Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 446/2014. Tribunalul IAŞI
Comentarii |
|
Decizia nr. 446/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-06-2014 în dosarul nr. 9295/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 19 Iunie 2014
Președinte - B. D. G.
Judecător P. C. D.
Grefier L. A.
DECIZIE Nr. 446 CA /2014
Pe rol judecarea apelului privind pe apelant M. L. E.-LA CABINET AVOCAT B. N. și pe intimat I. IAȘI-POLIȚIA MUNICIPIULUI IAȘI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care: S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care: verificând din oficiu competența, în cf. cu disp art 131 NCPC instanța se constată competentă în soluționarea prezentului apel formulat în termen, motivat.
Instanța constată că prin cererea de apel apelanta a solicitat revizionarea casetei video atașată la dosar, cerere pe care o respinge având în vedere lipsa apelantei și neutilitatea administrării acestei probe.
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, reține apelul spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra apelului de fata:
Prin sentinta civila nr._/28.10.2013 a Judecatoriei Iasi a fost respinsa plângerea formulată de petenta M. L.-E., cu domiciliul în ., jud.Iași, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.03.2013, în contradictoriu cu intimatul I. Iași.
A fost obligata petenta la plata sumei de 30,00 lei, reprezentând c/v cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunta astfel prima instanta a retinut urmatoarele:
„Conform mențiunilor din cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 13.03.2013, reiese că la acea dată petenta a condus autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_, din direcția cartier C.-cartier Dacia, iar la trecerea cu nivel cale ferată prevăzută cu bariere din zona BJATM nu a oprit, deși erau în funcțiune semnalele acustice și luminoase indicand culoarea roșie, iar barierele erau în curs de coborare, fapta fiind filmată pe caseta 1508 la ora 16,36 și încadrată de agent în disp. art.102 alin.3 lit.c din OUG nr.195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, determinand sancționarea cu amendă în cuantum de 675,00 lei a petentei și reținerea concomitentă a permisului în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce .
Analizând cu precădere legalitatea procesului verbal de contravenție sub aspectul respectării condițiilor formale impuse de lege la incheierea lui, instanța constată că in speță nu există nicio incălcare care să atragă nulitatea absolută în condițiile art. 17 din OG nr.2/2001 actualizată. De asemenea reiese că agentul a menționat în cuprinsul procesului verbal ora 16,36, la care a înregistrat săvarșirea faptei, nefiind dovedite astfel susținerile petentei în privința lipsei acestui element, în timp ce nemenționarea orei redactării înscrisului nu este de natură să atragă nulitatea relativă a procesului verbal cat timp petenta nu a dovedit existența unei vătămări concrete, mai ales că, exercitandu-și dreptul la apărare, a formulat plangerea de față în cadrul căreia a avut posibilitatea să formuleze orice apaărare a considerat de cuviință.
Cu privire la temeinicie, conform disp. art.102 alin. 3 lit.c din OUG nr.195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cosntituie contravenție: „ c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferata cand barierele sau semibarierele sunt
coborate ori in curs de coborare sau cand semnalele cu lumini rosii si/sau sonore sunt in functiune;”.
În speță instanța constată faptul că petenta a semnat procesul verbal de contravenție cu mențiunea de la rubrica destinată acesteia, că nu a trecut neregulamentar, susținand și că semnalele acustice nu erau pornite cand a traversat calea ferată, însă atat imaginile surprinse pe suport DVD, cat și planșele foto (a se vedea poziția luminii aprinse pe prima planșă foto de la fila 42) relevă faptul că, în momentul în care autoturismul condus de M. L.-E. se afla în apropierea traversării de cale ferată deja erau pornite semnalele acustice și luminoase ce preced coborarea barierelor, iar aceasta a efectuat traversarea în intervalul uzual de 8-12 secunde menit să asigure degajarea pasajului de autovehiculele aflate în acel moment pe liniile de cale ferată înainte de coborârea barierelor.
În acest context petenta ar fi trebuit, în mod neandoielnic, să oprească și să aștepte ridicarea barierelor pentru a putea traversa calea ferată, iar atitudinea sa, manifestată pe fondul conștientizării situației de fapt în care se afla, relevă în mod evident vinovăția, astfel că instanța va da relevanță situației de fapt consemnată de agent, a cărui veridicitate a fost dovedită.
