Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 238/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 238/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 14-02-2014 în dosarul nr. 19649/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 14 Februarie 2014
Președinte - A. T.
Judecător M. Hărățu
Judecător P. C. D.
Grefier A. C.
DECIZIE Nr. 238/CA
Pe rol judecarea recursului privind pe recurent M. I. și pe intimat I. IAȘI - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av . Cațarschi pentru recurent, cons.jr. C. A. pentru intimat .
Procedura este completă.S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care
Instanța constată recursul motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru .
Reprezentanții părților depun la dosar delegațiile, av Cațarschi depune motivele de recurs și înmânează duplicatul reprezentantului I. Iași .
Neexistând cereri prealabile și constatând recursul în stare de judecată, instanța acordă cuvântul la dezbateri .
Av. Cațarschi, pentru recurent, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței de fond în sensul admiterii plângerii contravenționale . Apreciază că instanța de fond a apreciat greșit probele administrate în cauză din care rezultă faptul că petentul nu se face vinovat de savârșirea contravenției, dij înregistrarea video prezentată nu rezultă locul unde a fost înregistrat autovehicolul cu depășirea vitezei, cu atât mai mult cu cât există porțiuni de drum cu restricții diferite. Fiind vorba de un fapt negativ, petentul este lipsit de orice mijloc de probă .
Cons.jr. C. A., pentru intimat, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică
Declarând închise dezbaterile, instanța reține cauza spre soluționare
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 2392/19.09.2013, Judecătoria P. a respins plângerea formulată de petentul M. I. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/24.06.2012, întocmit de I. Iași.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că la dosar au fost înaintate de către intimat buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, acesta aflându-se în perioada de valabilitate, atestatul de operator radar al agentului constatator, făcându-se astfel dovada respectării cerințelor prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, privind constatarea contravenției prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Analizând înregistrarea video a aparatului radar, instanța a constatat că situația de fapt consemnată de către agentul constatator a fost în mod corect reținută. Astfel, după cum reiese din înregistrarea video efectuată cu camera video montată pe autoturismul MAI_ la data de 24.06.2012, la ora 17:01:37 autoturismul marca BMW nr._ (cadrul 2498) cu a fost înregistrat circulând în afara localității S., pe sens opus direcției de deplasare a autospecialei poliției, cu o viteză maximă de 105 km/h, pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h (DE 583 km 39+900), conform adresei DRDP Iași și constatărilor personale ale operatorului radar.
În aceste condiții, fapta petentului de a circula în afara localității pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h, cu viteza de 105 km/h, astfel cum a fost reținută în procesul verbal de contravenție și cum rezultă și din înregistrarea aparatului radar, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, limita maximă de viteză fiind depășită cu mai mult de 50 km/h.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate petentului pentru săvârșirea contravenției, instanță a reținut că, potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „sancțiunea stabilita trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar conform art. 21 alin 3 din același act normativ prevede că „sancțiunea (…)trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise in procesul-verbal.”
Astfel, se apreciază că în mod corect agentul constatator a aplicat petentului sancțiunea cu amenda contravențională de 630 lei, reprezentând 9 puncte-amendă, pedeapsa încadrându-se între limitele prevăzute de lege și fiind justificată de gradul de pericol social concret al faptei, urmările ce s-ar fi produce asupra sa sau asupra altor participanți la trafic, precum și de antecedența penală a petentului.
De asemenea, limitarea dreptului de a conduce un autovehicul pentru o perioadă de 90 de zile este justificată de necesitatea prevenirii săvârșirii de alte fapte similare de către petentă și de sancționare a unui comportament contrar regulilor de siguranță a circulației pe drumurile publice. De altfel, măsura suspendării dreptului de a conduce, producând efecte limitate în timp, este proporțională cu scopul urmărit prin aplicarea acesteia.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, a declarat recurs M. I., invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia întrucât există dubiu cu privire la locul unde a fost realizată înregistrarea video cu camera amplasată pe autovehiculul MAI, iar acest dubiu profită întotdeauna contravenientului, care se bucură de prezumția de vinovăție, sarcina răsturnării acestei prezumții revenind agentului constatator.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit disp. art. 3041 C.pr.civ., tribunalul apreciază că recursul de față este neîntemeiat pentru motivele ce urmează a fi prezentate.
Prin procesul-verbal . nr._/24.06.2012, petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e) OUG nr. 195/2002, constând în faptul că la data de 24.06.2012, ora 17:01, pe DE 583 S. km 39+900, a condus autoturismul marca BMW cu numărul_, dinspre Bălțați spre Iași, cu viteza de 105 km/h, control radar, limita legală fiind de 50 km/h, abatere înregistrată cu aparatura din dotarea autospecialei_, caseta 684, operator radar I..
Verificând cuprinsul procesului-verbal menționat anterior, tribunalul a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea condițiilor imperative de formă prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, petentul nefăcând dovada existenței vreunei vătămări pricinuite de cauze ce sunt de natură a atrage sancțiunea nulității relative, obligație stabilită de art. 105 alin. 2 C.pr.civ.
Având în vedere că, din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă că unele fapte contravenționale fac parte din categoria infracțiunilor minore, în materie contravențională fiind aplicabile dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale referitoare la prezumția de nevinovăție de care beneficiază făptuitorul, tribunalul consideră că în această cauză, organului constatator îi revine obligația de a dovedi săvârșirea de către contravenient a faptei reținute în sarcina acestuia prin procesul-verbal întocmit (a se vedea hotărârea pronunțată de CEDO în cazul A. contra statului român).
Prin depunerea la dosar a înregistrării video realizate cu ajutorul aparatului radar, a raportului din 20.10.2012, a atestatului de operator radar și a buletinului de verificare metrologică, organul constatator a făcut dovada săvârșirii de către petentul-recurent a contravenției descrise mai sus, acesta din urmă nefăcând proba faptului contrar.
Având în vedere că atat prin procesul-verbal de contravenție cât și prin raportul agentului constatator din 20.10.2012,a fost indicat drept loc al săvârșirii contravenției DE 583 S., km 39+900, perceput nemijlocit de către acesta și că, din adresa nr. J/2063/30.07.2013 a DRDP Iași rezultă că pe respectivul sector de drum există limitare de viteză de maxim 50 km/h, tribunalul apreciază ca dovedit aspectul existenței unei astfel de limitări.
Pentru aceste considerente, tribunalul urmează, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1, să respingă prezenta cerere de recurs ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge recursul declarat de M. I. împotriva sentinței civile nr. 2392/19.09.2013 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o menține.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 14 Februarie 2014.
Președinte, A. T. | Judecător, M. Hărățu | Judecător, P. C. D. |
Grefier, A. C. |
Red. M.H.
Tehnored. A.C.
Ex:2/14.05.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 51/2014.... | Anulare act. Decizia nr. 268/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
