiv cotele constatate cu ocazia controlului. Altfel spus, procesul verbal de contravenție nu indica cotele constatate la fața locului, ci doar reproduce cele din avizul modificator nr.537/2013. Neprocedând la consemnarea în procesul verbal a cotelor concret constatate în teren cu ocazia controlului, nici măcar organele de control nu aveau posibilitatea să stabilească dacă s-au respectat sau nu cotele din avizul modificator.

Subliniază încă odată faptul că nu există date și/sau informații care să prezinte realitatea din teren relativ la cotele constatate de agenții de control. În procesul verbal există doar enumerate parametrii avizați fără a se știi efectiv la ce cote s-a realizat lucrarea. În lipsa acestor descrieri relativ la cotele constatate la fața locului nu se pot determina nici circumstanțele săvârșirii faptei contravenționale, nici urmările ei, gradul real de pericol social, gradul culpei și în consecință nici individualizarea sancțiunii.

Prin prisma celor menționate mai sus solicită ca instanța să constate din oficiu nulitatea absolută a procesului verbal atacat, nefiind îndeplinite cerințele reglementate de art.17 din O.G. nr.2/2001 relativ la "descrierea faptei contravenționale."

Analizând temeinicia procesului-verbal de contravenție instanța a reținut faptul că apelanta nu ar fi respectat cotele din avizul de gospodărire a apelor nr.537/05.04.2013 (fila 25), ci a edificat o microhidrocentrală în conformitate cu cotele avute în vedere în avizul inițial de gospodărire a apelor nr.308/07.12.2010, notând și faptul că a și recunoscut acest lucru. Consideră că nici aceasta dezlegare a pricinii nu este corectă și nici legală, instanța de judecată analizând o situație de fapt care nu a fost constatată în concret la fața locului, astfel că susținerea apelantei în sensul că nu ar fi respectat cotele prevăzute în avizul modificator nr.537/05.04.2013 sunt niște afirmații pur teoretice, fără a exista un probatoriu administrat în acest sens. Faptul că a recunoscut prin plângerea contravențională că a construit potrivit cotelor din avizul inițial nu are p forța probantă absolută, astfel că instanța nu putea să clădească toată "acuza" pe această recunoaștere din moment ce din ridicările topo efectuate de cei abilitați în acest sens nu rezultă fără nici o îndoială această împrejurare. Consideră că, instanța în mod eronat reține faptul că apelanta petentă ar fi depus în probațiune dispoziția de șantier nr.01/01.07.2013.

În susținerea apelului supune atenției faptul că România a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocoalele adiționale prin Legea 30/1994, publicată în Monitorul Oficial nr.135/31.05.1994, intrată în vigoare la data de 20.06.1994.

Art.20 din Constituție prevede faptul că textul Convenției antemenționat este inclus în dreptul intern, având o funcție juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.

Art.6 paragraful 2 din Convenția mai sus menționata prevede că "Orice persoana acuzata este prezumata nevinovata pana cand vinovăția sa este legal stabilita." Prezumția de nevinovăție impune că sarcina probei sa revină "acuzării."

Fără a pune în discuție prevederile Deciziei 349/2003 a Curții Constituționale, "Instanțele interne au obligația de a respecta toate garanțiile specifice procesului penal prevăzut de art.6 din Convenție. Este stabilit fara nici un dubiu in jurisprudenta Curții ca domeniul contravențional intra in sfera de aplicare a art.6 par.l in latura sa penala." (Procedura contravenționala judiciara in lumina jurisprudentei CEDO, B. Ramascanu, publicata in Revista Institutului N. al Magistraturii nr.2/2005.)

Mai arată că, prezumția de nevinovăție privește și problema sarcinii probei. Așadar, situația de fapt consemnată în actul de constatare a contravenției trebuie confirmată prin administrarea de probe, ce cad în sarcina agentului constatator.

