Anulare act administrativ. Sentința nr. 1956/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1956/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 5883/101/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 1956
Ședința publică de la 29 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier G. M.
Pe rol judecarea asupra cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul N. A. și pe pârâții Inspectoratului Școlar M., M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, având ca obiect anulare act administrativ
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul asistat de avocat I. A., pârâtul Inspectoratului Școlar M. prin consilier juridic A. R., lipsă pârâtul, M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului .
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri s-a acordat cuvântul asupra dezbaterilor.
Avocat I. A. pentru reclamant solicită respingerea excepțiilor iar pe fond admiterea acțiunii în sensul anulării hotărârii Comisiei de Contestații; obligarea la recalcularea punctajului acordat; acordarea gradației de merit cuvenite, plata cheltuielilor de judecată.
Consilier juridic A. R. pentru pârâtul Inspectoratul Școlar M. solicită admiterea excepțiilor iar pe fond respingerea acțiunii privind anularea hotărârii comisiei de contestații și anularea hotărârii consiliului de administrație al ISJ M. privind validarea rezultatelor finale privind acordarea gradației de merit.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la această instanță la 25.06.2012, ca urmare a casării cu trimitere pentru rejudecare prin Decizia nr._/2.12.2013 a Curții de Apel C. reclamantul N. A. a formulat contestație împotriva hotărârii Comisiei de contestații din 24.05.2012 privind contestația sa cu privire la acordarea gradației de merit, hotărâre ce a fost pronunțată de C. din C. Inspectoratului Școlar M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța anularea hotărârii și obligarea la recalcularea punctajului acordat, acordarea gradației de merit cuvenite și la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat că a participat la concursul organizat de Inspectoratul Școlar M., pentru acordarea gradației de merit în conformitate cu prevederile art. 50 al.3 din Lg. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Precizează că în urma parcurgerii procedurii de evaluare C. i-a acordat un punctaj de 40,25 de puncte.
Cu privire la acordarea punctajului precizează că a formulat contestație în data de 16.05.2012, contestație ce a fost înregistrată sub nr. 3339, solicitând reevaluarea dosarului.
A fost admisă contestația de către C. de soluționare a Contestațiilor Ordinul nr. 5486/29.09.2011 privind aprobarea Metodologiei și a criteriilor de acordare a gradației de merit și a salariului de merit în învățământul preuniversitar și i-au mai fost acordate 3,75 puncte, însă pe listă înaintea sa a apărut o altă persoană care nu era înscrisă pe listă în data de 14.05.2012, iar altei persoane i s-a acordat la contestație 7,75 puncte, astfel consideră că față de fișa de evaluare a punctajului, acesta a fost incorect.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 9 pct. 8 lit. c din Ordinul 5486/29.09.2011 privind aprobarea Metodologiei și a criteriilor de acordare a gradației de merit și dispozițiile Lg. 554/2004.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 26.10.2012 pârâtul Inspectoratul Școlar M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației formulată de reclamant, cu motivarea că prin cererea introdusă reclamantul a solicitat anularea hotărârii comisiei de contestații și anularea hotărârii consiliului de administrare al IȘJ, privind validarea rezultatelor finale privind acordarea gradației de merit.
Prin contestația formulată și înregistrată la IȘJ M. sub nr. 3339/2012, reclamantul nu a fost mulțumită de punctajul de 40,25 de puncte acordat de comisia care a evaluat dosarele la disciplina pentru care a participat reclamantul privind acordarea gradației de merit, iar în urma reevaluării dosarului, acesteia i s-a acordat un punctaj mai mare, respectiv de 44 de puncte așa cum reiese din lista cu rezultatele finale.
Față de susținerea reclamantului în sensul ca în urma reevaluării dosarelor, după contestații i s-a acordat un punctaj mai mare unei alte persoane, în conformitate cu metodologia și prevederile din OMECTS 5486/2011, se precizează că nu se poate contesta punctajul altei persoane.
Cu privire la solicitarea reclamantului în ceea ce privește anularea hotărârii consiliului de administrare privind validarea rezultatelor finale de acordare a gradației de merit arată că este netemeinică, nelegală și tardivă.
In dovedirea susținerilor din întâmpinare depune la dosar fișa cu rezultatele finale la concursul pentru obținerea gradației de merit pentru perioada 2012 – 2017.
La data de 28.11.2012 Inspectoratul Școlar M. a formulat o completare la întâmpinarea formulată prin care arată că instanța nu poate dispune anularea hotărârii comisiei de contestații și anularea hotărârii consiliului de administrare al IȘJ M. privind validarea rezultatelor finale privind acordarea gradației de merit, ci doar a se pronunța dacă au fost sau nu respectate prevederile legale și procedurile ce trebuiau respectate de IȘJ M., reglementate de OMECTS 5486/2011.
