Contestaţie la executare. Decizia nr. 2609/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2609/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 6559/1748/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2609/R/2014
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2014
Troibunalul constituit din:
Președinte: C. D.
Judecător: E. V.
Judecător: N. P. G.
Grefier: A.-M. O.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul C. L. AL ORAȘULUI P. – SERVICIUL DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE împotriva sentinței civile nr. 4706/13.06.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu intimata G. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimată avocat cu delegație la dosar, lipsind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează numărul dosarului, denumirea părților, obiectul cauzei, cauza se află la primul termen în recurs, intimata nu a depus întâmpinare, s-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei; după care:
Intimata, prin apărător, arată că nu are chestiuni prealabile de formulat sau probe noi de administrat în recurs.
Tribunalul ia act că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că nu sunt probe noi în calea de atac.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Tribunalul acordă cuvântul părților prezente pe recurs.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefundat, față de faptul că prin contractul de concesiune s-a stabilit un preț de 1 dolar / an pentru toată perioada de desfășurare a contractului. În mod unilateral, recurentul C. local al orașului P. a modificat contractul în ceea ce privește prețul, după un control al Curții de Conturi. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de fata, instanța constata următoarele:
Prin sentința civila nr. 4706/13.06.2013 Judecătoria Cornetu a admis contestația la executareformulata de petenta G. M. în contradictoriu cu intimatul C. L. AL ORAȘULUI P. – SERVICIUL DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE; a desființat formele de executare efectuate în dosarul de executare nr._/2012 al Consiliului L. P. – Serviciul Impozite și Taxe L. și a dispus restituirea taxei de timbru către contestatoare.
În motivarea acestei soluții prima instanța a reținut că prin cererea formulată la 07.05.2012, înregistrată sub nr.6559/1748/2012, contestatoarea G. M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul C. L. P. – Serviciul de Impozite și Taxe Locale, desființarea executării silite pornită în baza titlului executoriu nr._/21.03.2012, în dosarul de executare nr._/21.03.2012.
În motivarea cererii contestatoarea a aratat că nu datorează sumele pretinse de intimată prin titlul executoriu mai sus menționat, întrucât aceste sume sunt nedatorate.
Executarea silită începută de intimată a fost una abuzivă, întrucât intimata a stabilit o taxă de concesiune nelegală, calculată la o valoare mai mare de 1 USD/mp, pe toată perioada concesiunii, care este de 49 ani de la data semnării contractului, respectiv 10.03.2004, rezultând în acest mod suma de 12.844 lei.
Contestatoarea a mai aratat că a achitat la bugetul local taxa ce rezultă din contractul mai sus menționat.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.172-173 C.pr.fisc. și art.399 și urm. C.pr.civ..
În dovedirea contestației la executare s-au depus următoarele acte: somație, titlu executoriu, alte înscrisuri.
Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, depunând la dosar copii de pe un set de înscrisuri: acte de executare și dosarul de executare nr._/21.03.2012.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prima instanța a reținut următoarele:
Prin somația nr._/21.03.2012 emisă de intimatul C. L. P. – Serviciul de Impozite și Taxe Locale, debitoarea G. M. (contestatoarea din prezenta cauză) a fost somată ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească suma de 12.844,83 lei, în baza titlului executoriu nr._/21.03.2012, reprezentând debite, rezultate din taxa de concesiune și închiriere neachitate, și penalități de întârziere.
Instanța de fond, după verificarea titlului executoriu, aflat în dosarul de executare al intimatei, constată că acesta nu este legal întocmit, întrucât din înscrisurile depuse rezultă că suma înscrisă în titlu executoriu provine din modificarea unilaterală a contractului de concesiune încheiat de părți, respectiv din calcularea valorii taxei de concesiune și închiriere la o valoare mai mare decât cea stabilită de părți, respectiv de 1USD/mp pe toată perioada concesiunii, care este de 49 ani de la data semnării contractului, respectiv 10.03.2004, acest aspect fiind ilegal în raport de art.969 C.civ., aplicabil în cauză.
Având în vedere că întreaga executare silită a avut la bază titlul executoriu nr._/21.03.2012, reprezentând debite, rezultate din taxa de concesiune și închiriere neachitate, și penalități de întârziere, instanța de fond, în temeiul art.174, alin.3 C.pr.fisc., a admis contestația la executare și a desființat formele de executare efectuate în dosarul de executare nr._/21.03.2012 al Consiliului L. P. – Serviciul de Impozite și Taxe Locale.
În temeiul art.23, alin.1, lit.e) din Legea nr.146/1997, prima instanța a dispus și restituirea taxei de timbru către contestatoare.
Împotriva acestei sentințe civile, a formulat recurs C. L. AL ORAȘULUI P. – SERVICIUL DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE, solicitând instanței admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, pentru motivele de nelegalitate prevăzute la art.304 pct.9 Cod proc.civ.
