Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1314/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1314/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 8773/1748/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1314 R
Ședința publică de la 20 mai 2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE E. M. O.
JUDECĂTOR C. D.
JUDECĂTOR N. P. G.
Grefier C. D.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. împotriva sentinței civile nr. 930/05.02.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. 8773/_/2011, în contradictoriu cu intimata ., în cauza având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- cauza se află la primul termen de judecată, stadiul procesual recurs;
Tribunalul ia act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că nu sunt probe noi în calea de atac.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 930/05.02.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. 8773/_/2011, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 14.09.2011 sub nr._, petenta . REPREZENTATĂ DE C. BAGAREAN a solicitat instanței anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 12.08.2011 încheiat de agenți constatatori din cadrul C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA., iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment și exonerarea de la plata tarifului de despăgubire.
Petenta a arătat că procesul-verbal este lovit de nulitate absolută lipsind semnătura agentului constatator și că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a fost înstrăinat de petentă prin contractul de leasing_ din data de 23.12.2009 .
In motivarea plângerii, petenta a susținut atât nelegalitatea procesului verbal pentru faptul că nu conține mențiunile obligatorii conform art. 16 alin. 6 și alin. 7 din OG nr. 2/2001, nu cuprinde semnătura agentului constatator cât și netemeinicia acestuia, arătând că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ nu mai este proprietatea sa din 23.12.2009.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile OG 2/2001, OG nr. 51/1997.
În susținerea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie, procesul verbal contestat, contractul de leasing operațional nr._/23.12.2009 și cartea de identitate a vehiculului.
Cererea este scutită de taxă de timbru cf. art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și cf. art. 1 al. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare solicitând ca petenta să precizeze obiectul cererii și numărul procesului verbal, iar în lipsa acestora, suspendarea cauzei..
În drept intimata a invocat dispozițiile art. 112 alin 3 și art. 114 alin 3 C.proc. civ.
Intimata a depus actele care au stat la baza întocmirii procesului-verbal contestat, inclusiv certificatul de semnătură electronică.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 930/05.02.2013 instanța de fond admite plângerea contravențională, anuleaza procesul verbal de contraventie . nr._/12.08.2011, ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 12.08.2011 de un agent constatator angajat al C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, petenta . a fost sancționată cu amenda contravențională în valoare de 250 lei, stabilindu-se în sarcina sa și obligația de a achita tariful de despăgubire în valoare de 28 euro, respectiv 118,85 lei, agentul constatator reținând că, în data de 16.02.2011, ora 22.35, pe A2 km. 12+450, Glina, jud. Ilfov, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă, indicându-se că fapta este prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea disp. art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește susținerea petentei în sensul lipsei semnăturii agentului constatator instanța nu va reține această apărare în condițiile în care procesul-verbal de constatare a contravenției este generat și tipărit în mod automat cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR și are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice.
Conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Într-adevăr în baza art. 5 din aceeași lege se prevede că „Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată” însă la art. 7 se stabilește că în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Astfel, cum procesul-verbal este generat în format electronic iar pentru a putea fi comunicat este necesar a fi tipărit deci forma scrisă este o condiție de validitate a acestuia, față de textele legale menționate anterior instanța apreciază că procesul-verbal poartă semnătura agentului constatator.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanța are în vedere că agentul constatator a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prev. de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
Potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabila constituie contravenție si se sancționează cu amenda. Potrivit alin. 2, cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut in anexa nr. 2. De asemenea, potrivit art. 7 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Conform art. 1 alin.1 lit. b) din O.G. nr. 15/2002 prin termenul de ,,utilizatori” sunt desemnate persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.
Instanța mai reține că fapta contravențională, ca formă de conduită juridică ilicită, presupune îndeplinirea mai multor elemente. În conformitate cu art. 1 din O.G. nr. 2/2001, elementele intrinseci ale contravenției sunt latura obiectivă și latura subiectivă, iar elementele extrinseci referitoare la termenii preexistenți, de care depinde existența acesteia sunt subiecții (activi și pasivi), obiectul, locul, timpul, situația premisă, modul și mijloacele de săvârșire.
Verificând condițiile privind răspunderea contravențională a petentei, instanța reține că, pentru a răspunde contravențional, din interpretarea textelor legale indicate rezultă că, în situația prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, au calitatea de contravenient persoanele care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehiculul depistat circulând fără a deține rovinietă. Prin urmare, subiectul activ al contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 trebuie să îndeplinească, pe lângă condițiile generale, și condiția specială de a fi utilizatorul vehiculului.
Din înscrisurile depuse la dosar – procesul verbal contestat, contractul de leasing operațional nr._/23.12.2009 și cartea de identitate a vehiculului rezultă că la data de_ utilizatorul si proprietarul vehiculului cu nr. de înmatriculare_ era ...
