Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 244/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 244/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 14-02-2014 în dosarul nr. 34132/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 14 Februarie 2014
Președinte - A. T.
Judecător M. Hărățu
Judecător P. C. D.
Grefier A. C.
DECIZIE Nr. 244/2014 ca
Pe rol judecarea recursului privind pe recurent I.T.M. IAȘI și pe intimat ., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă cons. jr.B. I. pentru recurent, av M. R. pentru intimată .
Procedura este completă.S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că prin serviciul de registratură s-a depus întâmpinare de către intimată .
Instanța constată recursul motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru, înmânează reprezentantului recurentului duplicatul întâmpinării, acesta precizând că nu înțelege să solicite amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținut .
Neexistând cereri prealabile și constatând recursul în stare de judecată, instanța acordă cuvântul la dezbateri .
Cons.jr.B., pentru recurent, solicită admiterea recursului, casarea sentinței de fond, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare motivat de faptul că nu a fost audiat martorul propus în cauză .
În subsidiar, solicită modificarea sentinței de fond în sensul respingerii plângerii, menținerea ca legal și temeinic a procesului verbal de contravenție prin care în mod corect societatea a fost sancționată contravențional pentru motivul că a primit la muncă o persoană fără a-i încheia contract de muncă .
Av R., pentru intimată, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică, în mod corect instanța de fond a anulat procesul verbal de contravenție reținând că societatea nu se face vinovată de cele reținute în actul de control, persoana indicată nu ar fi avut cum să fie angajata unei ceainării, fiind vorba de o persoană în etate, de aproape 62 de ani. În ceea ce privește actele firmei, acestea sunt păstrate de către administratorul societății, care la data controlului era plecat din țară. Nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
Declarând închise dezbaterile, instanța reține cauza spre soluționare .
TRIBUNALUL
Deliberand asupra recursului de fata :
Prin sentinta civila nr. 8590/04.06.2013 a Judecatoriei Iasi a fost admisa e în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. S. S. S.R.L., cu sediul în Iași, ., .. A, . împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 06.11.2012 de către intimatul I.T.M. Iași.
S-a anulat în parte procesul-verbal de contravenție în ceea ce privește contravenția prev. de art. 260 alin.1 lit. e din Codul Muncii și sancțiunea aplicată pentru aceasta.
S-au mentinut restul dispozițiilor procesului-verbal.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta aretinut urmatoarele:
„Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 06.11.2012 prin care a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptelor prev. de art. 260 alin. 1 lit. e din Codul muncii, art. 3 alin. 1,2, art. 4 alin. 1 lit. a din HG 500/2011 și art. 27 alin. 1 din C. muncii, constând în aceea că a primit la muncă o persoană fără a-i încheia contract individual de muncă, netransmiterea elementelor contractului individual de muncă în format electronic cu o zi anterior începerii activității și a angajat o altă persoană fără certificat medical. Pentru prima faptă contravențională petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei, iar pentru cealaltă faptă i s-a aplicat sancțiunea avertismentului.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.
Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.
Temeinicia procesului verbal, din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului; conform art. 20 din Constituția României, textul convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Conform jurisprudenței Curții (cauzele Öztürk c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei, Salabiaku c. Franței s.a.), cele trei criterii avute in vedere pentru stabilirea acestui aspect sunt: calificarea faptei în dreptul intern; natura faptei incriminate; natura și gravitatea sancțiunii.
Aceste trei criterii nu trebuie îndeplinite cumulativ, fiind suficient ca fapta să poată fi calificată ca penală potrivit unuia singur. Totuși, atunci când un singur criteriu nu este suficient pentru determinarea caracterului penal sau nepenal, se poate apela la analiza combinată a acestora.
În situația de față, în dreptul intern, domeniul contravențional este unul situat în afara sferei penalului, regimul juridic fiind unul diferit. Cum, potrivit Curții, acest prim criteriu are doar o valoare relativă, urmează a fi analizate celelalte două, pentru lămurirea caracterului sancțiunilor contravenționale prin prisma articolului 6 din Convenție.
In privința naturii faptei incriminate, aceasta, pentru a fi calificată ca penală în sensul care interesează în cauza, trebuie să se adreseze tuturor, având o aplicabilitate generală, și nu doar unui grup restrâns de persoane. Prin urmare, ori de câte ori o norma contravențională se adresează unui cerc larg de persoane și nu unui individ sau unui grup restrâns, format din indivizi cu o anumită calitate, acest al doilea criteriu este îndeplinit.
În sfârșit, ultimul criteriu, acela al naturii și gravității sancțiunii este satisfăcut atunci când sancțiunea are un caracter preventiv și sancționator, indiferent de faptul ca este vorba despre o amenda ., atât timp cât aceasta nu servește la acoperirea unui prejudiciu, ci urmărește prevenirea săvârșirii de noi fapte și sancționarea contravenientului.