La fila 7 din dosar se află procesul verbal de constatare nr.710/13.02.2014, emisă de ABA O., având . nr._. Analizând acest proces verbal de constatare administrat în probațiune la solicitarea apelantei, supune atenției următoarele aspecte:

„a.) La pag1 pct.2 reprezentanții ABA O. rețin printre actele de reglementare a funcționarii din punct de vedere a gospodăririi apelor si abonament atat avizul de gospodărire a apelor nr.308/07.12.2010, cat si avizul modificator al acestui inscris.

b.) La pag.2 pct.3 reprezentanții ABA O. rețin faptul ca "in urma verificării pe teren si a ridicărilor topografice efectuate azi. 13.02.2014. am constatat ca . nu a respectat cotele pentru construirea captării de apa a amenajării hidroenergetice pe râul Homorodul M., . avizul de gospodărire a apelor (nr.308/07.12.2010) nr.537/05.04.2013."

Cu toate acestea instanța de fond nu a administrat din oficiu nici o probă pentru a verifica temeinicia procesului verbal, deși, așa cum rezultă de mai sus, s-a menționat în mod expres faptul că s-a procedat Ia ridicări topografice cu ocazia verificărilor pe teren. În aceste condiții este evident faptul că temeinicia procesului verbal de contravenție nu este susținută din punct de vedere probator de o probă științifică clară, din care să rezulte cotele stabilite cu ocazia verificării pe teren de către intimata. La fel nu au fost depuse nici ridicările topografice, efectuate în data de 13.02.2014, cu care să se dovedească prin comparare cotele la care s-a construit față de cotele avizate. Așadar, în privința probatoriului, consideră că, intimata trebuia să susțină temeinicia procesului verbale prin probe științifice utile și concludente, nefiind suficientă simpla afirmare că s-au făcut verificări pe teren, și s-a procedat la ridicările topografice. Este oarecum o situație asemănătoare cu cea în care, pentru a se reține contravenția privind conducere sub influenta alcoolului, organul de constatare trebuie să dovedească cu ajutorul unui mijloc științific certificat și verificat rezultatul testării, indicând inclusiv marca, . numărul aparatului alcooltest cu care a efectuat testarea conducătorului auto.

În cauza dedusă judecății intimata cu nici o probă din dosar nu a dovedit faptul că captarea din litigiu s-ar fi realizat la alte cote. În concluzie în opinia sa prevederile art.34 alin. 1 din OG.2/2001 pot și trebuie să fie interpretate, prin raportare Ia jurisprudența CEDO, ca derogând de la dispozițiile dreptului comun, care instituie obligativitatea probării pretențiilor de către persoana care sesizează instanța.

În altă ordine de idei, arată că a solicitat administrarea unor probe cu acte și testimoniale. Astfel, cu probele testimoniale administrate în dosar a dovedit faptul că a construit întocmai la locul indicat de către Apele Române. În acest sens supune atenției declarația numitului P. I. (fila 93), care, în calitate de inginer la Biroul de Gospodărire a Resurselor de A., birou care are atribuții și competente în baza verificărilor efectuate să emită avizele de gospodărire a apelor, declara că "Cunosc faptul ca acea captare a apelor construita este edificata exact pe locul pe care trebuia construita, si care a fost predat in vederea construcției. [...] Consider ca in cazul in care ar fi fost vorba cu totul alte cote decât cele avute in vedere prin avizul inițial, suprafața de teren nu ar fi fost alta ar fi fost aceeași, constructorul putând construi mai jos sau mai sus, in funcție de cotele avute prin aviz. La data de 24 mai am intocmit un proces verbal cu starea de fapt pe care am regasit-o Ia locul construcției microcentralei."

Aceasta depoziție se coroborează cu procesul verbal de constatare din 24.05.2013, încheiat între P. I., reprezentantul Sistemului de Gospodărire a Apelor și Tepuc Gyula din partea petentei, menționându-se faptul că "s-au început lucrările de amenajare a captării Homorodul M. [...]."

