Pretentii. Încheierea nr. 02/2014. Tribunalul ILFOV

Încheierea nr. 02/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 10-06-2014 în dosarul nr. 282/93/2014

Dosar nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 02 IUNIE 2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE - A. D.

GREFIER - M. R.

Pe rol judecarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul B. D. în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretenții restituire taxa poluare.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Tribunalul constată ca este competent material si teritorial sa soluționeze prezenta cauza, raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004.

Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI invocată de aceasta prin întâmpinare, o respinge, apreciind-o neîntemeiata, având in vedere ca este instituția emitenta a actului administrativ contestat și cea care a încasat suma reprezentând taxa de poluare.

Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU invocata din oficiu, o admite, apreciind-o întemeiata, având in vedere ca nu este instituția emitenta a actului administrativ contestat.

În baza dispozițiilor art.74 coroborat cu art.64 din Noul Cod de Procedura Civilă, încuviințeaza in principiu cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de pârâta.

În baza dispozițiilor art.258 din Noul Cod de Procedura Civilă încuviințeaza pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.

Tribunalul reține cauza în vederea soluționării.

TRIBUNALUL,

Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a amâna pronunțarea, motiv pentru care,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Amâna pronunțarea la data de 10.06.2014, urmând ca partile sa ia act de solutie de la grefa instanței sau din aplicația Ecris.

Pronunțata in ședința publica, azi 02.06.2014.

Președinte,

A. D.

Grefier,

M. R.

Dosar nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.2088

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 10 IUNIE 2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE - A. D.

GREFIER - M. R.

Pe rol judecarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul B. D. în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretenții restituire taxa poluare.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 02.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, fiind parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 10.06.2014, pentru când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea de chemare in judecata înregistrata la data de 31.01.2014, pe rolul Tribunalului Ilfov, reclamantul B. D. a chemat in judecata pârâții DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU solicitând obligarea Pârâtelor la restituirea sumei de 5339 lei, obligarea Pârâtelor la plata dobânzii fiscale aferente sumei achitate cu titlu de taxă de poluare, calculată de la data plății (08.02.2011) și până la data restituirii efective; obligarea pârâtelorla plata cheltuielilor de judecată (in temeiul art. 451 - 453 N.C.P.C).

În motivarea cererii, reclamantul a arătat ca la data de 15.12.2010, a achiziționat Autovehiculul înmatriculat în Germania potrivit Contractului de vanzare cumparare pentru pretul de 1200 Euro (Anexa 4). Pentru înmatricularea autoturismului în România a fost nevoit să achite suma de 5339 lei .

A mai arătat ca a solicitat restituirea taxei achitate, considerând-o nelegala, însa cererea i-a fost respinsa, pe motiv ca nu are temei legala.

Temeiul de drept pentru calcularea si perceperea taxei pe poluare pentru autoturisme îl constituie dispozitiile OUG nr. 50/2008 astfel cum a fost modificata prin OUG 218/2008, prevederi legale care contravin reglementarilor comunitare.

Conform art. 110 TFUE (ex-art. 90 TCE), "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare" urmarindu-se în acest mod reglementarea si asigurarea liberei circulatii a marfurilor între statele comunitare, în conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricaror forme de discriminare.

Potrivit hotărârilor CJUE din cauzele C-402/09 (T.) și C-263/l0 (N.), "articolul 110 TFUE (ex-art. 90 TCE) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională".

Având în vedere că s-a respins cererea statului român de limitare a efectelor în timp a hotărârii Curții, hotărârea N. se aplică retroactiv și lipsește de temei juridic prelevarea taxei de poluare începând cu data de 1 iulie 2008.

TCE prevede, prin art. 25, 28, 90, interzicerea taxelor cu efect echivalent, masurilor cu efect echivalent, precum si discriminarea produselor importate, fata de cele din statul membru.

A mai arătat reclamantul ca aplicarea taxei pe poluare pentru autoturisme introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeana în scopul reînmatricularii lor în tara noastra, în situtia în care acestea au fost deja înmatriculare în tara de provenienta, iar pentru autovehiculele reînmatriculate în România aceasta taxa nu se percepe.

OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse unei taxe care poate atinge chiar valoarea lor de piață (ca si in cazul de fata), în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.

Acest tip de reglementare, deși nu este de natură a demonstra o discriminare directă - căci norma internă nu se referă la vehiculele de ocazie aduse din străinătate, ci pare a avea o aplicabilitate generală - prin efectele sale încurajează dobândirea de autovehicule de ocazie, de proveniență internă, cu caracteristici echivalente celor în discuție, prin aceea că, în cazul h acestora din urmă, dobânditorul nu este supus plății taxei. Sub acest aspect, spiritul fostului J art. 90 din TCE este înfrânt, căci obiectivul art. 90, în ansamblul său, este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție, care pot decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.

Ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 218/2008, intenția legiuitorului de a influența alegerea consumatorilor a devenit evidentă.

Nu se poate contesta că reglementarea națională contravine legislației europene. ar, potrivit art.14,8 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare (alin. 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 (alin.4).

Prin Decizia în cauza C./Enel (1964),CJUE a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originară și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoiala. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa pe poluare a fost introdusa în legislația internă de-abia în anul 2008.

Totodată în virtutea necesității respectării așa numitului "acquis comunitar", Statul Român a fost obligat să accepte principiul potrivit căruia "judecătorul național, însărcinat cu aplicarea, în cadrul competenței sale, a dispozițiilor dreptului comunitar, are obligația de a asigura efectul deplin al acestor norme, lăsând ne aplicată, la nevoie, în virtutea propriei sale autorități, orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a trebui să ceară sau să aștepte eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin alt procedeu constituțional." - principiu instituit de Curtea de Justiție a Comunităților Europene - CJ.CE. _ (devenită Curtea de Justiție a Uniunii Europene - CJ.U.E.) încă prin soluția adoptată în cauza C-106/77 - Simmenthal.

Astfel, prin decizia luata in cauza Simmenthal (1976), CJUE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, fără a solicita sau aștepta eliminarea pe cale administrativă sau potrivit unei alte proce,duri constituționale, a normelor interne contrare. Totodată trebuie remarcată și Decizia nr. 24/14 noiembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. 9/2011, al Înaltei Curți de casație și Justiție

În ceea ce privește prescripția, reclamantul a arătat ca potrivit Ordin nr. 986/2008 pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicul, coroborat cu actele normative care au constituit temeiul de drept pentru adoptarea sa, taxa pe poluare instituita prin OUG 50/2008 este o obligatie fiscala.

Dreptul contribuabililor de a cere restituirea creanțelor fiscale "se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire" ( art. 135 din Codul de procedură fiscală).

În ce privește dobânda care se acordă în asemenea cauze, apreciaza că în cauză sunt incidente dispozițiile Codului de procedură fiscală care constituie "norma specială" în materie și nu dispozițiile O.G. nr. 13/2011 referitoare la dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, care constituie "norma generală" în materie.

În cazul de față solicită acordarea acestei dobânzi, cu începere de la data plății taxei de poluare pentru autovehicule (08.02.2011) perceputa în mod nelega!, până la restituirea integrală a acesteia.

In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri precum si orice alte mijloace de probe a căror utilitate ar rezulta din dezbaterile cauzei.

In drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile dispozițiile Codului de procedura fiscală, prevederile art. 110 TFUE, prevederile art. 148 din Constituția României si prevederile Noului Cod de Procedura Civila, precum si orice alte dispozitii legale menționate in conținutul cererii.

La data de 03.03.2014, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Administrației Județene a Finanțelor Publice Ilfov, iar pe fondul cauzei respingerea cererii ca neîntemeiata.

În motivarea intampinarii, parata a arătat ca taxa achitat de reclamanta la bugetul fondului pentru mediu, a fost perceputa in baza unor acte normative, iar stabilirea taxei a fost efectuata in baza documentelor depuse de reclamanta.

In condițiile desființării frontierelor vamale cu statele membre ale Uniunii Europene, metodologia de calcul a accizelor devenea inaplicabila, fapt ce a condus la reașezarea acestei metodologii si introducerea ei in Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, prin art. I pct. 202 din Legea nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003.