În consecință, plângerea dedusă judecății în dosarul cauzei este neântemeiată și va fi respinsă, cu precizarea că, în condițiile în care conform reglementării dată de legiuitor contravenția prezintă un grad de pericol social foarte ridicat nu se impune reținerea vreunei circumstanțe personale, având în vedere sancțiunea minimă aplicată pentru fapta săvarșită, mai ales că din susținerile făcute prin precizările depuse la dosar reiese că în mod frecvent circula pe acest traseu, transportând copiii de la domiciliul de la țară în oraș, împrejurare ce nu poate fi considerată o circumstanță în favoarea ei, ci mai degrabă ar fi fost de natură să sporească gradul de pericol social potențial, dacă s-ar fi dovedit că la momentul săvârșirii faptei cei trei copii ( cu vârste de 3, 6 respectiv 13 ani) se aflau în mașină.
Avand în vedere disp. alin. 2 al art. 36 din OG nr.2/2001, introdus prin Titlul IV din Legea nr.76/2012- Modificarea și completarea unor legi speciale, instanța va obliga petenta la plata către stat a sumei de 30,00 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. „
Impotriva acestei sentinta a promovat apel petentul .
În motivarea apelului se arată de către apelant că instanța de fond nu a analizat corect probatoriul administrat ca analizand CD-ul depus de I. petenata se angajase deja in tercerea de cale ferata cand au cazut barierele, ca era semnal luminos alb in momentul in care a tercut calea ferata, si ca la scurt timp dupa ce a trecut s-au lasat bareirele. Mai arata ca in momentul in care a s-a constata fapta se afla in masina cu cei trei copii si nu ar fi pus in pericol siguranta acestora.
I. Iași nu a formulat întâmpinare .
În apel nu au fost administrate probe noi .
Prin precesul verbal . nr._ din data de 13.03.2013,s-a constata ca petenata la datade 13.03.2013 a condus autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_, din direcția cartier C.-cartier Dacia, iar la trecerea cu nivel cale ferată prevăzută cu bariere din zona BJATM nu a oprit, deși erau în funcțiune semnalele acustice și luminoase indicand culoarea roșie, iar barierele erau în curs de coborare, fapta fiind filmată pe caseta 1508 la ora 16,36 și încadrată de agent în disp. art.102 alin.3 lit.c din OUG nr.195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, determinand sancționarea cu amendă în cuantum de 675,00 lei a petentei și reținerea concomitentă a permisului în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce .
Astfel, statuează tribunalul, în acord cu considerentele sentinței instanței de fond, prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție în cauză, ca act administrativ având valoarea unui înscris autentic, nu este, per se, contrară dispozițiilor art. 6 par. 2 din Convenție. Autorului contravenției i se asigură fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea acestui proces-verbal, iar într-o astfel de situație este firesc ca el să dovedească nelegalitatea ori netemeinicia procesului-verbal.
Din perspectiva jurisprudenței CEDO în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art. 6 par. 2 din Convenție nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept (cauza Sabiaku c. Franței). Prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (cauza Janosevic c. Suediei).
Prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție nu este așadar per se contrară dispozițiilor art. 6 par. 2 din CEDO, contravenientului asigurându-i-se fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea sa, iar într-o astfel de situație este firesc ca el să dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate.
Aceasta nu înseamnă răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație în justiție trebuie să o dovedească. Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care acesta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.
Procesul verbal de contraventie, ca act administrativ jurisdictional, incheiat cu respectarea tuturor conditiilor legale de forma si de fond se bucura de o prezumtie relativa de adevar si face dovada savirsirii faptei pana la proba contrara, sarcina probei revenind petentului .
