Pretentii. Sentința nr. 1767/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1767/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 19-05-2014 în dosarul nr. 4118/93/2013
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR. 1767
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 19 MAI 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul R. D. D. în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, chemat în garanție A. F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretenții restituire taxa auto.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Tribunalul constată ca este competent material si teritorial sa soluționeze prezenta cauza, raportat la dispozițiile art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004.
Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI, o respinge, apreciind-o neîntemeiata, având in vedere ca aceasta este instituția emitentă a actului administrativ contestat și cea care a încasat suma reprezentând taxa de poluare.
Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ADMINISTRAȚIA FONDUL PENTRU MEDIU invocata din oficiu, o admite, apreciind-o întemeiata, având in vedere ca aceasta nu este instituția emitentă a actului administrativ contestat și cea care a încasat suma reprezentând taxa de poluare.
În baza dispozițiilor art.74 coroborat cu art.64 din Noul Cod de Procedura Civilă, încuviințeaza in principiu cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de pârâta.
Deliberând asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocata de chemata in garanție Administrația F. Pentru Mediu, o respinge ca neîntemeiata, raportat la dispozițiile art.4 din Noul Cod de Procedura Civilă.
În baza dispozițiilor art.258 din Noul Cod de Procedura Civilă încuviințeaza pentru reclamant proba cu înscrisuri, apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Tribunalul reține cauza in vederea soluționării.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, in dosarul nr._, reclamantul R. D. D. a chemat in judecata pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU solicitând obligarea pârâtelor in solidar, la restituirea următoarele sume: suma de 3741 lei reprezentând timbru de mediu pentru autovehicule, suma de 3471 lei reprezentand timbru de mediu pentru autovehicule sa fie actualizata cu dobanda legala fiscala de la data plății 09.04.2013 și până in momentul restituirii efective a sumei mentionate mai sus, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, reclamantul a arătat ca în cursul anului 2013, subsemnatul a achizitionat un autoturism VOLKSWAGEN GOLF, nr. de identificare WVWZZZ1JZ5W054862, . auto J_, an fabricatie 2005 ( inmatriculat pentru prima data . U.E) iar pentru al putea înmatricula în România ,a fost obligat să plăteasca taxa de poluare la prima inmatriculare în cuantum de 3.471 lei, conform chitantei ., nr._ din data de 09.04.2013, beneficiar Fondul pentru Mediu, in contul Trezoreriei B. pe baza Deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr.187/09.04.2013, emisa de A.F.P.B..
Mentioneaza faptul ca autoturismul a fost inmatriculat pentru prima data . UE in data de 14 iun 2003. In acest sens, a depus o plângere prealabila iar răspunsul administratiei financiare a fost de respingere a plângerii.
Autoturismul marca VOLKSWAGEN GOLF a fost cumpărat din Comunitatea Europeana, respectiv fapt pentru care este esențial ca taxa speciala sa nu fie perceputa pentru autorurismele deja inmatriculate in România, stat comunitar de la 1 ianuarie 2007. In situația in care acestea au fost deja inmatriculate in tara de proveniența taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare in lumina prevederilor art. 28 din TFUE, acest tip de taxa este de natura sa fie echivalenta cu o taxa de import sau alta taxa aplicata abuziv in contra pervederilor comunitare. Asa cum reiese clar si din actele anexate dar si din prezenta plângere, autiturismul a fost prima inmatriculat in anul 2000 .. Luam in considerare ca in cazul in care un autoturism s-ar vinde din nou in Franța iar primul sau proprietar a plătit acolo taxa de inmatriculare/taxa de poluare, mai apoi ar ajunge in România unde s-ar plați si aici aceeași taxa mai apoi ar fi vândut in Germania si el stat comunitar asta ar insemna sa se perceapă aceasta taxa la nesfârșit ceea ce ar fi . cu constituția europeana blocând importurile de autoturisme rulate in totalitate.