Odată cu reașezarea metodologiei de calcul s-a avut in vedere si eliminarea reglementarilor privind inmatricularea autoturismelor potrivit cărora pana la 31 decembrie 2006 nu se inmatriculau in România autoturismele a caror vechime depasea 8 ani si care aveau o norma de poluare inferioara normei EURO 3. In aceasta situatie a fost necesar a se intreprinde unele masuri pentru evitarea introducerii in Romania a unui numar exagerat de autoturisme vechi cu grad ridicat de poluare. Neluarea unor masuri corespunzatoare in acest sens, ar fi avut drept consecinta transformarea in deseuri a autovehiculelor second-hand la scurt timp de la introducerea acestora in Romania, tara noastra urmand sa suporte costurile aferente reciclarilor, in locul tarilor de unde au fost achizitionate autovehiculele respective.

Cu privire la prevederile Tratatului de instituire a Comunității Europene, invocate de reclamant in susținerea acțiunii formulate a precizat ca incidenta in cauza a prevederilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, o apreciem ca fiind inexistenta întrucât taxa de poluare urmează a fi platita, conform art.4 din OUG nr.50/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania si la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei exceptari sau scutiri dintre cele la care se face referire la art.3 si art.9.

Totodata, in speta de fata, reclamanta nu se incadreaza nici in situatiile de exceptie prevazute de art.3 alin.2 din OUG nr.50/2008, si, ca atare, obligatia de plata a taxei de poluare ii revine ca fiind legal datorata.

Prin urmare, dispozitiile art. 90 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene devenit art.110 dupa consolidarea tratatului au in vedere reglementarea unor limitari ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decat pentru produsele interne.

In acelasi sens, a menționat ca potrivit jurisprudentei Comunitatii Europene, art. 110 din Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene la care se face referire, este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate pe baza unor criterii diferite. Astfel, atat tratatul mentionat mai sus, cat si alte acte adoptate de institutii si organe ale Uniunii Europene, cum ar fi Directiva a sasea (Directiva 77/388/CE) nu interzic perceperea unei taxe precum taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, ci doar nasc discutii cu privire la modul de calcul al acestei taxe.

In sustinerea acestui punct de vedere a invocat si prevederile art. 33 din Directiva a sasea (77/388/CEE) a Consiliului Comunitatilor Europene privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată- baza unitară de stabilire, care reglementeaza: "Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare, dispozițiile prezentei directive nu Împiedică nici un stat membru să mențină sau să introducă impozite pe contractele de asigurări, pe pariuri și jocuri de noroc, accize și taxe de timbru și, în general, orice impozite și taxe care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de afaceri".

De asemenea, a precizat ca principiul" poluatorul plateste", pe care se bazeaza si instituirea taxei de poluare, este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene. Mai mult 16 state membre ale Uniunii Europene practica o taxa care se percepe cu ocazia inmatricularii autovehiculelor ( intre care Ungaria, G., Danemarca, Spania, Belgia, Olanda, Cipru).

Mai mult decat atat, s-a avut in vedere armonizarea la nivel comunitar a regimului fiscal al taxei de poluare, in prezent, fiind in discutie la nivelul Comisiei Europene, un proiect de directive in acest sens, proiect care, dupa aprobare, va deveni obligatoriu de aplicat pentru toate statele membre.

In ceea ce priveste sustinerea reclamantului, respectiv ca taxa de poluare introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu, a arătat ca in conformitate cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, taxele vamale asupra importurilor sau exporturilor si orice taxe cu efect echivalent cuprind" orice taxe pecuniare, indiferent de marimea lor si de denumirea sau de modul lor de aplicare, care sunt impuse unilateral asupra marfurilor nationale sau straine pentru ca ele trec o frontiera si care nu sunt taxe vamal in sens strict".