La data de 03.12.2012 reclamantul a formulat o precizare de acțiune prin care solicită ca în baza art. 10 din Lg. 554/2004 să se constate nelegalitatea hotărârii Consiliului de Administrație a Inspectoratului Școlar M. sub nr. 3536/24.05.2012, anularea acesteia precum și a actelor premergătoare întocmite pe seama reclamantului și obligarea IȘJ M. la acordarea gradației de merit începând cu 01.09.2012. Totodată solicită introducerea în cauză a Ministerului Educației Cercetării, Tineretului și Sportului și obligarea acestuia la emiterea ordinului de acordare a gradației de merit în conformitate cu art. 10 din metodologia de acordare a salariului și gradației de merit în învățământul preuniversitar.
Reclamantul a depus în dovedirea susținerilor înscrisuri și practică judiciară.
Instanța a dispus în cauză a se solicita documentația de la intimata C. din C. Inspectoratului Școlar M..
Prin sentința nr.5666/7.05.2013 instanța a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul ISJ la recalcularea punctajului reclamantului .
Pentru a hotărî astfel, a reținut că reclamantul a participat la concursul organizat de Inspectoratul Școlar M., pentru acordarea gradației de merit în conformitate cu prevederile art. 50 al.3 din Lg. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
În urma parcurgerii procedurii de evaluare C. i-a acordat un punctaj de 40,25 de puncte.
Cu privire la acordarea punctajului a formulat contestație în data de 16.05.2012, contestație ce a fost înregistrată sub nr. 3339, solicitând reevaluarea dosarului.
În urma acestei a fost admisă contestația de către C. de soluționare a Contestațiilor Ordinul nr. 5486/29.09.2011 privind aprobarea Metodologiei și a criteriilor de acordare a gradației de merit și a salariului de merit în învățământul preuniversitar și i-au mai fost acordate 3,75 puncte,
Cum reclamantul a contestat punctajul obținut în raport de prevederile legale anterior menționate este evident ca solicitarea sa de reevaluare a făcut obiectul analizei comisiei instituite pentru soluționarea contestațiilor .
Referitor la susținerile reclamantei potrivit cărora au fost incluse pe lista cadrelor didactice de la învățământul preșcolar persoane evaluate conform fișelor de evaluare de la învățământul special, duce la concluzia vătămării în dreptul și interesul sau legitim de a obține gradația de merit în urma concursului la care s-a înscris.
În raport de prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004, se constata ca îndreptățesc legitimarea acesteia de a solicita recalcularea punctajului.
Ori, potrivit dispozițiilor înscrise în art. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoana fizica sau juridica, daca se considera vătămata în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
D. interpretarea acestor dispoziții, rezulta ca au acțiune în baza legii contenciosului administrativ numai persoanele care sunt vătămate în drepturile lor, existente si recunoscute de lege, nu si cele care solicita apărarea unor interese sau vocații.
Astfel, în cauza, reclamantul nu avea dreptul, recunoscut de lege, de a obține gradația de merit, ci doar vocația si dreptul de a se înscrie la concurs.
Instanța nu poate dispune anularea hotărârii comisiei de contestații ci poate dispune doar recalcularea punctajului. Potrivit dispozițiilor art. 50 alin 3 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, gradația de merit se acordă prin concurs "personalului didactic de predare, didactic auxiliar ". Activitatea personalului didactic de predare cuprinde, potrivit art. 42 alin. 1 lit.a din aceeași lege, "activități didactice de predare-învățare, de instruire practică și de evaluare, conform planurilor de învățământ". Activitatea desfășurată de reclamantul este asimilată unei activități didactice în sensul art. 42 și art. 43 din Legea nr. 128/1997.Punctajul acordat în vederea stabilirii gradației de merit în învățământul preuniversitar aparține Inspectoratului Școlar General. Metodologia si criteriile de acordare a gradației de merit în învățământul preuniversitar în anul 2011 a fost aprobata prin Ordinul Ministerului, încât acesta justifică legitimare procesuală prin prisma cererii formulate cu privire la procedura desfășurării concursului, în baza ordinului emis. D. același text legal rezulta ca aceste contestații se rezolva în termen de 3 zile lucrătoare de la data limita de depunere a acestora, de către o comisie de soluționare a contestațiilor, iar hotărârea comisiei de contestații este definitiva si poate fi contestata numai prin procedura contenciosului administrativ, contestația reprezentând plângerea prealabila reglementata de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.
Împotriva sentinței au declarat recurs părțile soluționat prin decizia nr._/2.12.2013 a Curții de Apel C. prin care cauza a fost casată și trimisă pentru rejudecare la Tribunalul M. unde s-a reînregistrat la 23.12.2013.
S-a reținut că acțiunea formulată de reclamantă a fost întemeiată pe disp. Ordinului nr.5486/29.09.2011 privind aprobarea metodologiei și a criteriilor de acordare a gradației de merit și pe disp. Legii nr.554/2004.
Ulterior, prin precizările la acțiune formulate de către reclamantă aceasta invocă aspecte de nelegalitate ale hotărârii contestate, indicând ca și temei de drept disp. art.10 din Legea nr.554/2004.
Procedând la analizarea cererii cu care a fost investită, instanța de fond, printr-o argumentare sumară în raport de criticile și de cererile formulate de către reclamantă, precum și de apărările pârâtei formulate prin întâmpinările depuse de către pârât, a pronunțat o soluție fără a fi argumentată temeinic.