Mai arata ca in ceea ce priveste dobinda, solicita dobinda legala fiscala conform art. 124 alin 2 Cod Procedura fiscala de la data platii 09.04.2013 si pana în momentul restituirii efective impunandu-se repararea integrala a prejudiciului cauzat acesteia prin incasarea taxei in mod nelegal si lipsirea reclanatului de posibilitatea de a se folosi de suma astfel platita . (CIUE. CAUZA C-565/11 din data de 18.04.2013 (M. lrimie împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu, Administrației F. pentru Mediu) :Dreptul Uniunii se opune reglementării interne conținute în articolul 124 din Codul de procedură fiscală (OUC nr._) care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Decizia dată desființează cu efect ex tune prevederea internă și statuează că în cazul perceperii de către un stat membru a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii, în speță articolul 110 TFUE, acest stat este obligat să restituie atât cuantumul acestei taxe cât și să plătească dobânzile aferente cuantumului acesteia începând de la data plății sale de către contribuabil."
Mai arata ca sesizarea instanței de judecata justifica interes, in sensul ca la data introducerii cererii de chemare in judecata interesul reclamantei este legitim corespunzător cerințelor legii materiale si procesuale. Interesul este legitim, personal si direct.
Dreptul de proprietate, cel mai complet drept real, intruneste in mâinile titularului toate atributele care, conform legii, il compun:dreptul de folosința, dreptul de a culege fructele si dreptul de dispoziție, iar prin faptul ca se impune o taxa care este foarte mare il determina pe reclamant sa nu poată vinde autoturismul achiziționat si dispune de acesta potrivit atributelor conferite.
Potrivit art. 555 cod civil dreptul de proprietate privata este definit ca fiind dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege." Insa prin stabilirea acestei taxe autoturismul este scos din circuitul civil, in mod indirect, având in vedere ca proprietarul nu va mai fi capabil sa o vanda, stabilindu-se o suma foarte mare reprezentând timbru de mediu. Limitele stabilite dreptului de propritate nu inseamna ca pot sa scoată un bun din circuitul civil fara a exista un motiv bine intemeiat, iar poluare nu poate duce la scoaterea unui autovehicol din circuitul civil, ducandu-se pe aceasta cale la statica economica, astfel nerealizandu-se interesele de ordin economic atat la nicel particular, dar si la nivel național. Prin stabilirea unei taxe atat de mari pentru mașinile vechi se realizează o discriminare intre proprietari de mașini si societățile comerciale care se ocupa de comercializarea mașinilor noi.
Circuitul civil este liber, iar prin stabilirea acestei limite se incalca si principiul liberei circulații a mărfurilor, art. 34-36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Articolul 36 TFUE enumera elementele care pot fi utilizate de statele membre pentru a justifica măsurile naționale care obstrucționează comerțul transfrontalier: "Dispozițiile articolelor 34 și 35 nu se opun interdicțiilor sau restricții lor la import, la export sau de tranzit, justificate pe motive de morală publică, de ordine publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale."Jurisprudența Curții prevede și existența așa-numitelor cerințe imperative (precum cele privind protecția mediului) pe care statele membre le pot utiliza pentru a justifica măsuri naționale.
