Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 448/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 448/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-06-2014 în dosarul nr. 12518/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 19 Iunie 2014
Președinte - B. D. G.
Judecător P. C. D.
Grefier L. A.
DECIZIE Nr. 448 CA/2014
Pe rol judecarea apelului privind pe apelant T. V. L. -LA CABINET AVOCAT MAXIN M. D. și pe intimat I. IAȘI-S.P.R., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care: S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care: instanța recalifică calea de atac, ca fiind apelul raportat la momentul investirii instanței.
Verificând din oficiu competența, în cf. cu disp art 131 NCPC instanța se constată competentă în soluționarea prezentului apel formulat în termen, motivat, și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă reține apelul spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului contravențional de față:
Prin sentința civilă nr._ din 18.09.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în d. nr._ a fost respinsă plângerea formulată de petentul T. V. L. împotriva procesului-verbal de contravenție încheiat de I. Iași.
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Iași a reținut că În fapt, la 12.04.2013 I. Iași a încheiat procesul-verbal . nr._ prin care T. V.-L. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 675 lei și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării, pentru încălcarea dispozițiilor art. 148 al.12 din HG nr.1391/2006, faptă sancționată de art.102 al.1 pct.35 din OUG nr.195/2002.
Pentru a fi aplicată sancțiunea, s-a reținut în sarcina petentului faptul că la 12.04.2013 a condus autoturismul cu nr._ pe . aplicata pe geamurile laterale față folie neomologată de culoare neagră.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului, fiind semnat de acesta, consemnându-se mențiunea „folia este omologată conform dosarului nr._/245/2011 de la Judecătoria Iași și conform certificatului medical nr.6359/22 iulie 2008”.
În drept, analizând din oficiu procesul-verbal contestat, sub aspectul îndeplinirii condițiilor de formă, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea prevederilor art.17 din OG nr.2/2001, prevăzute sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
Asupra temeiniciei procesului verbal, petentul nu contestă faptul că are aplicată folie pe geamurile laterale față ale autovehiculului Opel cu nr._, împrejurare confirmată și prin raportul agentului constatator și planșele foto de la dosar, însă susține inexistența faptei contravenționale, pe motiv că folia este omologată.
În dovedirea acestei împrejurări petentul a depus la dosar certificate de conformitate și garanție, cu timbru RAR, care atestă certificarea de către autoritatea competentă a aplicării pe geamurile laterale față și spate și pe luneta autovehiculului Opel Vectra cu nr._ a unor folii solare, cu procent de transmisiune a luminii de 73% pentru geamurile față, respectiv de 5% pe geamurile spate și lunetă.
Însă, din planșele fotografice întocmite de criminalistul din cadrul Biroului de investigare tehnico-științifică a locului faptei și din rapoartele celor doi agenți de poliție rezultă că folia aplicată pe geamurile laterale față prezintă același grad de opacitate cu cea de pe geamurile laterale spate, deși din certificatele depuse la dosar de petent rezultă că diferența gradului de transmisiune a luminii prin cele două folii este considerabilă (73%, respectiv 5%) și observabilă, cu siguranță, cu ochiul liber.
Instanța apreciază că planșele fotografice sus-menționate, fiind efectuate cu aparatura din dotarea Biroului de investigare tehnico-științifică a locului faptei, au valoare probatorie pentru verificarea gradului de opacitate vizibil al foliilor, constatarea faptei prevăzute de art. 102 al.1 pct.35 din OUG nr.195/2002 de către RAR nefiind o condiție pentru reținerea contravenției.
De asemenea, chiar dacă agenții, cu ochiul liber, nu au putut stabili gradul exact de opacitate al foliei aplicate pe geamul lateral față, totuși se poate observa în mod evident faptul că această folie are un grad de transmisiune a luminii identic sau cel puțin apropiat de cel al foliilor aplicate pe geamurile spate, iar nu cel de 73% menționat în certificat, fiind astfel suficient întemeiată constatarea agenților în sensul încălcării normelor legale amintite.
Instanța mai apreciază că simpla recomandare medicală din certificatul medical nr.6359/22.07.2008 ca petentul să evite razele ultraviolete, certificat eliberat cu scopul de a servi la justificarea utilizării unui filtru de ultraviolete ridicat, cu transparența luminii de 15%, nu e suficientă pentru ca petentul să procedeze la aplicarea unor astfel de folii în lipsa autorizării organului competent prin certificare RAR.
Prin urmare, în măsura în care autoritatea competentă, analizând certificatul medical, nu a autorizat folosirea unor folii pe geamurile din față cu un grad atât de ridicat de opacitate, revenea petentului sarcina de a opta pentru soluții alternative (ochelari), și de a respecta mențiunile din certificatul de la fila 5.