În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui vehicul, conform art. 11 alin. 4 din OUG nr. 195/2002, obligația de a înscrie vehiculul pe numele său incumbă dobânditorului care trebuie să efectueze formalitățile de înscriere la rolul fiscal de la Primăria adresei de domiciliu și ulterior cele de la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Prin urmare la data reținută în procesul verbal contestat ca fiind data săvârșirii contravenției –_ – petenta nu avea calitatea de proprietar al vehiculului si nici pe cea de utilizator în sensul OG nr. 15/2002 care era persoana juridică parte în contractul de leasing, căreia îi incumba obligația de a achita taxa de drum.
Împotriva sentinței a formulat recurs intimata, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 26.06.2013, sub nr._ .
Solicită recurenta admiterea recursului, modificarea sentintei recurate in tot, in sensul respingerii plangerii contraventionale.
Arată recurenta că procesul verbal de constatare a contraventiei indeplineste toate condițiile prevăzute de O.G. 15/2002 coroborat cu O.G. 2/2001.
Contractul de leasing, ca și contractul de vânzare- cumpărare nu îi este opozabil. CNADNR nu are obligația de a solicita petentei informatii cu privire la persoana utilizatorului autoturism ului surprins în trafic fără rovinietă, sens în care urmează să fie inlaturată apărarea intimatei cu privire la înstrăinarea autoturismului.
Din prevederile art. 7 și art. 1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 "fapta de a circula fără rovignietă valabilă constituie contravenție continua și se sanctioneaza cu amendă".
Nu se poate reține culpa procesuală a C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN deoarece autovehiculul intimatei fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu rovigniete valabile și s-a constatat că pentru autoturismul acesteia nu există înregistrată rovignieta.
In drept, au fost invocate dispozițiile art 312 alin. (3) Cod proc. civ.
Legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând sentința civilă recurată prin raportare la motivele invocate, tribunalul constată următoarele:
Încheierea procesului-verbal a avut la baza informații rezultate din înregistrările obținute si prelucrate de către agentul operator al camerei video, transmise de către acesta agentului care încheie procesul-verbal, iar intimata nu a contestat autenticitatea înregistrărilor si nici nu a dovedit ca acestea nu ar reflecta realitatea. Așadar, din planșele foto înfățișate de intimată rezulta ca autoturismul intimatei a fost surprins pe autostrada A2 km 12+450 m, Glina, jud. Ilfov, fără a avea achitata contravaloarea taxei de rovinietă.
In concluzie, prezumția de nevinovăție a fost răsturnată, in cauza, prin probe certe de vinovăție, iar intimata nu a reușit sa probeze lipsa de temeinicie a acestor probe.
Fapta imputata intimatei, așa cum a fost descrisa in actul de constatare, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002.
Referitor la măsura complementara de obligare a contravenientului la plata tarifului de despăgubire trebuie avute in vedere prevederile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România - rovinieta, potrivit cărora tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările si completările ulterioare, aplicate si contestate in instanța pana la data intrării in vigoare a legii se anulează.
Susținerile intimatei petente referitoare la nulitatea procesului-verbal de contravenție pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator nu sunt pertinente. Astfel, în împrejurările in care Uniunea Europeană a adoptat Directiva 1999/93/CE privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, in scopul stabilirii unui regim juridic în materia încheierii actelor în format electronic, România a adoptat Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, respectiv normele de aplicare a acesteia (H.G. nr. 1259/2001).
Semnătura electronica in sensul Legii nr. 455/2001 reprezintă un pachet de date de integrat in documentele sau mesajele transmise, care, pentru a avea valoare legala, o semnătura electronica trebuie sa îndeplinească anumite condiții stipulate de Legea nr. 455/2001, respectiv sa fie legata in mod unic de un semnatar, sa asigure identificarea acestuia, sa fie creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar (utilizând un dispozitiv criptografic) si sa fie legata de datele in forma electronica la care se raportează astfel încât orice modificare sa fie identificabila.
Semnătura reprezintă un eșantion de date care demonstrează ca o anumita persoana a scris sau a fost de acord cu acel document căruia i s-a atașat semnătura. De fapt, o semnătura digitala furnizează un grad mult mai mare de securizare decât semnătura olografa. Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica atât faptul ca mesajul original aparține persoanei a cărei semnătura a fost atașata, cat si faptul ca mesajul n-a fost alterat, intenționat sau accidental, de când a fost semnat. Mai mult, semnătura digitala nu poate fi negata; semnatarul documentului nu se poate disculpa mai târziu invocând faptul ca a fost falsificata. Cu alte cuvinte, semnăturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului. Documentele semnate electronic beneficiază astfel de garanția autenticității, integrității si nerepudierii in instanța a informațiilor digitale.
Documentele semnate electronic pot fi trimise prin posta electronica, dar orice document semnat digital poate fi tipărit la imprimanta, putând conține informația că documentul original e cel electronic si ca acesta poarta semnătura electronica a semnatarului.