Având in vedere ca OUG 9/2013, privind timbrul de mediu pentru autovehicole, a fost promulgata si produce efecte directe. Raportat la Constituția României, Convenția Europeana a Drepturilor Omului si libertăților Fundamentale, Legislația UE se pot constata următoarele:
OUG 9/2013, privind timbrul de mediu pentru autovehicule, incalca principiul poluatorul plătește, nu se poate aplica in forma promulgata fiind discriminatorie, abuziva si confuza. Elementele de discriminare sesizate de către instanțele de judecata naționale in numeroase hotărâri, raportate la deciziile date de către Instanțele Europene, reținute in Hotărârea data de Înalta Curte de Casație si Justiție, a rămas si produce aceleași efecte in mod indirect, efecte care favorizează autovehiculele deja Înmatriculate pe Teritoriul României fata de cele ce urmează sa fie inmatriculate, respectiv importate. OUG 9/2013 este in totala contradicție cu legislația UE, dar si cu legislația naționala in vigoare.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri. Anexează: C. adresa A.F.P B., CI; Chitanța ; Decizie de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule;contract de vânzare cumpărare, certificat de inmatriculate, Talon; Carte de identitate a vehiculului ;Împuternicire avocațiala;
In drept:cererea a fost întemeiata pe dispozițiile art. 90 si 23 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene; hotărârea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, F. G. Roders BV; hotărârea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia c. Italia; cauza Simmenthal (1976) CJE; art.148,alin 2,4 din Constitutia Romaniei; art.21 alin 4 si 117 din Cod pr.fisc.; Lege 554/2004, art.274, al 1 Cod Procedura Civila, art. 242 Cod Procedura Civila. cauza C-402/09 T. impotriva Statului roman prin Ministerul Finantelor si Economiei, Directia Generala a Finantelor Publice Sibiu, A.F.P. Sibiu, A. fondului pentru mediu si Ministerul Mediului, aflat ca obiect având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată În temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu (România), prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la 16 octombrie 2009, aflata pe rolul Curtii de Justitie a Comunitatii Europene s-a pronuntat instanta, art 124 alin 2 Cod Procedura fiscala, hotărârea CJUE, cauza C-565/11 din data de 18.04.2013 -M. I..
La data de 28.01.2014, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere de chemare în garanție solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, pe fondul cauzei respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și in subsidiar admiterea cererii de chemare in garanție cu consecința obligării pârâtei Administrația F. pentru Mediu la restituirea taxei de poluare.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat lipsa calității sale procesuale pasive. Pârâta a arătat că actele normative in vigoare arată faptul că instituția căreia ii revine obligația administrării si gestionarii bugetului acestei taxe, in calitate de titular, este Administrația F. pentru Mediu, organului fiscal revenindu-i obligația calculării taxei de poluare si încasării acestei taxe prin Trezoreria Statului. In cuprinsul dispozițiilor art. 3 alin. 4 din Legea nr.9/2012 arătându-se încă odată destinatarul acestor sume de bani provenite din încasarea taxei de poluare: "Taxa se plătește de către contribuabil . deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru Mediu".
A mai învederat si faptul ca actul normativ in baza căruia a fost achitata taxa de poluare de către petenta (respectiv Legea nr.9/2012, prin normele sale de aplicare H.G. nr. 9/2012) arata si expune pe larg in cadrul art.3 alin. 5-8 modalitatea in care se transfera suma încasata cu titlu de taxa de poluare de către Trezoreria Statului către destinatarul acestei taxe de poluare Administrația F. Pentru Mediu.
Având in vedere faptul ca taxa de poluare achitata de către petent, nu se face venit la bugetul de stat aflat in administrarea organului fiscal conform dispozițiilor art.16 din O.G. nr. 92/2003, prin achitarea taxei de poluare de către petent, intre instituția noastră si reclamant nu exista niciun raport juridic fiscal, privind încasarea acestei taxe de poluare, motiv pentru care înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal.
Pârâta a formulat cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru Mediu, solicitând admiterea cererii de chemare in garanție cu consecința obligării Administrației F. pentru Mediu la restituirea taxei de poluare.
Totodată arată faptul ca Administrația F. pentru Mediu este beneficiarul real al taxei de poluare achitata de reclamant, pârâta are numai atribuția legata de stabilirea cuantumului taxei de poluare.
Pe fondul cererii, pârâta a arătat faptul ca urmare a solicitării reclamantului, in baza Legii nr.9/2012, a procedat la calcularea si emiterea deciziei privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, taxa ce a fost calculata in raport de documentele depuse de reclamant. Mai mult, reclamantul nu contesta modalitatea de calcul al taxei pentru emisiile poluante ci faptul ca legislația naționala contravine celei Uniunii Europene.
