Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 490/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 490/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 7908/1748/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 490/R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 18.02.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: M. E.
JUDECĂTOR: C. C. M.
JUDECĂTOR: R. P.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea recursului civil formulat de recurentul P. NELUȚ împotriva sentinței civile nr.4630/02.10.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că părțile au solicitat judecata cauzei în lipsă, după care:
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat, Tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 18.08.2011 sub nr._ petentul P. Neluț a formulat plângere împotriva procesului-verbal de sancționare contravenționala . nr._ întocmit la data de 26.07.2011 de un agent constatator angajat al C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, prin care a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 26.07.2011 a fost amendat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei întrucât a circulat cu autovehiculul cu număr de înmatriculare_ proprietatea sa fără a deține rovinieta valabilă.
A invocat nulitatea absolută a procesului verbal contestat, acesta fiind întocmit fără respectarea dispozițiilor art.16 din O.G. nr.2/2001, nu cuprinde toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei. A mai invocat dispozițiile art.17 din O.G. nr.2/2001 cu privire la semnătura agentului constatator și art. 6 din CEDO.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G.nr.2/2001.
În susținerea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie, procesul verbal contestat, dovada comunicării acestuia.( f.3-5).
Cererea este scutită de taxă de timbru cf. art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și cf. art. 1 al. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Intimata, legal citată a depus la dosar înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului verbal.( f.13-15).
Prin sentința civilă nr. 4630/02.10.2012, Judecătoria Cornetu a admis în parte plângerea, a anulat tariful de despăgubire și a menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție . nr._/26.07.2011.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, întocmit la data de 26._ de un agent constatator angajat al C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, petenta a fost sancționată cu amenda contravențională în valoare de 250 lei, stabilindu-se în sarcina sa și obligația de a achita tariful de despăgubire în valoare de 28 euro, respectiv 118,04 lei, agentul constatator reținând că, în data de 13.02.2011, ora 16:13, pe A2 km12+450 m, Glina, jud. Ilfov, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă, indicându-se că fapta este prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea disp. art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabila constituie contravenție si se sancționează cu amenda. Potrivit alin. 2, cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut in anexa nr. 2. De asemenea, potrivit art. 7 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și deținerea rovinietei valabile revin în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare, în cartea de identitate, în documentele vamale sau în alte documente oficiale.
Având în vedere considerentele de fapt si de drept expuse, instanța a reținut că procesul-verbal este legal și temeinic întocmit, deoarece petenta, utilizatorul autoturismului verificat, avea obligația, conform legii, de a deține rovinieta valabilă în momentul în care autovehiculul acesteia a utilizat rețeaua de drumuri naționale din România si nu a făcut dovada faptului că la data de 13.02.2011, avea achitat tariful de utilizare a drumurilor nationale.
În baza art.II din Legea nr.144/2012 potrivit căreia ”Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”, instanța va dispune anularea tarifului de despăgubire la plata căreia a fost obligată petenta prin procesul verbal contestat.
Față de aceste considerente, instanța a constatat că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât a admis în parte plângerea și a anulat tariful de despăgubire.
Împotriva sentinței civile nr. 4630/02.10.2012, a formulat recurs petentul, solicitând casarea sentintei recurate si admiterea in tot a plangerii contraventionale.
În motivare, recurentul a arătat că din analiza procesului verbal se poate constata că semnătura agentului constatator lipsește, purtând însă mențiunea că „acest document a fost generat și semnat electronic conform prevederilor legii nr. 455/2001 și H.G. 1259/2001.”
Astfel, recurentul a arătat că potrivit art. 5 din legea nr. 455/2001 înscrisurile electronice cărora le este atașată o semnătură electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele, înscrisurilor sub semnătură privată. Astfel având în vedere faptul că natura juridică a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este aceea ca unui act administrativ, a unui act de drept public, a unui act de autoritate și totodată a unui act autentic, nu îi sunt aplicabile dispozițiile legii nr. legii 455/2001 referitoare la semnătura electronică.
În opinia recurentului în cauză sunt aplicabile disp. O.G. nr. 2/2001 care nu prevăd posibilitatea întocmirii procesului – verbal în format electronic ci, în mod indubitabil face referire la forma scrisă și la semnătura olografă. În materie contravențională O.G. nr. 2/2001 reprezintă dreptul comuni. De la dreptul comun se poate deroga numai prin dispoziții exprese, cuprinse în norme speciale. În art. 9 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002, este prevăzută doar posibilitatea constatării contravenției cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale, caz în care, contravențiile nu pot fi constatate și în lipsa contravenientului. Mai mult decât atât, art. 10 din același act normativ prevede că: „contravențiilor prevăzute de art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificările și completări prin legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare ”.