Martorul Bartos I., audiat la solicitarea, confirma faptul că execuția captării s-a realizat întocmai pe terenul arătat și pus la dispoziția societății de către reprezentanții SGA. În situația dată, în condițiile respectării întocmai a îndrumărilor date de SGA privind locul de execuție a captării, se pune problema analizării culpei societății în ceea ce privește vina acesteia pentru disfuncționarea stației hidrometrice aparținând ABA O.. Altfel spus, în momentul în care Apele Române i-au arătat locația pe care să construiască captarea, puteau și trebuia să cunoască faptul că în zona exista o stație hidrometrică, iar avizele - atât cel inițial cât și cel modificator - trebuiau să fie emise ținând cont de aceasta stație.

În final supune atenției împrejurarea că martorul C. B. L. nu a fost citat în cauză, deși potrivit art.33 din OG.2/2001, citarea martorilor indicați în procesul verbal este obligatorie pentru instanța. Audierea martorului C. este relevantă datorită faptului că deși a fost de față în momentul încheierii actului sancționator, în procesul verbal de contravenției nu se găsește nici o mențiune care să ateste motivele pentru care cel sancționat contravențional nu este prezent, și nici împrejurarea că acest proces verbal s-a încheiat în lipsa acestuia. Asta mai cu seamă că procesul verbal de control nu a fost înscris în nici un registru unic de control, iar din partea unității controlate nu a fost nimeni prezent, și nici nu a participat nimeni la control, așa cum rezultă din actele anexate.

În final, apreciază că, instanța de fond nu a analizat în mod corect nici problematica prescripției executării sancțiunilor contravenționale. În acest sens susține faptul că procesul verbal nu a fost comunicat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii contravenționale. Analizând comparativ borderou aflata la fila 101 cu confirmarea de primire de la fila 102 lesne se poate constata faptul că pe borderou nu se regăsește numărul_ ci doar_ și_, astfel că nu corespunde adevărului că procesul verbal ar fi fost comunicat in termenul de o luna de zile. Astfel procesul verbal a fost încheiat pe 19.02.2014, și comunicat la data 21.03.2014, cu expirarea termenului de o lună.

Intimata Administrația Națională Apele Române-Administrația Bazinală de A. O.-Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita a formulat întâmpinare (f.23-25) prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu eventualele cheltuieli de judecată. În apărare, intimata arată că, în fapt pe data de 13.02.2014 inspectorii din cadrul Administrației Bazinale de A. O. au efectuat un control la S.C. H20 E. S.R.L- Punct de Lucru Homorodul M.. ., unde petenta a construit o captare de apă pentru amenajare hidroenergetică. În urma verificărilor de teren și a ridicărilor topografice efectuate cu ocazia controlului, s-a constatat că petenta nu a respectat cotele pentru construirea captării de apă a amenajării hidroenergetice, impuse de Avizul de Gospodărire a Apelor nr 537 din 05.04.2013. care este un aviz modificator al Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 308 din data de 07.12.2010. Petenta nu a respectat cota talveg (care reprezintă linia care unește punctele cu cele mai mari adâncimi ale unui curs de apă) impusă de 697.05 md.M (metri deasupra mării), cota NNR (nivel normal de retenție) impusă 699,00 mdM și cota scară pești impusă:698.00 mdM, încălcându-se astfel prevederile art.87 punctul 1 din Legea nr. 107 din 1996 cu modificările și completările ulterioare. Astfel, potrivit art. 87 pct. 1 din Legea nr.107 din 1996 "Constituie contravenții în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții, încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni) executarea sau punerea în funcțiune de lucrări construite pe ape. sau care au legăturii cu apele, precum și modificarea sau extinderea acestora. fără aviz/autorizație sau fără respectarea avizului ori a autorizației de gospodărire a apelor.", iar potrivit art. 88 alin. 1 lit. b. din același act normativ, fapta sus amintită se sancționează cu amendă de la 35.000 lei 40.000 lei la persoane juridice.

