Contestaţie la executare. Sentința nr. 6995/2014. Tribunalul ILFOV

Sentința nr. 6995/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 3712/1748/2013

DOSAR NR._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.196A

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 29.04.2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

P.: M. E.

JUDECĂTOR: A. D.

GREFIER: L. I.

Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelantul intimat M. M. împotriva sentinței civile nr.6995/22.10.2013, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂRȚILOR, având ca obiect contestație la executare

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de 23.04.2014 și apoi pentru data de astăzi când

TRIBUNALUL,

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 28.05.2013 sub nr._ contestatorul ANRP a solicitat in contradictoriu cu intimatul M. M. suspendarea executarii silite, anularea incheierii din data de 17.05.2013 si anularea executarii silite ce face obiectul dosarului nr. 127/2013.

In fapt s-a aratat in esenta ca in speta sunt aplicabile prevederile OUG nr. 10/2013, ceea ce inseamna ca oricare executare ar fi trebuit temporizata pana la termenul aratat acolo. Se mai indica si caracterul excesiv al cheltuielilor de executare.

In drept se invoca prevederile C. proc. civ., Legea nr. 290/2003 si OUG nr. 10/2013.

Cererea este scutita de plata taxei de timbru.

Intimatul, legal citata, nu a formulat intampinare.

In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri.

Prin sentința civilă nr.6995/22.10.2013, Judecătoria Cornetu a admis contestația la executare și a dispune desfiintarea tuturor actelor de executare in dosarul de executare nr. 127/2013 aflat pe rolul B. Ad Rem.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond analizand actele dosarului a reținut următoarele.

Prin incheierea din data de 09.04.2013, pronuntata de Judecatoria Cornetu in dosarul nr._ s-a incuviintat executarea silita cu privire la titlul reprezentat de Hotararea Comisiei judetene O. nr. 195/28.01.2009, emisa in temeiul Legii nr. 290/2003.

Instanta a observat insa ca potrivit art. I alin. 1-3 din OUG nr. 10/2013, care a intrat in vigoare la data de 28.02.2013:

(1) Incepand cu data intrari in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, plata despagubirilor stabilite potrivit dispozitiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la C. la 7 septembrie 1940, republicata, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de P. intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea fostului Regat al Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, in urma aplicarii Protocolului privitor la cateva insule de pe Dunare si la un schimb de comune intre Romania si Iugoslavia, incheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, si a Conventiei dintre Romania si Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, relativa la regimul proprietatilor aflate in zona de frontiera, semnata la Belgrad la 5 iulie 1924, se face in transe anuale egale, esalonat pe o perioada de 10 ani, incepand cu anul urmator datei emiterii titlului de plata. Cuantumul unei transe nu poate fi mai mic de 20.000 lei.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si titlurilor de plata emise si neachitate integral pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Plata transelor se face incepand cu 1 ianuarie 2014.

(3) Prin titlul de plata se intelege hotararea comisiei judetene sau a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 393/2006, respectiv decizia de plata emisa de vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor care coordoneaza aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 si Legii nr. 393/2006.

In aceste conditii reiese ca la momentul incuviintarii executarii nu se putea vorbi despre o creanta exigibila, iar in aceste conditii incheierea de incuviintare a executarii a nesocotit prevederile 665 alin. 5 pct. 4 C. proc. civ.

Ca atare, incheierea de incuviintare a executarii fiind nula, aceasta sanctiune iradiaza asupra intregii executari, motiv pentru care contestatia va fi admisa si se va desfiinta intreaga executare ce face obiectul dosarului nr. 127/2013, aflat pe rolul B. Ad Rem.

Împotriva sentinței civile nr. 6995/22.10.2013, a formulat apel intimatul solicitând admiterea apelului și anularea sentinței apelate.

În motivarea apelului s-a arătat de către apelant că pentru termenul la care a avut loc judecata cauzei nu a fost citat la domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură astfel cum acesta a fost indicat în dosarul de executare silită, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare.

Cel de al doilea motiv de recurs a constat în faptul că potrivit art. 18 alin. 5 lit. c din HG 1120/2006, compensațiile bănești se achită fie integral dacă suma stabilită cu titlu de despăgubiri nu depășește 50.000 lei, fie eșalonat, pe parcursul a doi ani consecutivi dacă suma stabilită cu titlu de despăgubire reprezintă suma de 50.001 lei. În cazul de față realizarea creanței ar fi trebuit să se producă, dacă s-ar fi respectat calendarul de plăți stabilit conform HG nr. 753/1998, cel mai târziu la data de 28.01.2011. În anul 2013, fără a dovedi situații obiective de natură justifica neachitarea despăgubirilor stabilite conform legii, ANRP a invocat disp. OUG nr. 10/2013 ce eșalonează plata despăgubirilor neachitate până la data intrării în vigoare a ordonanței, în tranșe anuale, pe o perioadă de 10 ani, începând cu 01.01.2014. Aceasta ar reprezenta, în raport cu data Hotărârii Comisiei Județene O., nr. 195/28.01.2009 o întârziere în executare de 3 ani până la data primei tranșe și de 13 ani, în total, până la realizarea creanței. Această durată de 3-13 ani este excesivă, neputând fi considerată rezonabilă, oricare ar fi circumstanțele concrete care au dictat necesitatea adoptării acestui act normativ.

