Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 888/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 888/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 26-11-2014 în dosarul nr. 13420/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 26 Noiembrie 2014
Președinte - S. T.
Judecător M. Hărățu
Grefier A. M.
Decizie Nr. 888/2014
Pe rol judecarea cauzei privind pe apelant B. R. și pe intimat I. Iași-b.r., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au fost lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat instanței cele indicate mai sus cu privire la prezența părților, după care:
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 12.11.2014, concluziile și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi 26.11.2014, când:
TRIBUNALUL
Asupra apelului de fata:
Prin sentinta civilă nr_/12.11.2013 Judecatoria Iași respins plangerea formulata de petentulBalan R. impotriva procesului-verbal de contraventie . nr_/22.04.2013, întocmit de I. Iași.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a reținut că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute la art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, neexistând motive de nulitate absolută ce ar putea fi invocate de instanță din oficiu.
De asemenea, instanța constată că faptele reținute de agentul constatator sunt corect încadrate în drept, iar sancțiunile au fost aplicate cu respectarea limitelor fixate de dispozițiile sancționatorii prevăzute de O.U.G. nr.195/2002. Intimata a depus la dosar întreaga documentație care a stat la baza întocmirii procesului-verbal . nr._/22.04.2013, respectiv raport agent din data de 20.06.2013, planșe foto (fila 26 din dosar) și CD cu înregistrarea faptei (fila 25).
Așadar, instanța a reținut că, în fapt, la trecerea de pietoni menționată în procesul verbal, petentul nu a oprit și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal din dreptul liceului CFR, că petentul a avut suficient timp pentru a-l observa și a opri în condiții de siguranță, fiind oricum obligat să încetinească până la limita opririi în apropierea trecerii de pietoni tocmai pentru a se asigura înainte de traversare, fapt pentru care a fost oprit și sancționat conform prevederilor art. 100 alin.3 lit.b din OUG nr. 195/2002.
Instanța a constatat că, petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție și, în consecință, forța probantă a procesului-verbal de contravenție nu a fost înlăturată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti,a declarat apel B. R. invocand nelegalitatea și netemeinicia acesteia, prima instanță realizând o apreciere eronată a probatoriului administrat, astfel, atât din poze, cât și din filmarea de pe CD,se poate observa cu usurință că mașina, pe care o conducea, era deja trecută de trecerea de pietoni, când persoana s-a angajat în traversarea străzii. Mai mult există ăe acel segment de drum un spațiu special amenajat parcării longitudinale a autoturismelor așa cum rezultă din planșa foto. Filmarea realizată de echipajul de politie este dintr-un unghi nefavorabil lui. Pietonul, care s-a angajat pe trecerea de pietoni din zona respectivă, se afla, de fapt, pe o bandă destinată parcării longitudinale, bandă care nu este bandă de circulație auto, astfel încât nu se poate pune in pericol siguranța lui.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul apreciaza ca apelul de fata este neintemeiat pt. motivele ce urmeaza a fi prezentate.
Prin procesul-verbal . nr_/22.04.2013,petentul a fost sanctionat pt. savarșirea cotraventiei prevazute de art 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002 constând în faptul că în data de 22.04.2013, în jurul orei 1030, petentul a condus autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_ pe . trecerea de pietoni din dreptul Liceului CFR semnalizată corespunzător cu marcaj pietonal și indicator rutier, nu a acordat prioritate de trecere unui pieton aflat pe sensul său de deplasare și angajat în traversarea regulamentară a străzii.
Verificand cuprinsul procesului-verbal mentionat anterior,tribunaIul a constatat ca acesta a fost incheiat cu respectarea conditiilor imperative de forma prevazute de art. 17 din O.G.nr. 2/200l, petentul nefăcând dovada existentei vreunei vatamari pricinuite de cauze ce sunt de natura a atrage sanctiunea nulitatii relative.
Avand in vedere ca din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului,rezulta ca unele fapte contraventionale fac parte din categoria infractiunilor minore,in materie contraventionala fiind aplicabile dispozitiile art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului și libertatilor fundamentale referitoare la prezumtia de nevinovatie de care beneficiaza faptuitorul, tribunalul considera ca, în cauza de față, organului constatator fi revine obligatia de a dovedi savarșirea de catre contravenient a faptei retinute in sarcina acestuia prin procesul-verbal intocmit(a se vedea hotararea pronuntata de C.E.D.O. in cazul A. contra statului roman).
Prin depunerea la dosar a CD-ului conținând înregistrarea video a faptei sancționate, și a înscrisurilor doveditoare evidențiate și in cuprinsul hotărâri atacate, organul constatator a probat comiterea contravenției descrise mai sus de către petentul – apelant, din inregistrarea video rezultând cu claritate că pietonul era angajat în traversarea trecerii de pietoni pe sensul de deplasare a mașinii petentului, aspectele invocate de apelant referitoare la faptul că autoturismul condus de el trecuse deja de trecerea de pietoni sau că pietonul se afla, de fapt, pe banda de parcare longitudinală din dreptul trecerii de pietoni, fiind fie nedovedite, fie nerelevante pentru retinerea in sarcina petentului a săvârșirii contraventiei.
Pentru aceste considerente, tribunalul urmează în baza disp. art. 480 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civila, să respingă prezenta cerere de apel ca nefondată.
Vazând și prevederile art. 36 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de B. R. împotriva sentinței civile nr._/12.11.2013 a Judecătoriei Iași.
Obligă apelanta la plata către stat de cheltuieli judiciare în cuantum de 50 lei.
Definitivă.
Pronunțată în condițiile art. 396 alin.2 C.pr.civ. la data de 26.11.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
Ș.T. M.H. M.A.
Red. jud. HM
Tehnored. M.I
2Ex/25.04.2015
Judecător fond:Z. L. M. O.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 887/2014.... | Pretenţii. Decizia nr. 723/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