Se arată că, pe data de 19 februarie 2014. petenei i s-a aplicat o amendă contravențională în cuantum de 40.000 lei. De asemenea s-a dispus ca sancțiune contravențională complementară și suspendarea execuției microhidrocentralei pană la conformarea cu condițiile din avizul de gospodărire a apelor. Datorită faptului că petenta nu a respectat cotele sus menționate, s-a creat o acumulare care prin înghețare a perturbat funcționarea în bune condiții a Stației hidrometrice aparținând A.B.A.O.- S.G.A.Harghita aflată în apropierea microhidrocentralei. Avizul de gospodărire a apelor nr. 308 din 07.12.2010 a reglementat din punct de vedere al gospodăririi apelor realizarea obiectivului ""Amenajarea hidroenergetică pe pârâul Homorodul M. "Amenajarea a fost concepută pentru a se realiza două microhidrocentrale. amplasate în cascadă. Pentru execuția obiectivului a fost emisă de către Consiliul Județean Harghita autorizația de construire nr.2 din data de 07.01.2011. cu termen de valabilitate de 12 luni de la data emiterii, interval de timp în care trebuiau începute lucrările de execuție autorizate, iar durata de execuție a lucrărilor este de 36 luni calculată de la data începerii efective a lucrărilor (anunțată în prealabil), situație în care perioada de valabilitate a autorizației se extinde pe întreaga durată de execuție a lucrărilor autorizate. Prin Notificarea nr. 24 din 18.11.2011 petenta a comunicat S.G.A.Harghita începerea lucrărilor cu data de 30.11.2011. Pentru ocuparea suprafețelor din albia minoră aferent lucrărilor de captare, au fost încheiate contractele de închiriere nr. 2101/07.05.2012 și nr. 2102/07.05.2012. Ulterior, petenta la data de 04.03.2013 a depus o solicitare în vederea obținerii unui aviz modificator (și documentația aferentă), pentru soluția nou propusă de realizare a unei singure microhidrocentrale cu captarea în stațiuneaa Homorod Băi în zona administrativă a Orașului Vlahi ța și centrala hidroelectrică în ..A.O. a emis avizul de gospodărire a apelor nr. 537 din data de 05.04.2013, aviz modificator al avizului de gospodărire a apelor nr. 308 din data de 07.12.2010. Prin procesul verbal de constatare din data de 24.05.2013. reprezentantul S.G.A. Harghita a constatat începerea lucrărilor de amenajare a captării pe pârâul Homorodul M. din stațiunea Homorod Băi, proces verbal semnat și de către petenta. Amplasamentul din albia minoră, aferent captării a fost predat prin procesul verbal de predare-primire din data de 27.05.2013. Proiectantul lucrărilor - S.C.AQUA INVEST S.R.L. din București, a emis Dispoziția de șantier nr. 1/01.07.2013, actul adițional Ia dispoziție și dispoziția de șantier nr. 3 din 01.07.2013, prin care s-a modificat amplasamentul și unele cote caracteristice ale captării de apă, fără informarea scrisă și fără acordul emitentului avizului de gospodărire a apelor nr.537 din data de 05.04.2013. Deci, dispoziția de șantier nr. 1/01.07.2013 și actul adițional la dispoziție au fost emise fără respectarea avizului de gospodărire a apelor nr. 537 din 2013. Ulterior la solicitarea petentei (adresa nr. 95 din data de 09.10.2013) contractul de închiriere 2102/2012 a fost reziliat. Conform prevederilor art. 2(1) din Legea nr. 50 din 1991 cu modificările și completările ulterioare, autorizația de construire constituie actul final de autoritate al administrației publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcții corespunzătoare măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiilor.