Tribunalul retine faptul ca, aceasta prezumtie nu este interzisa de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care in cauza C. Neata contra României, Plangerea nr._/03, Decizia CEDO, Camera a treia, 18 noiembrie 2008, nu a aplicat garantiile oferite de latura penala a art.6, retinand lipsa prevederii in legea ntionala a inchisorii contraventionale. S-a aratat expres in considerentele hotararii ca, atata timp cat organele statului nu au idei preconcepute la adresa petentului si analizeaza mijloacele de proba pertinente si utile cauzei, in conditii de contradictorialitate si nemijlocire, petentul se bucura de toate garantiile necesare, astfel cum acestea sunt interpretate de Curte, prin prisma art.6 din CEDO.
Din jurisprudenta constanta a Curtii, trebuie retinut ca celui sanctionat contraventional nu i se recunoaste ab initio si in orice situatie prezumtia de nevinovatie si, implicit, incidenta principiului „in dubio pro reo”.
Concursul dintre cele doua prezumtii (legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, respectiv prezumtia de nevinovatie a celui „acuzat”), care nu au un caracter absolut impune ca solutia sa fie determinata de probatiunea administrata in cauza.
În speță petenta-apelanta nu a dovedit o situație de fapt contrară celei constatate personal de agentul constatator, care de altfel a depus la dosar fotografii si nregistrare video prin care a dovedit fara dubii fapta contraventionala, susținând doar că a fost santionat pe nedrept pentru fapte inexistente si barierele nu erau cazute si nici pornite semnalele luminoase si acustice. Desi prin plangerea contraventionala solicitat probe, nu administrat nico o proba in sustinerea plangerii sale, insa intimatul a depus si inregistrarea video prin care a surprins petentei in momentul trecerii la cale ferata pe rosu. Astfel, in acord cu, retinerile primei instante, intimata I. a dovedit ca petenta –apelanta a traversat calea ferată pe ciuloarea rosie, aceasta situatie fiind surprinsa atat de imaginile pe suport DVD, cat și planșele foto(la fila 42ds fond erau aprinse semnalele luminoase) fapt ce releva că, în momentul în care autoturismul condus de M. L.-E. se afla în apropierea traversării de cale ferată deja erau pornite semnalele acustice și luminoase ce preced coborarea barierelor, pentru a se da posibilitatea masinilor aflate deja imn angajaea caii ferate sa o degajejze, pana la coborarea barierelor.
In mod legal si temeinic a retinut prina instanta ca nemenționarea orei redactării înscrisului nu este de natură să atragă nulitatea relativă a procesului verbal cat timp petenta nu a dovedit existența unei vătămări concrete,aceasta mentiune, nefiind sanctionata cu nultate absoluta.
Față de împrejurarea că procesul-verbal încheiat în cauză se bucură se prezumția de temeinicie recunoscută actelor administrative, dat fiind că fapta a fost constatată ex propriis sensibus de agentul constatator, prezumție ce poate fi calificată ca prevăzută de lege, în sensul în care CEDO îl dă acestui concept (hotărârea A. c. României din 04.10.207), întrucât este unanim acceptată de doctrina de specialitate și de practică, văzând că petentul-recurent nu a răsturnat această prezumție relativă, tribunalul constată că sentința apelata este temeinică si legala.
Sancțiunea aplicata contravenientei se încadrează în limitele prevăzute de O.U.G. 195/2002, reprezentând, în ceea ce privește sancțiunea principală, limita minimă prevăzută de lege pentru astfel de contravenții. Această sancțiune în limita minimă este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către contravenient, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei.
Faptul ca se afla in masina cu cei trei copii, asa cum sustine petenta, desi nu rezulta din nicio proba administrat in cauza, nu inlatura caracterul contraventional al faptei constatate.
Întrucât fapta descrisă întrunește conținutul constitutiv al contravenției menționate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, iar sancțiunile aplicate sunt legale și temeinice, respectând principiul proporționalității între fapta comisă și sancțiunea aplicată, instanța de fond a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională potrivit dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul urmează a aprecia ca nicunul din motivele de apel nu este intemeiat si pe cale de consecinta in baza art 480 NCPC va respinge apelul ca nefondat, pastrand solutia primei instante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de M. L. E. impotriva sentintei civile nr_ din 28.10.2013, pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică astazi, 19.06.2014.
Președinte, B. D. G. | Judecător, P. C. D. | |
Grefier, L. A. |
L.A. 23 Iunie 2014
← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 460/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 448/2014.... → |
---|