Pârâta a mai arătat si ca atât vreme cat legislația fiscala prevede in mod expres plata taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule cu ocazia înmatriculării autovehiculului pentru prima data in România, rezultă ca aceasta este legal datorată.
În ceea ce privește prevederile comunitare invocate in susținerea acțiunii, prin art.4 din Legea nr.9/2012 ce a intrat in vigoare începând cu data de 13.01.2012 s-a reglementat eliminarea oricărei forme de discriminare a plații taxei de poluare.
Astfel ca ceea ce se restituie este numai diferența dintre taxa de poluare pentru autoturisme si autovehicule plătita in temeiul OUG nr.50/2008 și taxa pentru emisiile poluante, in conformitate cu prevederile art.12 alin.1 din Legea nr.9/2012.
În ceea ce privește obligarea la plata sumei actualizata cu dobânda legala, pârâta a arătat că potrivit OG nr.13/2011, ordonanța ce a abrogat OG nr.9/2000 dobânda legala se aplica in raporturile civile si comerciale nu si in materie fiscala unde potrivit art.124 C. proc. fiscala pentru sumele de restituit de la bugetul de stat se acordă dobânda fiscala.
Arata ca solicita respingerea capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata ca neîntemeiat.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.72 și urm. din C.proc.civ, OG nr.92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, OMFP nr.1899/2004, OMEF nr.418/2007.
La data de 28.01.2014, chemata in garanție Administrația F. Pentru Mediu a depus la dosarul cauzei întâmpinare la cererea de chemare in garanție solicitând respingerea cererii de chemare în garanție ca neîntemeiată.
Chemata in garanție invoca excepția inadmisibilității acțiunii.
Mai mult decât atât, astfel cum este recunoscut jurisprudențial și doctrinar, în aceste cazuri admisibilitatea acțiunii este condiționată de răsturnarea prezumției de constituționalitate a ordonanței Guvernului pretins vătămătoare: în cazul în care ordonanța de urgentă sau dispoziția din ordonanța de urgență ce se consideră vătămătoare nu a fost declarată neconstituțională, acțiunea în contencios administrativ este admisibilă numai împreună cu excepția de neconstituționalitate, în cazul în care acțiunea ce vizează ordonanța de urgență, nu este însoțită de excepția de neconstituționalitate, acțiunea în contencios administrativ se respinge ca inadmisibilă.
Apreciază neîntemeiate pretențiile reclamantului constând în obligarea subscrisei la restituirea sumei înscrise în actul administrativ contestat și achitată în virtutea OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, raportat la Hotărârea preliminară în cauza C-402/09 I. T. c. Statul pronunțata la data de 7 aprilie 2011, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene .
Cu alte cuvinte, articolul 110 TFUE obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării autovehiculelor de ocazie naționale și, prin aceasta, descurajarea. importului de autovehicule de ocazie similare.
O.U.G. nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule a fost promovată tocmai din necesitatea de a corela dezideratele naționale în ceea ce privește scăderea nivelului de poluare prin aplicarea unei taxe factorilor poluanți, cu cele europene, România fiind sancționată pentru taxarea inechitabilă instituită de vechea reglementare în domeniu.
In acest context, O. U.G. nr. 9/2013 a armonizat cerințele comunitare cu necesitățile interne referitoare la menținerea obligației fiscale, ca instrument de combatere a fenomenului poluării, actul normativ amintit înlăturând discriminarea rezultată din aplicarea vechii reglementări legislative. Prin actuala lege s-a înlăturat taxarea discriminatorie, obligația fiscală având în vedere principiul "poluatorul plateste", fiind taxate primordial emisiile generate de masina. Timbrul de mediu privește nivelul de emisii si tipul de tehnologie folosit (Euro 1, 2, 3, 4, 5) și reprezintă cu adevărat o taxă de mediu, întrucât se calculează în principal în functie de emisia de C02, (luata în calcul în întregime pentru timbru, fata de reglementările anterioare), înscrisa în cartea de identitate a masinii sau documentele de omologare.
