Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 694/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 694/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 13176/1748/2012
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 694R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 04 MARTIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
JUDECĂTOR - C. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta . împotriva sentinței civile nr.1944/18.03.2013, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ in contradictoriu cu intimații I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTURILE RUTIERE ISCTR, I. TERITORIAL NR 1 BUCUREȘTI, I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTURILE RUTIERE ISCTR, I. TERITORIAL NR 1 BUCUREȘTI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este nelegal îndeplinită cu recurenta, dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu aceasta fiind restituită cu mențiunea „ adresă incorectă”.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca dosarul se află la primul termen de judecată, stadiu procesual recurs, precum și faptul ca recurenta a solicitat judecarea cauzei in lipsă, după care:
Tribunalul, in temeiul dispozițiilor art.98 C.proc.civ, apreciază că la acest termen de judecata procedura de citare este legal îndeplinită cu recurenta, având in vedere ca aceasta a fost citată la adresa indicata in cererea de recurs.
Față de actele și lucrările dosarului, tribunalul reține cauza in pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul judecătoriei Cornetu la data de 25.10.2012, sub numărul de mai sus, petentul ., în contradictoriu cu intimata ISCTR, a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/18.10.2012.
În motivarea plângerii contravenționale, petentul a arătat că nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni cu privire la conținutul procesului verbal și nu au fost respectate prevederile art. 17 și 19 din OG 2/2001, în sensul că procesul verbal nu a fost semnat de contravenient și martor.
În dovedire, petentul a anexat plângerii, în copie, procesul verbal contestat.
În drept au fost invocate prevederile OG 2/2001.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform dispozițiilor art.36 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 raportat la art.15 lit. i din Legea nr.146/1997.
Intimata, legal citată, a depus întâmpinare la data de 01.02.2013 prin Serviciul Registratură, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, să se constate că procesul verbal de contravenție este temeinic și legal întocmit, îndeplinește condițiile de formă și de fond impuse de OG nr. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei.
Totodată, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 al.2 Cod proc.civ., și a depus la dosar, în copie, un set de înscrisuri.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 115 și urm din C., precum și dispozițiile OG 2/2001 și OG 37/2007.
La termenul de astăzi, instanța, în temeiul art. 167 C., a încuviințat proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr.1944/18.03.2013, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ a fost respinsă plângerea, ca neîntemeiată formulata de petent . prin J. E. D..
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/18.10.2012, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 8000 de lei, pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 8, alin. 1 pct. 31 din OG 37/2007, reținându-se, în esență, că la data de 10.10.2012, orele 14:45, în urma controlului efectuat în trafic, pe A1 km 11,5, loc. Domnești, jud. Ilfov, asupra ansamblului de vehicule format din cap tractor cu nr._ și semiremorcă cu nr._, s-a constatat că șoferul autovehiculului nu a putut prezenta în trafic numărul necesar de diagrame tahograf sau alte documente justificative din care să reiasă activitatea acestuia pe ultimele 28 zile, având asupra sa doar diagramele pentru zilele 08.10.2012 și 10.10.2012.
Sub aspectul condițiilor de formă, procesul-verbal de constatare a contravenției este legal întocmit, respectând disp. art. 16-17 din O.G. nr.2/2001.
Instanța nu poate reține afirmația petentului în sensul că a fost lipsit de dreptul de a face obiecțiuni datorită faptului că procesul verbal nu a fost întocmit la locul săvârșirii faptei. Astfel, potrivit art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
Nerespectarea acestor dispoziții este sancționată însă cu nulitatea relativă și nu absolută a procesului verbal, petentul fiind obligat să facă dovada vătămării.
Pentru a concluziona astfel, avem în vedere Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte De Casație Și Justiție, Secțiile Unite și publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 833 din_, prin care s-a stabilit că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Instanța a constatat că petentul nu a făcut dovada niciunei vătămări, urmare a încălcării de către intimată a dispozițiilor legale amintite. Din aceasta perspectiva, petentul a invocat privarea sa de dreptul de a formula obiecțiuni. Or, această pretinsă vătămare este una teoretică, pe când dreptul la obiecțiuni apărat de lege este unul concret, efectiv.
