Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2504/2014. Tribunalul ILFOV

Sentința nr. 2504/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 30-07-2014 în dosarul nr. 2383/93/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILĂ Nr. 2504/2014

Ședința publică de la 30 Iulie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. M. C.

Grefier C. E. S.

Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant R. C., reclamant R. F. și pe pârât A. D. ILFOV, având ca obiect ordonanță președințială suspendare executare silită.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul R. C. personal, identificat cu CI . nr._ eliberat de SPCLEP B. la 17.04.2007, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, nu a fost achitată taxa de timbru, dupa care:

Reclamantul personal depune dovada de plata a taxei de timbru in cuantum de 20 lei si arata ca doreste sa fie reprezentat in aceasta cauza de catre dl. S. F., legitimat cu CI . nr._ eliberat de SPCEP sect. 1 la 25.05.2011.

Tribunalul ia act, in temeiul art. 85 alin 1 și 2 C.pr.civ de împuternicirea dată mandatarului neavocat si pune in vedere parții prezente dispozițiile art. 83 alin 1 C.pr.civ conform cărora mandatarul neavocat nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale si asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetarii procesului cât și in etapa dezbaterilor.

Mandatarul reclamantului depune la dosar cerere formulata de reclamanta R. F. prin care aceasta solicită soluționarea cauzei în lipsă.

Tribunalul ia act de solicitarea reclamantei și, verificându-și competența față de obiectul cererii - suspendare act administrativ, in temeiul art. 131 alin 1 C.pr.civ raportat la dispozitiile Legii 554/2004 contata ca este competent general, material si teritorial sa solutioneze prezenta cauza.

In temeiul art. 238 C.pr.civ tribunalul pune in discutia partilor estimarea duratei procesului.

Reclamantul prin mandatar estimeaza durata de solutionare a cauzei la 2 saptamani.

Tribunalul dupa deliberari, ascultand si concluziile partii prezente, estimeaza durata de solutionare a cauzei la doua saptamani

Nemafiind alte chestiuni prealabile tribunalul acorda partii prezente cuvantul la probe.

Reclamantul prin mandatar arata ca in afara de inscrisurile deja depuse la dosar alte probe nu mai are.

Tribunalul dupa deliberari, in temeiul art. 255 C.pr.civ, incuviinteaza pentru toate partile implicate proba cu inscrisuri, cele deja depuse la dosar, constata proba administrata, cercetarea procesului incheiata si acorda cuvantul in dezbateri reclamantului personal.

Mandatarul reclamantului arata ca, in opinia sa, dispozitiile codului de procedura civila sunt in sensul ca poate sa-si expune punctul de vedere in dezbateri, concluziile pe fond fiind ulterioare dezbaterilor.

Tribunalul reaminteste partilor dispozitiile art. 283 alin 1 conform cu care mandatarul neavocat nu poate pune concluzii asupra exceptiilor si fondului cauzei, nici in etapa cercetarii procesului si nici in dezbateri. Aduce la cunostinta mandatarului reclamantului faptul ca dezbaterile privesc fondul procesului, drept urmare nu poate pune concluzii decat prin avocat.

Pentru respectarea dreptului la un proces echitabil insa tribunalul acorda reclamantului cuvantul in dezbateri supra fondului cauzei.

Reclamantul personal arata ca nu se pricepe, este prima data cand se infatiseaza unei instante de judecata insa solicita admiterea cererii si suspendarea actului fiscal.

Tribunalul retine cauza spre deliberare si solutionare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față:

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante sub nr._ reclamantii Raduta C. si Raduta F. au solicitat in contradictoriu cu parata A. - Directia Generala a Finantelor Publice Ilfov pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna, pe cale de ordonanta presedentiala, suspendarea executarii silite dispuse prin decizia de impunere_/28.09.2012 pana la anularea acestei decizii

Arata ca prin Decizia_/28.09.2012 au fost obligati la plata sumelor de 124.383 lei TVA, 103.017 lei reprezentand dobanzi/majorari de intarziere si 18.657 lei reprezentand penalitati de intarziere

Arata ca au contestat aceasta decizie precum si modul de calcul al sumelor, contestatia administrativ fiscala facand obiectul dosarului_ al Tribunalului Ilfov.