Mai reține tribunalul că trebuie realizata distincția intre generarea unui înscris in forma electronica si, pe de alta parte, materializarea pe suport de hârtie a datelor si informațiilor create astfel.
Exista mențiune expresa in procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției ca acest document a fost generat si semnat electronic, neputând fi identificat niciun motiv pentru care actul sa nu poate fi calificată drept "înscris in forma electronica" in accepțiunea art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001.
Fără îndoiala procesul-verbal cuprinde o informație susceptibila a fi citita nu doar prin intermediul unui program informatic, ci eventual prin intermediul altui procedeu similar, înscrisul în forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat si semnat electronic, fără îndoiala înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie.
Faptul ca ulterior generării unui înscris electronic informația pe care aceasta o cuprinde este tipărita pentru a fi comunicata ca atare, nu ii înlătura calitatea de înscris in forma electronica.
Apoi, din interpretarea dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, se desprinde regula constatării personale a contravenției de către agentul constatator, insa noțiunea de constatare prin propriile simțuri a contravenției de către agentul constatator nu se confunda cu noțiunea de „flagrant”, care presupune surprinderea contravenientului in timpul desfășurării activității ilicite.
Expresia “constatarea personala/directa” trebuie interpretata in sensul ca agentul constatator va putea întocmi proces-verbal de constatare a contravenției in toate cazurile in care, pe baza probelor administrate, se poate dovedi comiterea unei asemenea fapte.
Legea contravenționala nu impune constatarea contravențiilor in flagrant, iar, pe de alta parte, date fiind particularitățile activității de constatare a contravențiilor la regimul taxelor pentru circulația pe drumurile publice si in cazul in care agentul de politie care încheie actul de constatare nu a surprins in flagrant o contravenție se poate vorbi de o constatare prin propriile simțuri, respectiv de constatarea datorata simțurilor auzului si văzului acestui agent, care ia act de comiterea faptei din relatările unui alt agent de politie aflat in îndeplinirea atribuțiilor de serviciu si care a constatat contravenția in flagrant, dar nu cunoștea identitatea autorului acesteia, respectiv din observarea datelor relevate de mijloacele de proba obținute si prelucrate de către cel din urma agent, cum este cazul înregistrărilor video.
Referitor la susținerile intimatei petente vizând lipsa calității de utilizator asupra autoturismului în litigiu, tribunalul urmează a le înlătura ca nefondate.
Din prevederile art.7 si art.1 lit. b din OG 15/2002 rezulta ca obligația de plata a rovinietei ii revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat in certificatul de înmatriculare iar utilizatorul este persoana fizica sau juridica înscrisa in certificatul de înmatriculare.
În speța de față în certificatul de înmatriculare depus la dosarul cauzei este trecută la rubrica proprietar petenta contravenientă din cauza de față, fara a fi mentionat utilizatorul.
Așadar culpa nemenționării în certificatul de înmatriculare a denumirii utilizatorului îi aparține petentei. De asemenea nu s-a făcut dovada transferului dreptului de proprietate de la petentă la utilizator.
Astfel în mod legal și temeinic s-a aplicat petentei sancțiunea contravențională.
Totodată, față de dispozițiile exprese și clare a art. 7 sus menționat privitoare la calitatea contravenientei, clauzele din contractul de leasing referitoare la suportarea de către utilizator a sarcinilor aferente autoturismului nu sunt opozabile intimatei.
Chiar dacă potrivit contractului de leasing obligația de a plăti rovinieta revine utilizatorului, amenda se va aplica proprietarului autoturismului dacă acesta nu a menționat denumirea utilizatorului în certificatul de înmatriculare deși avea posibilitatea să o facă.
Referitor la individualizarea sancțiunii amenzii tribunalul constata ca aceasta a fost proporțională cu pericolul social al faptei si consecințele acesteia, fiind corect apreciate de către agentul constatator, in condițiile art. 5 alin. 5 cu raportare la art. 20 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, petentei fiindu-i aplicata amenda contravenționala orientata către minimul legal prevăzut de lege.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 312 C. proc. civ., va fi admis recursul declarat, va fi modificata in parte sentința recurata, se va dispune anularea măsurii obligării petentului contravenient la plata tarifului de despăgubire și vor fi menținute celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., în contradictoriu cu intimata ..
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Admite în parte plângerea.
Anulează tariful de despăgubire aplicat prin procesul-verbal de contravenție R 11 nr._/12.08.2011 și menține dispozițiile din acest proces-verbal în ceea ce privește sancțiunea amenzii contravenționale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 mai 2014.
Președinte, E. M. O. | Judecător, C. D. | Judecător, N. P. G. |
Grefier, C. D. |
Red. judecător fond Budei C. O./ Judecătoria Cornetu
Red. jud. C.D.
Thn. red. C.D./2 ex./ 13.06.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1932/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1313/2014.... → |
|---|