Rezulta din aceasta interpretare a Curtii ca de esenta taxelor cu efect echivalent taxelor vamale este discriminarea sau nu a unor marfuri nationale sau straine pentru ca acestea trec o frontiera, in cazul taxei speciale pentru prima inmatriculare a autovehiculului in Romania aceasta discriminare nefiind fundamentata prin nici un argument de catre reclamanta.

Asadar, taxa se aplica tuturor autovehiculelor care nu au mai fost inmatriculate in Romania, fie romanesti, fie straine. Prin modificarile aduse Codului fiscal de catre Legea nr. 343/2006 s-a respectat principiul neretroactiovitatii legii, intrucat aceste acte normative nu puteau dispune referitor la autovehiculele anterior inmatriculate in Romania. In acest caz, legislatia aratata se aplica, iar taxa este perceputa, pentru o prima inregistrare a autovehiculului in tara si pentru utilizarea pe teritoriul statului si nu pentru ca acesta tranziteaza o frontiera.

In ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicita restituirea sumei reprezentand taxa de poluare, a arătat si ca restituirea de sume de la buget la cerere se realizează in condițiile stabilite de art. 117 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare. Ori, restituirea solicitata nu poate fi încadrata in niciuna din situațiile stabilite de art. 117 lit. a) - h) din actul normativ menționat, sumele fiind plătite in temeiul unui text prevăzut de lege (similar cu taxele percepute pentru eliberarea documentelor de identificare, respectiv carte de identitate, pașaport etc.).

In drept, întâmpinarea se întemeiază pe dispozițiile art. 205 -208 din Codul de procedura civila, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, O.U.G. nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule., Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completările ulterioare, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completările ulterioare, O.M.F.P. nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, HG 686/2008, OUG 50/2008.

La termenul de judecata din 02.06.2014 instanța a respins ca neîntemeiata excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de parata administrația fiscala; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Administrația F. pentru Mediu, invocata din oficiu si a încuviințat in principiu cererea de chemare in garanție formulata de parata pentru considerentele expuse in practicaua hotărârii; in cauza a fost administrata proba cu înscrisurile depuse de reclamant.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține în fapt și în drept următoarele:

In fapt, reclamantul a achiziționat un vehicul marca VOLKSWAGEN număr de identificare_, înmatriculat prima data in 1972 si achiziționat din Germania (f.9-25).

Pentru înmatricularea in România a acestui vehicul, reclamantul a plătit taxa pe poluare prevăzută de OUG nr.50/2008 in sumă de 5339 lei la data de 30.12.2010, astfel cum rezultă din decizia de calcul nr._/30.12.2010 emisa de AFP B. (f.10) si chitanța de plata . nr._/08.02.2011 (f.9).

Raportat la actele depuse, instanța apreciază că stabilirea taxei de poluare s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale comunitare cu incidență în cauză, iar în condițiile în care acestea sunt prioritare, ca forță juridică celor naționale, rezultă că decizia de stabilire a taxei de poluare este nelegală, urmând să se dispună restituirea acestei taxe reclamantului, pentru motivele ce vor fi menționate în continuare.

Potrivit art.148 alin.2 din Constituția României, revizuită, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 din același articol prevede că autoritatea judecătorească, între alte instituții, garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2, astfel că, din chiar cuprinsul reglementării interne fundamentale, rezultă nu numai competența, dar și obligația instanțelor judecătorești de a asigura prioritatea dreptului comunitar în cazul incompatibilității normei interne cu reglementarea comunitară.

Instanța reține că dispozițiile art.110 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene (anterior, art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană) interzic statelor membre să aplice, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, scopul acestei prevederi fiind acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele naționale și produsele importate, având natură similară.

Se observă că prevederile art.1 din O.U.G. nr.50/2008, impun taxa de poluare autovehiculelor aflate la prima înmatriculare în România, o astfel de taxă nefiind percepută pentru autovehiculele înmatriculate sau care au fost anterior înmatriculate în România și apoi reintroduse în țară.