Astfel, petentul nu a arătat care anume sunt obiecțiunile pe care nu le mai poate formula ca urmare a neregulilor cuprinse în procesul verbal de contravenție și care este consecința vătămătoare a acestui fapt.
În plus, acesta a beneficiat de posibilitatea de a face cunoscute obiecțiunile sale și de a fi analizate de o instanță independentă și imparțială prin promovarea plângerii contravenționale, astfel încât nu i s-a adus vreo vătămare dreptului sau la apărare care să nu poată fi înlăturată în alt mod.
În ceea ce privește susținerea petentului referitoare la faptul că procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a unui martor asistent, instanța reține că potrivit art. 19 alin. 1 din OG 2/2001 „Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor”. Procesul verbal contestat a fost întocmit în loc. București, Sector 6, la sediul intimatei, astfel că reprezentantul legal al petentului nu a fost de față. În atare condiții, actul contestat trebuia semnat de un martor asistent, însă alin. 3 din același articol prevede că “în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod”.
Agentul constatator a consemnat în procesul verbal motivul lipsei martorului la rubrica de la punctul 10 lit. b.
a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din OG 2/2001 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanța a constatat că petentul nu a probat contrariul situației de fapt reținute prin procesul verbal contestat.
Potrivit art. 8 alin. 1, pct. 31 din OG 37/2007 „Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale: neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital;”.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Astfel, referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate și nu va înlocui sancțiunea amenzii cu avertisment.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petenta . solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/18.10.2012, întocmit de I. de S. pentru Control in Transport Rutier – I. Teritorial 1 Bucuresti, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment si pe cale de consecință exonerarea de la plata amenzii.
În motivarea cererii, recurenta a arătat că nu este vinovată de cele reținute în sarcină de către agentul constatator. Conducătorul auto J. E. D. al societății din neglijenta sa nu a prezentat documentele solicitate motiv pentru care agentul constatator a procedat la verificarea autovehiculului unde a găsit două diagrame zilele de 08.10.2012 și 10.10.2012 și un certificat de desfășurare a activității. Agentul constatator a întocmit formularul de control în trafic în care nu a consemnat obiecțiunile conducătorului auto și a cerut să semneze acest formularul.
Practic, agentul constatator a refuzat să menționeze în procesul-verbal de contravenție cele constatate față de conducătorul auto, nu le-a luat în seamă și, deși avea posibilitatea, și nu a întocmit procesul-verbal de contravenție în prezența acestuia, prilej cu care ar fi solicitat să fie consemnate obiecțiunile formulate, întocmindu-l ulterior la data de 18.10.2012 reținând contravenția în sarcina societătii.
În procesul-verbal de contravenție încheiat nu este consemnat un martor care atestă faptul că au nu a fost de față la încheierea actului constatator, a refuzat să semnez actul sau nu am putut lua la cunoștință despre conținutul actului, fără a se menționa în concret care dintre cele trei situații este cea reală, tocmai pentru a ascunde faptul că nu mi-a consemnat obiecțiunile.
Apreciază că nu au fost respectate prevederile referitoare la prezumția de nevinovătie. Invocă în sprijinul său cauza A. contra României.
În subsidiar, în cazul în care instanța apreciază cu nu se impune anularea procesului-verbal de contravenție pentru motivele invocate anterior, solicită aplicarea dispozițiilor art. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind Regimul juridic al contravențiilor, în sensul de a dispune înlocuirea: amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.
La data de 18.02.2014, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat ca sentința pronunțata de instanța de fond este temeinica si legala, procesul verbal de constatare a contravenției face dovada deplina asupra situației de fapt si a încadrării in drept a faptei pana la proba contrarie, fiind întocmit cu respectarea normelor legale imperative prev.de O.G. nr. 2/2001. Motivele invocate de recurenta sunt lipsite de temei.