De altfel, în preambulul O.U.G nr. 9/2013 se arată că, prin adoptarea actului normativ, se asigură conformarea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse în comunicarea din 14 decembrie 2012 potrivit căreia taxarea autoturismelor să nu se bazeze pe criterii specifice tehnologice. ci pe date de performanță obiective disponibile în mod obișnuit și relevante din punctul de vedere al politicilor cum ar fi emisiile de C02 .
În altă ordine de idei, contrar susținerilor reclamantului, O.U.G. nr. 9/2013 a înlăturat caracterul indirect discriminatoriu, prin taxarea unitară indiferent de proveniența autovehiculului.
În primul rând a arătat că procesul civil este guvernat de principiul "actori incumbit probatio", prevăzut de art. 249 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit căruia "cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege".
Reclamantul nu a făcut vreo dovadă că prin achitarea timbrului de mediu s-ar fi încălcat dreptul de proprietate al acestuia (respectiv acel atribut al dreptului de proprietate ce se referă la prerogativa proprietarului de a dispune de bunul său), nu s-a făcut proba existenței unei legături directe de cauzalitate între fapta achitării taxei și o eventuală încălcare a dreptului de proprietate suferită de partea lezată.
Altfel spus, pentru a se putea antrena răspunderea statului, trebuie verificat dacă pretinsa încălcare a dreptului de proprietate rezultă în mod direct din achitarea timbrului de mediu instituit prin O.U.G. nr. 9/2013.
Nu în ultimul rând subliniază faptul că din sumele colectate cu titlu de timbru de mediu se finanțează programe pentru protecția mediului, în baza OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
De altfel, indiferent de forma pe care taxa a îmbrăcat-o (taxă de primă înmatriculare/taxă pe poluare/timbru de mediu), menționează că, prin aplicarea acestei masuri fiscale, pe langa proiectele si programele finanțate de A.F.M., s-a derulat încă din anul 2005 "Programul Rabla", fiind scoase din uz un număr de 410.238 autovehicule vechi si poluante, astfel: 2005 - 14.607; 2006 - 15.110; 2007 - 16.444; 2008 - 30.466; 2009 - 32.327;_;_; 2012 - 25.000.
Pe langa aceste cantități de emisii care au fost reduse, prin casarea auto vehiculelor au fost eliberate suprafețe in localitati de cea 10 mp/autovehicul, a fost introdusă o cantitate de cea 650 Kg/autovehicul de deșeu metalic în sistemul de reciclare, realizându-se astfel si obiectivele de mediu conform Directivei 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene nr. L 269 din 21 octombrie 2000.
În drept, întâmpinarea se întemeiază pe dispozițiile art. 205 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
La termenul de judecata din 19.05.2014 tribunalul a respins ca neîntemeiate excepția inadmisibilității si excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de parata administrație financiara, respectiv a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrația F. pentru Mediu invocata din oficiu; încuviințat in principiu cererea de chemare in garanție pentru considerentele reținute in practicaua hotărârii; a încuviințat si administrat proba cu înscrisurile depuse de reclamant.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține in fapt și in drept următoarele:
Reclamantul este proprietarul unui autovehicul marca VOLKSWAGEN . WVWZZZ1JZ5W054862, înmatriculat prima oara in 2004 si achiziționat din Germania, pentru care a plătit la înmatricularea in România suma de 3471 lei reprezentând timbrul de mediul, astfel cum rezulta din decizia de calcul din data de 09.04.2013 emisa de AFP B. si chitanta . nr._/09.04.2013 (f.11-21).
Potrivit art. 8 alin. 1 teza a II-a din Legea nr.554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri. Într-o asemenea situație, procedura prealabilă nu este obligatorie, conform art. 7 alin. 5 din raportat la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Decizia de calcul din aprilie 2013 a fost comunicată reclamantului, acesta achitând voluntar timbrul de mediu, prin chitanța susmenționată.