Recurentul a mai arătat că dacă se admite că un astfel de proces – verbal poate fi încheiat în format electronic, trebuie admis că toate procesele verbale de contravenție pot fi încheiate în format electronic, deoarece singura deosebire dintre acest proces – verbal și celelalte procese – verbale este doar aceea că există posibilitatea constatării contravenției cu ajutorul mijloacelor tehnice. În acest caz sunt anihilate toate garanțiile contravenientului, deoarece nici acesta nu este lăsat la discreția agentului constatator, putând să-și exercite dreptul la apărare, în virtutea egalității părții în fața legii, prin formularea de obiecțiuni și arătarea mijloacelor de apărare de care înțelege să se folosească, precum și obligația agentului, în cazul nesemnării procesului verbal, de a identifica cel puțin un martor care să confirme situația de fapt.
Ori, un proces verbal înzestrat cu prezumția relativă de adevăr, la care se adaugă anihilarea tuturor posibilităților de apărare, face ca o plângere contravențională să poată fi exercitată numai formal, fără nicio șansă de reușită în ceea ce privește admiterea ei.
În subsidiar recurentul a solicitat admiterea recursului și înlocuirea amenzii contravenționale aplicate cu avertismentul.
Cererii de recurs i-a fost atașată practică judiciară.
Intimata a depus la dosarul cauzei intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentinei atacate ca fiind legala si temeinica.
În drept au fost invocate disp. art. 308 alin. 2 C. proc. Civ, O.G. 15/2002, O.G. 2/2001.
Analizând recursul civil de față, Tribunalul constata următoarele:
Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege inscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Prin urmare, Tribunalul constata ca dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnatura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.
Semnatura electronica reprezinta așadar forma digitală a semnăturii olografe, avand aceleași functionalitate și aplicabilitate ca si semnatura olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum în prezenta cauză, de catre agentul constatator investit cu autoritatea statală, că cele constatate in procesul verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumtia de legalitate si temeinicie.
Tribunalul retine ca nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.
Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate.
De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform alt. 25 alin. 1 din OG 2/2001 procesul verbal se va inmana sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.
Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în formă electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie; întrucât odată generat și semnat. electronic, fără îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber.
Astfel, un înscris care are asociată o semnătura electronică extinsă, cum este și procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnatura electronică.
Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal de contatare a contraventiei, care în formă electronică are atașată semnatura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia.
Procesul verbal de contraventie este un înscris generat și semnat In forma electronica, cu respectarea prevederilor legale In materie, iar sub aspectul naturii lor juridice Tribunalul reține că legea privind semnătura electronică trebuie interpretata sistematic, art. 6 și alt. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru inscrisul in. formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronică.
Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privati - autoritate și numai In format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de catre agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate în acestea.
In plus, OG nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contraventie, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/ utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administratiei și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.
Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovignietei SIEGMCR.
În speță, vehiculul cu număr de înmatriculare_, apartinand P. Neluț, a fost surprins circuland Ia data de 13.02.2011, fără a deține rovinietă valabilă, pe Autostrada-A2 km12+450m; Localitatea Glina, jud IF, faptă ce a fost constatată la data de 26.07.2011.
În urma interogării bazei de date a Ministerului Administratiei și Internelor _ Directia Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare menționat în Cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar, situatie În care răspunderea contraventionala Îi revine conform O.G. 2/2001 și O.G. 15/2002.
Potrivit art. 8 alin. 1 din OG 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovignietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, cuantumul amenzii contravenționale fiind prevăzut în anexa nr. 2 a OG 15/2002.
Tribunalul retine ca in cauza cuantumul. amenzii contravenționale pentru categoria respectivă este minim 250 lei și maxim 500 lei, iar contravenientului i s-a aplicat minimul amenzii contravenționale de 500 lei (cu posibilitatea achitării Ia jumătate în 48 de ore), sancțiunea aplicată fiind corect individualizată, având în vedere că fapta săvârșită este de natură a aduce prejudicii atât patrimoniale, față de intimată, cât și materiale, asupra. structurii drumurilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul P. NELUȚ împotriva sentinței civile nr.4630/02.10.2012, pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2014
Președinte Judecător Judecător
M. E. C. C. M. R. P.
Grefier
L. I.
Concept red. gref. L.I-.
Red. Jud: RP./2exemplare/29.04.2014
Jud.fond :Budei C. O. - Jud. /Cornetu
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 5/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