Ca atare, stabilind taxa de poluare pentru autoturismele importate din spațiul Uniunii Europene, este evident că prevederile art.1 din O.U.G. nr. 50/2008 încalcă art. 110 (anterior 90) din Tratatul C.E., instanța fiind obligată să dea întâietate prevederilor comunitare, lăsând inaplicabil dreptul intern incompatibil legislației comunitare, principiu statuat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene cu prilejul soluționării cauzei Administrazione delle Finanze dello Stato/Simmenthal, nr. C106/77.

În hotărârile T. (nr. C‑402/09, 7 aprilie 2010) și N. (C‑263/10, 7 iulie 2011), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că O.U.G. nr.50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri mari a cuantumului taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, reglementarea națională menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.

Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

În dreptul intern, discriminarea este realizată de legiuitor, care a legat plata taxei de poluare de faptul înmatriculării, deși în preambulul O.U.G. nr.50/2008 rezultă că s-a urmărit realizarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește”.

Conferind o forță juridică superioară dispozițiilor O.U.G. nr.50/2008, modificată, prin obligarea reclamantului la plata taxei de poluare, în vederea înmatriculării autoturismului menționat, s-au încălcat prevederile art.110 TFUE, astfel că instanța, în virtutea obligației stabilite prin art.148 alin.4 din Constituția României, de a asigura aducerea la îndeplinire a principiului preeminenței prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, principiu enunțat de alineatul 2 al aceluiași articol din Constituția României, va constata că sunt întemeiate solicitările reclamantului de anulare a deciziei de calcul si de restituire a sumei de 7819 lei, plătită cu titlu de taxa pentru poluare, urmând a fi obligată pârâta la restituirea acesteia.

In privința obligării paratei si la plata dobânzii fiscale începând cu data achitării taxei (08.02.2011) si pana la momentul plății efective, tribunalul o va admite având in vedere pe de parte dispoz. art.124 al.1 si 2 CPF iar pe de alta parte, Hotărârea preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene in cauza C-565/11, I..

Reținând culpa procesuala a paratei, in baza art.453 NCPC o va obliga catre reclamant la plata sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli de judecata (taxa judiciara).

F. de soluția reținuta pe excepție, va fi respinsa acțiunea formulata in contradictoriu cu parata Administrația F. pentru Mediu ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pentru aceste considerente, urmează a fi admisă in parte acțiunea principală.

In privința cererii de chemare in garanție a Administrația F. pentru Mediu formulata de parata tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată si o va admite având in vedere următoarele aspecte.

In cauza suma de 5339 lei a fost calculata de parata si după achitarea acesteia de către reclamant a fost transferata pe numele Administrației F. de Mediu la Trezoreria sector 6 București in contul „disponibil din taxe de poluare pentru autovehicule”, aspect precizat in întâmpinare si necontestat de către chemata in garanție.

F. de aspectele învederate anterior tribunalul constata ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 74 NCPC pentru admiterea cererii formulata de parata.

In consecința, va fi obligata chemata in garanție Administrația F. pentru Mediu să restituie paratei sumele din acțiunea principala.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulata de reclamantul B. D. in contradictoriu cu parata ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul in sector 6, București, Splaiul Independentei, nr. 294, . fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

Admite acțiunea formulata de reclamantul B. D. cu dom. ales in sector 1, ., București, in contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI cu sediul in sector 2, București, . Gerota, nr. 13.

Anulează decizia de calcul nr._/30.12.2010.

Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 5.339 lei reprezentând taxa pe poluare, la care se adăuga dobânda fiscala calculata începând cu data când a fost achitată taxa (08.02.2011), pana la data plății efective.

Obliga parata sa plătească reclamantului suma de 350 lei reprezentând cheltuieli de judecata .

Admite cererea de chemare in garanție formulata de pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI in contradictoriu cu chemata in garantie ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul in sector 6, București, Splaiul Independentei, nr. 294, .>

Obliga chemata in garanție către parata la plata sumelor ce fac obiectul acțiunii principale.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronunțata in ședința publică, azi 10.06.2014.

Președinte,

A. D.

Grefier,

M. R.

Redact. D.A/30.06.2014

Tehnored M.R

6ex/Comunicat 4ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Încheierea nr. 02/2014. Tribunalul ILFOV