A mia arătat ca instanța de fond a reținut in mod corect faptul ca petenta se face vinovata de savarsirea faptei contravenționale reținute in sarcina sa, procesul verbal de constatare a contravenției face dovada deplina a celor înscrise in acesta pana la proba contrarie. Petenta nu a administrat probe care sa infirme situația de fapt reținuta prin procesul verbal întocmit de către intimata, respectiv de a dovedi ca la momentul efectuării controlului a pus la dispoziția organelor de control diagrame tahograf sau documente justificative ale activității sale pentru perioada de 28 de zile anterioare controlului.
A mai arătat ca petenta nu face dovada ca nu este vinovata de savarsirea faptei prin nici un mijloc de proba si nici nu poate face aceasta dovada, deoarece la momentul efectuării controlului conducătorul auto a prezentat doua diagrame, din zilele de 08.10.2012 si 10.10.2012, din care reiese fără dubiu activitatea "de conducere a autovehiculului" . Insa ceea ce omite contravenienta sa învedereze instanței de judecata, întrucât ii incumba, este faptul ca, conducătorul auto a prezentat inspectorului de trafic, in timpul controlului, si un certificat de desfășurare activitatii pentru perioada 14.09.2012 orele 16:00 si 10.10.2012 orele 04:00, in care este bifata casuta cu număr 18 ,ce indica faptul ca, in aceasta perioada, conducătorul auto "desfasoara o alta activitate decât condusul".
Având in vedere faptul ca șoferul a probat, prin cele doua diagrame prezentate, faptul ca a efectuat activitate de conducere când in fapt trebuia sa desfasoare "o alta activitate decât cea de condus ,așa cum reiese din certificatul prezentat, apreciaza ca este o grava neconcordanta, astfel că acest certificat nu este real, si nu poate fi luat in considerare.
In urma aderării României la UE îi este opozabil Regulamentul CE 561/2006 care amendează art.15 al Regulamentului CE_ in sensul ca, începând cu 1 Ianuarie 2008 vor fi prezentate in trafic un număr de 28 de diagrame + diagrama aferenta zilei in curs. Neprezentarea in trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital" reprezintă contravenția prevăzuta de art. 8 alin. 1 pct 31 din O.G. nr. 37/2007 si se sancționează conform art. 9 alin. 1 lit, c din O.G. 37/2007 cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei.
Așadar, daca respectivul conducător auto nu a condus autovehiculul in zilele precedente, el trebuia sa prezinte agentului constatator formularul stabilit prin Decizia CE nr. 959/2009, la data controlului, dar acesta nu a putut prezenta nici un document justificativ al activitatii sale, deci nu a putut proba excepția.
Apreciază ca atașarea la dosar, de către contravenienta a unor documente, ulterior sancționării contravenționale si prezentarea lor in fata instanței de judecata, nu are relevanta juridica întrucât elementul constitutiv al contravenției, sub aspectul laturii obiective, se realizează la momentul controlului in trafic.
Precizează ca, inspectorul in trafic întocmește procesul verbal de constatare a contravenției doar in baza documentelor care ii sunt prezentate de către conducătorul auto in momentul controlului. Inspectorii care efectuează control in trafic sunt investiti cu exercițiul autoritatii de stat, fapt ce apreciem ca le conferă un plus de probitate morala si profesionala in exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Mai mult decât atât, intimata apreciaza justificata aplicarea sancțiunii contravenționale, cat si cuantumul maxim al amenzii aplicate având in vedere natura contravenției, care privește transportul de marfa, ce trebuie realizat in condiții de maxima siguranța pentru toți participanții la trafic, pentru evitarea producerii de accidente, precum si gravitatea faptei comise, având in vedere existenta mai multor perioade de timp, in aceeași luna de zile, pentru care nu s-a putut justifica lipsa diagramelor.
Pentru îndeplinirea scopului educativ si preventiv al legii de reglementare a activității de transport rutier, dar si pentru întărirea disciplinei in acest domeniu de activitate, este necesara aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale ..
In drept, întâmpinarea se întemeiază pe prevederile art. 299 - 316 c.proc.civ., OG 2/2001, OG 37/2007.