Față de aceste criterii și de înțelesul dat lor in jurisprudența Curții, având in vedere faptul că, potrivit OG nr.2/2001, amenda contravențională este distinctă de acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de săvârșirea faptei contravenționale, având, deci, un caracter sancționator și preventiv, rezultă cu certitudine că procedura contravențională, reglementată de OG nr.2/2001, poate fi asimilată procedurii penale, din perspectiva articolului 6 din Convenție, dar și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal.
Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție.
Această prezumție privește atât atitudinea organelor judiciare față de soluționarea cauzei, cât și sarcina probei.
Astfel în ceea ce privește prima faptă contravențională - instanța de judecată reține că persoana care s-a prezentat și care avea același nume și domiciliul, conform actului de identitate, era o persoană în etate și a declarat că acea semnătură de pe declarația aflată la dosar nu îi aparține, astfel că procesul verbal nu este susținut de nici o probă, în cea ce privește această faptă, administrată în prezenta cauză .
Această concluzie este dată și de practica Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că, procesul verbal de constatare a contravenției nu poate beneficia de prezumția de legalitate și veridicitate,în detrimentul respectării garanțiilor fundamentale ale omului - printre care și prezumția de nevinovăție, fără a fi încălcat art. 6 din Convenție .
Motiv pentru care va admite în parte plângerea și va anula actul sancționator cu privire la această faptă contravențională și îl va exonera pe petent de la sancțiunea aplicată.
În ceea ce privește restul dispozițiilor actului sancționator nu au fost contestate de către petent, motiv pentru care le va menține ca atare.”
Impotriva acestei sentinte a promovat recurs, in termen intimata I. Iasi, criticand solutia primei instante sub aspectukl nelegalitatii si netemeiniciei, aratand ca a fost identificata o persoana la munca si avea contract de munca, respectiv I. I.. Mai arata recurenta ca desi a solicitat audierea martorei S. M., aceasta nu a fost audiata, si faptul ca o cheama altfel pe persoana identificata nu prezinta importanta.
Intimata petenta a depus intampinare prin care solicitat respingerea recursului, solutia primei instante fiind legala si temeinca. Persoana audiata de instanta ca fiind identificata de catre inspectorii I. a vazut-o prima data in instanta .
Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 06.11.2012 prin care a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptelor prev. de art. 260 alin. 1 lit. e din Codul muncii, art. 3 alin. 1,2, art. 4 alin. 1 lit. a din HG 500/2011 și art. 27 alin. 1 din C. muncii, constând în aceea că a primit la muncă o persoană fără a-i încheia contract individual de muncă, netransmiterea elementelor contractului individual de muncă în format electronic cu o zi anterior începerii activității și a angajat o altă persoană fără certificat medical. Pentru prima faptă contravențională petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei, iar pentru cealaltă faptă i s-a aplicat sancțiunea avertismentului.
Prima instanta anulat în parte procesul-verbal de contravenție în ceea ce privește contravenția prev. de art. 260 alin.1 lit. e din Codul Muncii și sancțiunea aplicată pentru aceasta
Analizand motivele de recurs, retine Tribunalul ca in mod judicos prima instanta a apreciat ca petenta nu a savarsit fapta retinuta in sarcina sa, in conditiile in care persoana care s-a prezentat ca martor și care avea același nume și domiciliul, conform actului de identitate, era o persoană în etate și a declarat că acea semnătură de pe declarația aflată la dosar nu îi aparține, astfel că procesul verbal nu este susținut de nici o probă, în cea ce privește această faptă, administrată în prezenta cauză .
Tribunalul nu poate primi apararile recurentei cum ca nu s-a audiat numita S. M. in conditiile in care in declaratia acestia nu a afirmat cum ca ar lucra cu I. I., iar faptul ca nu au legitimat persoana identificata la munca, face fapta retinut in sarcina petentei sa fie stabilitat in conditii de incertitudine, iar dubiile profita petentului intimat.
De asemenea mai retine Tribunalul ca in mod corect a retinut instanta ca intimata recurenta nu a dovedit ca a identificat la munca pe numita I. I. in conditiile in care la adresa indicata este o alta persona cu mult mai in varsta decat cea nominalizata in procesul verbal, fapt ce creaza o incertitudine.
Pentru considerentele expuse, constatând că motivele de recurs sunt neîntemeiate, Tribunalul, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondată calea de atac promovată de agentul constatator.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Iași împotriva sentintei civile nr. 8590 din 04.06.2013 pronunțată de Judecatoria Iași, sentinta pe care o menține.
Irevocabilă .
Pronunțată în ședința publică de la 14 Februarie 2014.
Președinte, A. T. | Judecător, M. Hărățu | Judecător, P. C. D. |
Grefier, A. C. |
Red/tehnored TAM
2 ex/14.03.2014
A.C. 15 Februarie 2014
Judecator fond M. B.
| ← Anulare act. Decizia nr. 268/2014. Tribunalul IAŞI | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 243/2014.... → |
|---|