Art. 5(3) din același act normativ prevede:"Avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism . împreună cu punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului sau. după caz. actul administrativ al acesteia devin parte integrantă din autorizația de construire”

S.G.A. Harghita nu a acceptat invitația la recepția lucrării "Captare P-01” fapt comunicat și titularul avizului, forul superior A.B.A.O.. deoarece nu erau realizate în totalitate obiectivele amenajării hidroenergetice conform avizului modificator și existau neconcordanțe între parametri avizați și cei realizați la obiectivul captare. Apelanta arată că instanța de fond în mod greșit a apreciat faptul că la întocmirea procesului verbal de contravenție s-ar fi respectat întocmai prevederile art. 17 din OG nr.2 din 2001. pentru că ar lipsi cu desăvârșire descrierea faptei. Intimata apreciază că, acest lucru nu este adevărat, fapta fiind descrisă cu lux de amănunte în procesul verbal de contravenție contestat.

Mai arată că, apelanta în timpul procesului a recunoscut că nu a respectat cotele din avizul de gospodărire nr. 537 din 2013, aviz modificator al avizului de gospodărire a apelor nr. 308 din 2010. Din înscrisurile depuse de intimată la ultimul termen de judecată și anume dispoziția de șantier nr. 1 din 01.07.2013, actul adițional la această dispoziție de șantier, reiese faptul că se revine la cotele inițiale prevăzute de avizul nr. 308 din 2010. Prin dispoziția de șantier nr. 3 al proiectantului se modifică și perimetrul captării, și asta la nici două luni după ce a fost predat perimetrul de către intimată reprezentată de ing. P. I., martor în această cauză. Precizează că, toate aceste lucruri s-au întâmplat fără ca intimata să fie anunțată.

Se arată că, apelantul susține (ca și în fața instanței de fond) că procesul verbal atacat nu ar fi fost comunicat în termenul legal prevăzut de OG nr. 2 din 2001. Este depus la dosarul cauzei borderoul poștal prin care a fost comunicat procesul verbal, are ștampila poștei din mun. Râmnicu V. datat 06.03.2014, procesul verbal de contravenție fiind încheiat pe data de 19 februarie 2014, fiind astfel îndeplinite prevederile art. 25 din OG nr. 2 din 2001. precum și prevederile art. 183 alin. 1 noul Cod de procedură civilă.

În ceea ce privește audierea ca martor al Dlui C. B. Li viu, consideră că nu are nici o relevanță în cauză, deoarece dânsul a fost doar martor asistent la încheierea Procesului verbal de contravenție, încheiat la sediul A.B.A.0LT din Râmnicu V.. Nu este adevărată afirmația apelentei precum că în procesul verbal de contravenție nu ar fi menționată lipsa prezenței contravenientului.

Intimata a depus la dosar înscrisuri în copie (f.36-64).

Apelanta a depus răspuns la întâmpinare (f.29) prin care arată că nici în fața instanței de fond și nici în fața instanței de apel, intimata nu a depus dovezi scrise referitoare la verificările de teren și a ridicărilor topografice efectuate cu ocazia controlului. În aceste condiții nu se pot verifica de către instanță susținerile din procesul verbal de contravenție, relativ la nerespectarea cotei talveg, cotei NNR, cota scară pești. Apelanta afirmă că simpla recunoaștere a faptului că nu au fost respectate cotele din avizul de gospodărire nr. 537/2013 - aviz modificator al avizului de gospodărire a apelor nr. 308/2010, nu este suficientă pentru reținerea contravenției. Apreciază că nici dispoziția de șantier nr. 1/01.07.2013, actul adițional la dispoziție și dispoziția de șantier nr. 3/01.07.2013 nu sunt dovezi pertinente și utile în justificarea reținerii contravenției din moment ce nu este anexată o dovadă clară cu identificarea neregularităților constatate la fața locului prin depunerea documentației topografice (ridicare topo) efectuate în ziua controlului).