In speță, instanța trebuie să stabilească dacă impunerea plații timbrului de mediu pentru înmatricularea in România a vehiculului second-hand, care a mai fost anterior înmatriculat . s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale comunitare cu incidență în cauză, iar în condițiile în care acestea sunt prioritare, ca forță juridică celor naționale, să se stabilească dacă se impune anularea ca nelegala a deciziei de stabilire a taxei, cu consecința restituirii sumei achitate.
Taxa pe poluare a fost introdusă prin OUG nr.50/2008, care a suferit modificări prin OUG nr. 108/2008, OUG nr. 208/2008, OUG nr. 117/2009, OUG nr. 118/2010.
OUG nr.50/2008 a fost abrogată prin Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, iar începând cu data de 15.03.2013 este in vigoare OUG nr.9/2013 privind timbrul de mediu.
Articolul 4 din OUG nr.9/2013, prevede ca: „Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”.
In preambulul actului normativ susmenționat se precizează că acesta asigură conformitatea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse in comunicarea din 14.12.2012 potrivit căreia taxarea autoturismelor să nu se bazeze pe criterii specifice tehnologice ci pe date de performanțe obiective, disponibile in mod obișnuit si relevante din punctul de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO2.
Tribunalul retine că legea timbrului de mediu nu mai contravine dispozițiilor comunitare, respectiv art. 110 (fost art.90) TFUE, care se opunea ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări in acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri este astfel stabilit încât descurajează punerea in circulație in statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate in alte state membre, fără a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzură de pe piața națională. In aceasta a constat caracterul indirect discriminatoriu al legislației interne anterioare față de cea comunitară.
OUG nr.9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule a fost promovata din necesitatea de a corela dezideratele naționale in ce privește scăderea nivelului de poluare prin aplicarea unei taxe factorilor poluanți, cu cele europene, România fiind sancționată pentru taxarea inechitabila instituita de vechea reglementare in domeniu. Prin actuala reglementare s-a înlăturat taxarea discriminatorie, obligația fiscală având in vedere principiul „poluatorul plătește”, fiind taxate primordial emisiile generate de mașina, adică timbrul de mediu se calculează in principal in funcție de emisia de CO2, înscrisa in cartea de identitate a mașinii sau documentele de omologare. Totodată, timbrul de mediu instituit de OUG nr.9/2013 se aplica unitar, indiferent de proveniența autovehiculului, plătindu-se o singură dată si reprezintă costul poluării pentru întreaga durata de viata a mașinii, respectiv nu se va plăti timbrul la revânzare.
In consecință, noua reglementare adusă prin OUG nr.9/2013 a înlăturat discriminarea conținuta de legislația anterioara deoarece in prezent taxa de mediu se calculează in funcție de emisia de CO2 înscrisă in cartea de identitate a vehiculului, indiferent de proveniența acestuia, astfel ca normele interne nu sunt contrare dreptului comunitar.
Pentru considerentele anterior arătate, tribunalul va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulata in contradictoriu cu parata administrația financiară.
Față de soluția reținută pe acțiunea principala, va fi respinsa ca rămasa fără obiect cererea de chemare in garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulata de reclamantul R. D. D. in contradictoriu cu parata ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul in sector 6, București, Splaiul Independentei, nr. 294, . fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
Respinge acțiunea formulata de reclamantul R. D. D. cu dom. ales la C.. Av. Marcosanu A., sector 6, . nr.2, ., . in contradictoriu cu parata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI cu sediul in sector 2, București, . Gerota, nr. 13 ca neîntemeiata.
Respinge cererea de chemare in garanție formulata de parata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI in contradictoriu cu chemata in garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU ca rămasa fără obiect.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica, azi 19.05.2014.
Președinte, A. D. | ||
Grefier, M. R. |
Redact. D.A
Tehnored M.R
6ex/Comunicat 4ex
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1038/2014.... → |
|---|