S-a mai arătat că această eșalonare a fost dispusă după o eșalonare anterioară, nerespectată de către ANRP, în condițiile trecerii unui interval mare de timp avut la dispoziție de autoritățile competente, pentru îndeplinirea voluntară a obligațiilor de plată, fără ca, în materia acordării despăgubirilor, să nu mai existe un raport de proporționalitate între motivul legitim invocat de către Statul Român prin prepusul său ANRP.

În opinia apelantului, statul nu se poate prevala de faptul că resursele sale bugetare sunt prea mici pentru a despăgubi toate persoanele îndreptățite chiar în temeiul normei dictate de autoritatea legiuitoare, trebuind să estimeze în momentul adoptării legii nr. 290/2003, respectiv a legilor nr. 9/1998 și 393/2006 resursele materiale necesare plății despăgubirilor respective.

Apelantul a mai arătat că lipsirea de eficiență juridică a actului administrativ prin care statul a dispus acordarea de despăgubiri se încalcă principiul încrederii legitime, conform căruia autoritățile publice au obligația de a proteja așteptările legitime ale particularilor iar, pe de altă parte, instituie dreptul acestora de a evolua într-un cadru juridic stabil și previzibil în care să aibă încredere, la adăpost de modificările brutale și nejustificate ale acestuia.

Deși legal citată cu copia motivelor de apel, intimata nu a formulat întâmpinare.

Analizând apelul civil de față, prin prisma criticilor invocate raportat la probatoriul administrat in cauza, Tribunalul constata următoarele:

Prima critica a apelantului este neintemeiata intrucat atat comunicarea intampinarii cat si citarea pentru termenul de judecata s-a facut la domiciliul legal.

Apelantul avea posibilitatea alegerii unui domiciliu procesual numai prin petitie la dosar sau solicitare orala in cursul sedintei de judecata conform art.158 alin.1 NCPC (in caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana iar in lipsa unei asemenea mentiuni, comunicarea se face potrivit art.155 pct.6 care stabileste ca persoanele fizice vor fi citate la domiciliul lor; in cazul in care nu locuiesc la domiciliu vor fi citate la resedinta cunoscuta ori la locul ales de ele; in lipa acestora, citarea poate fi facuta la locul). Faptul ca in faza executarii silite, respectiv in fata executorului judecatoresc, apelantul si-a ales domiciliul procesual la aparator, nu prezinta relevanta in prezentul litigiu. Tribunalul constata, raportat la prevederile art.194 coroborat cu art.148 NCPC, ca reclamanta si-a indeplinit obligatia indicand prin cererea de chemare in judecata domiciliul paratului, unde acesta a fost legal citat conform art.155 pct.6 NCPC, in conditiile in care nu a exista din partea paratului o alegere a locului citarii in sensul art.158 alin.1 NCPC.

Este insa intemeiata cea de-a doua critica a apelantului. Astfel, prin Decizia nr.528/_ Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile OUG nr.10/2013 pentru plata esalonata a despagubirilor stabilite prin Legea nr.9/1998, Legea nr.290/2003 si Legea nr.393/2006 sunt neconstitutionale intrucat instituirea unui termen de 10 ani pentru executarea unei creante asupra statului „nu satisface exigentele unui termen rezonabil, care sa asigure deplina valorificare a dretpului de creanta, constituind o ingerinta disproportionata asupra dreptului”.

In acelasi sens s-a pronuntat si majoritatea instantelor judecatoresti care a apreciat, in spete similare, caracterul nerezonabil al termenului in care se face plata.

In speta, creanta persoanei indreptatite la despagubiri este certa, lichida si exigibila din anul 2009, avand in vedere si statuarile ICCJ aduse prin Decizia in interesul legii nr.XXI/2007 (MOF 113/2008) care a stabilit ca data cuantificării compensațiilor este cea a emiterii hotararii comisiei judetene/municipale, moment la care obligatia de plata devine certa, lichida si exigibila, iar validarea de catre Cancelaria Primului-Ministru a hotararilor comisiilor teritoriale, cu depasirea termenului prevazut de lege, atrage actualizarea intregii sume in raport de indicele de crestere a preturilor.

Sunt neintemeiate sustinerile contestatoarei referitoare la existenta mai multor cereri pe rolul institutiei si la insuficienta mijloacelor financiare, intrucat aceste aspecte nu sunt de natura a atrage nulitatea actelor de executare silita contestate cat timp au fost emise cu respectarea dispozitiilor legale incidente.

Concluzionând, tribunalul constata ca apelantul-intimat detine o creanta certa, lichida si exigibila iar masura popririi a fost legal luata raportat la prevederile art.780-783 NCPC coroborat cu dispoz. art.662 NCPC, considerent pentru care tribunalul va admite apelul, va schimba in tot sentinta apelata, in sensul respingerii ca neintemeiata a contestatiei la executare, respectiv ca ramasa fara obiect a cererii de suspendare a executarii silite, ca o consecinta a solutiei retinute pe contestatie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelantul intimat M. M., CNP_, domiciliat în Slatina, ., ., ., județ O., cu domiciliul procesual ales în București, .. 1, .. 1, ., sector 1împotriva sentinței civile nr.6995/22.10.2013, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂRȚILOR cu sediul în București, sector 1, Calea Floreasca nr. 202.

Schimbă în tot sentința civilă apelată în sensul că:

Respinge contestația la executare ca neîntemeiată.

Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 29.04.2014.

Președinte Judecător Grefier

M. E. A. D. L. I.

Concept red. gref. L.I

Red. Jud: D.A./ 4ex.

Jud.fond :C. A. C. - Jud. /Cornetu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 6995/2014. Tribunalul ILFOV