În final menționează faptul că amplasamentul pe care s-a ridicat captarea a fost indicat întocmai de către reprezentanții A.B.A., respectând întocmai această locație, apreciază că, nu este pasibil de răspundere contravențională, neavând nicio culpă pentru perturbarea funcționării în bune condiții a stației hidrometrice aparținând ABA-O..

III. Analizând actele apelului și hotărârea atacată sub toate aspectele legalității și temeiniciei în sensul prevăzut de art.479 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că apelul formulat este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Apelanta-petentă a fost sancționată contravențional pentru faptul că, la construcția captării de apă a amenajării hidroenergetice pe râul Homorodul M., nu a respectat cotele impuse de avizul de gospodărire a apelor nr.537 din 05.04.2013, prin care a fost modificat avizul de gospodărire a apelor nr.308 din 07.12.2010, afectând astfel funcționarea stației hidrometrice ce aparține ABA O..

Prima instanță a respins plângerea contravențională, menținând procesul verbal de contravenție, iar Tribunalul își însușește această soluție, cu întreaga argumentație a primei instanțe.

Prin apelul formulat, apelanta invocă faptul că martorul C. B. L. nu a fost citat în cauză, deși potrivit art.33 din O.G. nr.2/2001 citarea martorilor indicați în procesul verbal este obligatorie pentru instanță.

Tribunalul constată că, la termenul de judecată din data de 22.04.2015, apelanta prin reprezentant convențional a renunțat la audierea martorului, având în vedere mențiunile din notele de ședință ale intimatei, prin care s-a arătat în mod expres că apelanta nu a fost citată pentru efectuarea controlului. Prin urmare, nu s-a mai pus în discuția părților necesitatea administrării probei testimoniale.

Se susține prin apelul formulat că, la întocmirea procesului verbal de contravenție, nu au fost respectate prevederile art.17 din O.U.G nr.2/2001, lipsind cu desăvârșire descrierea faptei, ceea ce atrage nulitatea absolută a actului contestat.

Tribunalul constată că procesul verbal cuprinde descrierea faptei, iar susținerea apelantei nu poate fi reținută, neindicarea în procesul verbal de contravenție a cotelor efectiv constatate cu ocazia controlului neechivalând cu lipsa faptei săvârșite.

Lipsa detaliilor tehnice este neconcludentă pentru că numai un specialist poate să se raporteze la astfel de indicații. În procesul judiciar descrierea făcută de agentul constatator este suficientă întrucât acesta a indicat în concret cotele care nu au fost respectate. Din punctul de vedere al dreptului la apărare, procesul verbal este suficient de descriptiv astfel încât să poată fi formulate apărări eficiente, apelanta neavând altceva de demonstrat decât respectarea cotelor din nr.537/05.04.2013.

Astfel, se constată că în procesul verbal de contravenție s-a reținut că „S.C. H. E. S.R.L. nu a respectat cotele pentru construirea captării de apă a amenajării hidroenergetice pe râul Homorodul M., ., impuse în avizul de gospodărire a apelor modificator al avizului de gospodărire a apelor (nr.308/07.12.2010) nr.537/05.04.2013. S.C. H. E. S.R.L. nu a respectat cota talveg impusă 697,05mdM, cota NNR impusă 699,00 mdM, cota priză apă impusă 698,35 mdM, cota scară pești impusă 698,00 mdM, creându-se astfel o acumulare care prin înghețare a afectat funcționarea stației hidrometrice aparținând ABA O.”.

Din această descriere a faptei reținute în sarcina apelantei se observă că în procesul verbal de contravenție au fost menționate cotele la care apelanta putea să construiască microhidrocentrala, astfel cum acestea au fost stabilite prin avizul nr.537/05.04.2013, cel în baza căruia apelanta trebuia să obțină autorizația de construire și conform căruia trebuia să construiască.