Mai mult, instanța nu poate reține soluția dată în dosarul nr._/245/2011 al Judecătoriei Iași ca fiind favorabilă petentului în cadrul prezentului litigiu, întrucât acolo instanța a reținut, pe baza înscrisurilor prezentate de petent, că folia este utilizată în baza certificatului RO/2006/1083 care prevede o transmitere a luminii de 73%, fără a analiza probe directe cu privire la folia efectiv aplicată. Or, pe de o parte, este posibil ca petentul să fi modificat situația de la momentul pronunțării acelei sentințe (decembrie 2011) până la data constatării noii contravenții, iar pe de altă parte, în prezenta speță probele administrate – planșele foto - sunt de natură a conduce instanța la o altă soluție.
Astfel, instanța apreciază că în mod corect s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prev. de art. 148 al.11 din HG nr.1391/2006, faptă sancționată de art.102 al.1 pct.35 din OUG nr.195/2002.
Analizând sancțiunea aplicată prin procesul verbal contestat, instanța constată că aceasta respectă dispozițiile art.21 al.3 din OG nr.2/2001, conform cărora la aplicarea sancțiunii se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, precum și de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale persoanei, astfel încât sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, petentului fiindu-i aplicată sancțiunea minima, fapta săvârșită de petent prezentând un grad ridicat de pericol social prin faptul că aplicarea foliilor neomologate pe geamurile laterale față duce la estomparea vizibilității atât din interior, cât și din exterior.
În consecință, în baza art.34 din OG 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea formulată și va menține procesul-verbal de stabilire și sancționare a contravențiilor contestat.
În baza art.36 al.2 din OG nr.2/2001 în vigoare la data introducerii acțiunii, față de nivelul de complexitate al probatoriului propus de petent, a cărui administrare a necesitat un singur termen de judecată, dar având în vedere soluția de respingere a plângerii contravenționale, va obliga petentul la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 50 lei..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, petentul T. V. L., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, reiterând toate sustinerile din plângerea initială. A sustinut apelantul că prima instanta nu a analizat apărarile sale, aplicarea foliilor pe geamuri fiind necesara data fiind afectiunile medicale acestuia.
Intimatul Inspectoratul de Politie Judetean Iasi nu a formulat întâmpinare.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține că apelul este nefondat, sentința Judecătoriei Iași fiind legală și temeinică.
Astfel, corect a statuat instanta de fond asupra legalitătii procesului verbal, imprejurarea invocata de apelantul petent neputand fi circumscrisa unui caz de forta majora, deoarece gradul de opacitate al foliilor aplicate de geamuri nu este determinat de afectiunea sau recomandarea medicala.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, tribunalul apreciază, contrar celor stauate de instanța de fond, că din perspectiva jurisprudenței CEDO în materia prezumției de nevinovăție, sub aspectul probei, art. 6 paragraful 2 din Convenție nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept (cauza Sabiaku c. Franței, hotărârea din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumții statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.
Așadar, prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție în cauză, ca act administrativ având valoarea unui înscris autentic (fiind întocmit în conformitate cu prevederile art. 1171 C. Civ., iar faptele fiind constatate nemijlocit de agentul constatator), nu este, per se, contrară dispozițiilor art. 6 par. 2 din Convenție. Autorului contravenției i se asigură fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea acestui proces-verbal, iar într-o astfel de situație este firesc ca el să dovedească nelegalitatea ori netemeinicia procesului-verbal.
Aceasta nu înseamnă o răsturnare a sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Or, în speță petentul-apelant nu a dovedit o situație de fapt contrară celei constatate personal de agentul constatator, nepropunându-si probe în sustinerea plângerii.
Față de împrejurarea că procesul-verbal încheiat în cauză se bucură se prezumția de temeinicie recunoscută actelor administrative, dat fiind că fapta a fost constatată ex propriis sensibus de agentul constatator, prezumție ce poate fi calificată ca prevăzută de lege, în sensul în care CEDO îl dă acestui concept (hotărârea A. c. României din 04.10.207), întrucât este unanim acceptată de doctrina de specialitate și de practică, văzând că recurentul-petent nu a răsturnat această prezumție relativă, tribunalul constată că sentința recurată este legală sub acest aspect.
Cât privește sancțiunea aplicata petentului, tribunalul constată că aceasta a fost corect individualizata de agentul constatator, în temeiul dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 480 C. Proc. Civ., urmează a respinge apelul si a pastra sentința ca temeinică si legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de petentul T. V. L. împotriva sentintei nr._ din 18.09.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 iunie 2014.
Președinte, B. D. G. | Judecător, P. C. D. | |
Grefier, L. A. |
Red tehnored GBD 2 EX
Jud fond D. F.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 446/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 451/2014.... → |
|---|