În privința legalității emiterii actelor de executare, recurenta învederează că Titlul executoriu nr_/21.03.2012 și Somația de plată nr_/21.03.2012 au fost emise în mod legal,astfel că prima instanța s-a aflat în eroare când a anulat în totalitate aceste doua acte.
Partea subliniază că executarea silită a fost începută în mod legal, veniturile din concesiuni și închirieri constituind venituri la bugetul local, așa cum statuează și Legea nr 273/2006 privind finanțele publice locale.
Pe cale de consecință, procedura executării silite a fost demarată cu luarea în considerare a prevederilor art.141, alin.1, ind.2 Codul de proc.fiscală.
În privința debitului aferent Titlului executoriu nr_/21.03.2012 și Somației de plată nr_/21.03.2012, acesta a fost calculat în mod corect, raportat la OG numărul92/2003 privind Codul de proc.fiscală și H.C.L. P. numărul27(26) / 2003, care stabilește nivelul taxelor datorate pentru contractele de concesiune încheiate cu persoanele fizice, hotărâre menționată și la art. III, pct.a din Contractul de concesiune numărul136/10.03.2004, contract care,potrivit art.969 cod civil dein 1864 este legea părților.
Recurenta arată că, în fapt, acest contract de concesiune a fost încheiat în baza unei hotărâri de Consiliu L. adoptată la 31.10.2003, prin care s-au menționat exact și zonele aferente cu valoarea de redevență pentru fiecare. Dup corectare, această hotărâre a primit nr. 27, deși inițial a fost numerotată 26. Această hotărâre a Consiliului L. nu a fost contestată până în prezent.
De asemenea, mai precizează partea că, datorită neconcordanțelor existente între redactarea contractelor de concesiune și dispozițiile HCL P. 27/2003, Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Ilfov a pus în vedere părții recurente prin Decizia nr.26/2011 să recalculeze cuantumul redevențelor pentru toate contractele de concesiune încheiate; decizia fiind obligatorie de pus în executare pentru perioada în care nu a intervenit termenul de prescripție.
Recurenta apreciază că intimata și-a însușit la semnarea contractului de concesiune toate obligațiile ce decurg din acesta, respectiv că în baza HCL P. s-a stabilit valoarea redevenței datorate, dar și faptul că, la pct.III din Contractul de concesiune este menționat în mod clar faptul că suma cu titlu de redevență trebuie plătită anual.
Partea arată că cererea este scutită de taxa de timbru, potrivit art. 30 din OUG nr 80/2013.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 299-316 Cod procedura civilă.
S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri. În susținere au fost depuse la dosar documentele invocate în cerere, dar și practică judiciară.
Recurenta a solicitat judecarea în lipsă a cauzei.
Intimata - contestatoare, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu a depus înscrisuri la dosar.
Analizând sentința civila recurată in raport de motivele invocate instanța constată următoarele:
Prin contractul de concesiune nr. 136/10.03.2004 incheiat intre recurenta si intimata G. M., aceasta din urmă s-a obligat a achita recurentei o redeventa de 1 USD/mp/an pe intreaga perioada a concesiunii, respectiv 49 ani conform art. III din contract (fila 18 dosar fond).
Potrivit dispozitiilor art. 141 alin 12 C. proc. fisc., executarea silita a creantelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectueaza in baza hotararii judecatoresti sau a altui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Conform alin. 2 din acelasi text normativ, titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul fiscal competent.
In cauza, tribunalul observa ca intre parti s-au stabilit raporturi contractuale in baza contractului de concesiune nr. 136/10.03.2004, contract ce nu constituie insa titlu de creanta in temeiul art. 141 alin 12 C. proc. fisc.
Din cuprinsul titlului executoriu emis de recurenta (fila 4 dosar fond) si din celelalte inscrisuri anexate, tribunalul retine ca la determinarea sumelor de plata inscrise in acesta recurenta a avut in vedere o redeventa de 2 USD/mp/an, contrar mentiunilor inscrise in contractul de concesiune si agreate de parti.
In ceea ce priveste apararea recurentei cu privire la faptul ca dispozitiile cuprinse in decizia nr. 26/2011 a Curtii de Conturi sunt obligatorii pentru Unitatea Administrativ Teritoriala, tribunalul urmeaza a le inlatura caci, desi reala aceasta sustinere, totusi . se putea face cu nerespectarea dispozitiilor incidente din legislatia civila si fiscala in vigoare, ci numai prin modificarea corespunzatoare a prevederilor contractului de concesiune, prin act aditional semnat de ambele parti.
Față de cele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1, 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, constatand legalitatea si temeinicia sentintei civile recurate si netemeinicia criticilor aduse acesteia, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta recurentul C. L. AL ORAȘULUI P. – SERVICIUL DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE împotriva sentinței civile nr. 4706/13.06.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu intimata G. M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
C. D. E. V. N. P. G.
GREFIER,
A.-M. O.
Concept red. gref. A.O..
Red. Jud: NPG/05.01.2015/2exemplare
Jud.fond: V. B. - Jud. Cornetu
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2361/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 969/2014.... → |
|---|