Având în vedere că procesul verbal de contravenție cuprinde cotele la care trebuia să construiască apelanta și constatarea agentului constatator, al cărui act se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, că acestea nu au fost respectate, apelanta avea posibilitatea dovedirii situației contrare celei reținute de agentul constatator, prin solicitarea administrării unei expertize de specialitate, prin care să se probeze dacă cele reținute în procesul verbal corespund sau nu realității.

În aceste condiții, constatarea din procesul verbal de contravenție cu privire la nerespectarea cotelor din avizul modificator, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie, nu a fost înlăturată de apelantă prin proba contrară, căreia i-a fost respectată prezumția de nevinovăție. Organele de control au stabilit că nu s-au respectat cotele din avizul modificator, revenind apelantei sarcina dovedirii contrariului.

Constatările organelor de control din cadrul instituției intimate se coroborează cu recunoașterea apelantei, care, astfel cum rezultă din adresa nr.8 din 15.01.2014 (f.57 dosar apel), arată că a respectat prevederile avizului nr.308 din 07.12.2010, deci nu cele ale avizului nr.537/05.04.2013.

Apelanta mai susține că situația de fapt nu a fost constatată în concret la fața locului, însă nu probează această susținere, până la proba contrarie cele reținute în procesul verbal bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie. În plus, apelanta a recunoscut că a construit la cotele prevăzute în avizul inițial.

Susținerile apelantei, în sensul că nu sunt dovedite cele reținute în procesul verbal de contravenție, sunt lipsite de suport juridic în condițiile în care cele consemnate de agentul constatator fac dovadă până la proba contrarie. În plus, sunt lipsite și de relevanță din moment ce apelanta a recunoscut cele constatate de organele de control.

Lipsită de relevanță este și împrejurarea că apelanta a construit în locul indicat de intimată, acest aspect nefiind de natură să înlăture fapta reținută în sarcina ei, aceea de a fi construit la alte cote decât cele stabilite prin avizul nr.537/05.04.2013.

Apelanta nu a dovedit în vreun fel că disfuncționalitatea stației hidrometrice a fost generată de locul amplasării construcției. Pe de altă parte, nici nu contează pentru existența contravenției dacă s-a produs sau nu vreo disfuncționalitate, contravenția nefiind condiționată de existența vreunui prejudiciu sau rezultat.

În aceeași ordine de idei, contravenția nu are legătură cu faptul dacă intimata știa sau nu de existența în zonă a unei stații hidrometrice.

Referitor la prescripția executării sancțiunii contravenționale, invocată de apelantă, Tribunalul constată că sancțiunea nu este prescrisă în cauză. Astfel, termenul de o lună de la data aplicării sancțiunii, prevăzut de art.14 alin.1 din O.G. nr.2/2001 pentru comunicarea procesului verbal de contravenție, a fost respectat în cauză, astfel cum a reținut și prima instanță, ale cărei constatări sunt confirmate de instanța de control judiciar.

Borderoul aflat la fila 101 din dosarul primei instanțe se referă la comunicarea procesului verbal de contravenție din cauză, acest borderou din 06.03.2014 purtând nr. 2505 la „scopul remiterii”, același număr regăsindu-se și pe adresa de comunicare a procesului verbal din partea intimatei (f.103 dosar fond).

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art.480 Cod procedură civilă, Tribunalul va respinge apelul formulat, menținând hotărârea primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta S.C. H. E. S.R.L., CUI_, cu sediul în Miercurea C., .. 2, ., jud. Harghita, împotriva sentinței civile nr.2461 din 00.10.2014, pronunțată de Judecătoria Miercurea C., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE-ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A. O..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 06 mai 2015.

Președinte Judecător

U. E. Steluța C. S.

Grefier

Șașcă M.-C.

Red. U.E.S./26.05.2015.

Primit: 26.05.2015.

Tehnored/id:27.05.2015.

Ex.4/A.IM.

Jud. de fond: C.G. B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 363/2015. Tribunalul HARGHITA