Ca ulterior cererii lor introductive de instanta CJUE prin Hotararea din 7 noiembrie 2013 a decis ca acest mod de calcul (stabilit de prevederile Deciziei interpretative nr. 2 a Comisiei Centrale Fiscale, publicata in M.Of. 278/2011 incalca dreptul UE, mai exact Directiva 2006/112/CE, in special art. 73 si 78 din aceasta.

Ca avand in vedere ca dreptul Uniunii Europene si Hotararile CJUE au forta juridica supranationala si caracter obligatoriu pentru toate statele UE s-au adresat A. cu cerere de desfiintare a actului nelegal insa parata nu s-a conformat.

Arata ca suspendarea solicitata se impune spre a se impiedica crearea unui prejudiciu iminent, imposibil de reparat, deoarece A. intentioneaza sa ii execute silit imobiliar si refuza sa puna in aplicare decizia CJUE

Solicita asadar suspendarea titlului mai sus precizat pana la solutionarea fondului cauzei de catre instanta de judecata sau pana la momentul la care A. insasi va dispune anularea actului administrativ fiscal nelegal

In drept invoca dispozitiile art. 996 si urmatoarele C.pr.civ, Decizia CJUE din 7 noiembrie 2013.

Parata legal citata cu aceasta mentiune nu a formulat intampinare.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, fiind depuse Decizia de inregistrare din oficiu in scop de TVA nr._/1.07.2013, cereri adresate paratei in vederea anularii deciziei de impunere, decizia de impunere_/28.09.2012.

Deliberand asupra cererii formulate, prin prisma materialului probator administrat, tribunalul retine in primul rand ca, dincolo de formularea defectuoasa, din cuprinsul acesteia rezulta fara dubiu ca scopul urmarit de reclamanti este acela de a obtine suspendarea executarii actului administrativ fiscal reprezentat de Decizia de impunere_/28.09.2012, pana la solutionarea cererii de anulare a acesteia, fiind incidente in speta dispozitiile art. 14 din Legea 554/2004 iar nu cele ale art. 996 si urm C.pr.civ invocate de reclamanti.

In drept tribunalul retine dispozitiile art. 14 alin 1 din Legea 554/2004 conform carora „În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.”

Rezulta, din cuprinsul textuylui de lege mentionat, ca suspendarea executarii actului administrativ poate fi dispusa fie anterior sesizarii instantei cu cererea de anulare a actului fie pe tot parcursul solutionarii cauzei in fond.

In speta insa tribunalul retine ca cererea reclamantilor de anulare a deciziei de impunere nr._/28.09.2012 a format obiectul dosarului_ al Tribunalului Ilfov, pricina fiind solutionata in fond prin sentinta civila 2493/23.09.2013.

Cum dispozitiile art. 14 din Legea 554/2004 nu au in vedere si suspendarea executarii actului administrativ pe durata solutionarii caii de atac a recursului tribunalul apreciaza cererea formulata ca nefondata si urmeaza a o respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea formulata de reclamanții R. C. și R. F., ambii domiciliati in com. Mogoșoaia, .. 130, jud. Ilfov, în contradictoriu cu parata A. D. Ilfov cu sediul in București, ., sect. 2.

Cu recurs in 5 zile de la comunicare, cererea de recurs urmand a fi depusa la Tribunalul Ilfov.

Pronunțată în ședința publică de la 30 Iulie 2014.

Președinte,

A. M. C.

Grefier,

C. E. S.

A.C. 31 Iulie 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2504/2014. Tribunalul ILFOV