Analizând sentința civila recurata in raport de motivele invocate instanța constata urmatoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/18.10.2012 emis de intimată, petenta a fost sancționat contravențional pentru că la data de 10.10.2012, orele 14:45, în urma controlului efectuat în trafic, pe A1 km 11,5, loc. Domnești, jud. Ilfov, asupra ansamblului de vehicule format din cap tractor cu nr._ și semiremorcă cu nr._, s-a constatat că șoferul autovehiculului nu a putut prezenta în trafic numărul necesar de diagrame tahograf sau alte documente justificative din care să reiasă activitatea acestuia pe ultimele 28 zile, având asupra sa doar diagramele pentru zilele 08.10.2012 și 10.10.2012.
Sub aspectul condițiilor de legalitate, tribunalul constată că procesul-verbal de constatare a contravenției este legal întocmit, respectând dispozițiile art. 16-17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate elementele a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută. Referitor la motivul de recurs privind încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 si art. 19 din OG nr. 2/2001 tribunalul constată că în mod corect a apreciat instanța de fond că acestea au fost respectate.
Motivele de nulitate absolută ale unui proces-verbal de contravenție sunt prevăzute expres și limitativ de art. 17 din O.G. nr. 2/ 2001.
Potrivit acestui ultim text de lege, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
Ca atare, orice alte încălcări ale prevederilor legale ar putea fi sancționate cu nulitate relativă a procesului-verbal de contravenție, în condițiile 105 alin. 2 C. proc. civ., adică prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.
Cu privire la nerespectarea de către agentul constatator a prevederilor art. 16 și 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, instanța reține că nesocotirea acestor prevederi este sancționată cu nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție, nulitate care presupune existența unei vătămări ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului, fapt ce nu s-a întâmplat în cauză. Astfel, recurenta petenta nu a făcut dovada vreunei vătămări, sarcina probei incumbându-i. De asemenea soferul nu era reprezentantul societății, nefiind astfel îndreptățit să formuleze obiecțiuni. Prin reprezentant al societății se înțelege persoana care are, potrivit legii, capacitatea de a semna documente și de a-și asuma obligații în numele societății, angajând astfel răspunderea acesteia.
Sub aspectul temeiniciei, tribunalul reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde mențiuni exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din reglementarea art. 34 din O.G. nr. 2/2001 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. Coroborând mențiunile din procesul verbal cu cele din raportul agentului constatator constată că în mod corect s-a reținut în sarcina recurentei petente săvârșirea contravenției. Totodată constată că prin motivele de recurs recurenta petentă a recunoscut faptul că șoferul nu a prezentat la control documente solicitate de agentul constatator, arătând că această împrejurarea a fost cauzată de neglijența angajatului său. Tribunalul apreciază că petenta nu își poate invoca propria culpă ( fiind răspunzătoare pentru acțiunile sau inacțiunile prepușilor săi ) și văzând modalitatea în care este reglementată contravenția, constată că în mod corect s-a reținut săvârșirea faptei în sarcina recurentei.
Referitor la individualizarea sancțiunii amenzii tribunalul constata ca aceasta a fost proporțională cu pericolul social al faptei si consecințele acesteia, fiind corect apreciate de către agentul constatator, in condițiile art. 5 alin. 5 cu raportare la art. 20 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, petentei fiindu-i aplicata amenda contravenționala orientata către minimul legal prevăzut de lege.
F. de cele sus aratate, in temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., reținând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate și netemeinicia criticilor aduse acesteia, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta . împotriva sentinței civile nr.1944/18.03.2013, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ in contradictoriu cu intimații I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTURILE RUTIERE ISCTR, I. TERITORIAL NR 1 BUCUREȘTI, I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTURILE RUTIERE ISCTR, I. TERITORIAL NR 1 BUCUREȘTI ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, azi, 04.03.2014.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | Judecător, C. D. |
Grefier, M. R. |
Concept red. gref. M.R.
Red. Jud: C.D/ 2 exemplare
Jud.fond: G. M. - Jud.Cornetu
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... | Alte cereri. Decizia nr. 1664/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|