Astfel, deși reține că reclamantul nu poate pretinde un drept în sensul acordării gradației de merit, existând doar o vocație în acest sens, a reținut că nu se poate dispune anularea actului, așa cum a solicitat reclamantul, ci doar obligarea pârâtei la recalcularea punctajului acordat acesteia.
Procedând în acest mod, instanța de fond nu a analizat, practic, cererea cu care a fost investită și, mai ales, nu a lămurit obiectul dedus judecății, având în vedere că reclamantul a invocat și nelegalitatea actului contestat, precum și aspecte de netemeinicie, fără a stabili, în concret, cu ce înțeles reclamantul să investească instanța.
Aceasta se impunea cu atât mai mult cu cât criticile aduse cu privire la motivele de nelegalitate nu se circumscriu disp. art.10 din Legea nr.554/2004, revenindu-i instanței obligația de a solicita precizări cu privire la cererea formulată și la temeiul de drept pe care se fundamentează aceasta.
Mai mult, s-a reținut că, prin întâmpinările depuse de către pârât au fost invocate excepții ce nu au fost puse în discuția părților, instanța nepronunțându-se pe acestea, așa cum îi revenea obligația conform disp. art.137 C.P.C.
Se reține, în acest sens, invocarea excepțiilor tardivității formulării contestației și inadmisibilității cererilor având ca obiect legalitatea calculelor și punctajelor acordate reclamantei, instanța de fond trecând la soluționarea cauzei fără a analiza aceste excepții.
Potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ., hotărârea judecătorească se dă în numele legii și trebuie să menționeze, printre altele, „motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”. Constituie motiv de recurs, astfel cum dispune art. 304 pct. 7 C. proc. civ., situația în care „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii”.
În mod necesar, o hotărâre judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele pro și contra care au format, în fapt și în drept, convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată, argumente care, în mod necesar, trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susținerile și apărările părților, iar, pe de altă parte, la dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, în caz contrar fiind lipsită de suport probator și legal și pronunțată cu nerespectarea prevederilor art. 261 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ.
Motivarea este, așadar, un element esențial al unei hotărâri judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie.
Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 21 alin. 3 din Constituția României și art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Indiscutabil, orice parte în cadrul unei proceduri are dreptul să prezinte judecătorului observațiile și argumentele sale și de a pretinde organului judiciar să le examineze pe acestea în mod efectiv.
Dreptul la un proces echitabil, prin urmare, nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt corect examinate de către instanță, instanță care are în mod necesar obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.
Pe de altă parte, nemotivarea unei hotărâri judecătorești echivalează practic cu soluționarea procesului fără a intra în fondul acțiunii, de natură prin urmare să justifice casarea cu trimitere spre rejudecare.
Într-adevăr, atâta timp cât în considerente instanța nu analizează probele care au fost administrate, nu stabilește împrejurările de fapt esențiale în cauză, nu evocă normele substanțiale și procedurale incidente și aplicarea lor în speță, soluția exprimată prin dispozitiv rămâne nesusținută și pur formală, nefiind corolarul motivelor ce o preced.
O astfel de hotărâre devine arbitrară și nu permite exercitarea controlului judiciar, obligând la o casare cu trimitere chiar dacă, strict teoretic, instanța s-a pronunțat pe „fond”, respingând acțiunea nu pe excepție ci ca „neîntemeiată” sau, după caz, s-a pronunțat prin admiterea acțiunii, în integralitate sau în parte.
Cu ocazia rejudecării, s-a dispus ca instanța de fond să lămurească obiectul dedus judecății, prin raportare la dispozițiile de drept aplicabile și să analizeze excepțiile invocate de pârât prin întâmpinare, precum și toate apărările invocate de părți.
În raport de limitele deciziei de casare prin încheierea din 6.02.2014 (fila 24) dosar nr._ s-a pus în vedere reclamantului să precizeze în sinteză obiectul cererii de chemare în judecată în raport de acțiunea inițială precizările și modificările ulterioare cu mențiunea că fiecare petit de acțiune au obiectul concret cu referire la probele de care au înțeles să se servească în cauză și temeiul de drept.
Pârâtul ISJ M. a depus procesul verbal din 22.05.2012 privind reevaluarea dosarului pentru acordarea relației de merit și procesul verbal al Consiliului de Administrație al ISJ privind rezultatele finale (fila 26), reclamantul a depus precizare(fila 51) prin care a menționat că solicită constatarea nelegalității Hotărârii Consiliului de Administrație a ISJ M. nr.3536/24.05.2012 și anularea acestuia și actelor premergătoare cu obligarea ISJ M. la acordarea gradației de merit începând cu 1.09.2012 precum și obligarea MTCS la emiterea ordinelor de acordare a gradației de merit .
La solicitarea instanței conform încheierii din 20.02.2014 a precizat și actele premergătoare a cărui anulare o solicită respectiv raportul întocmit de inspectorul școlar de specialitate, fișa de evaluare, lista cu cadrele didactice specializate - specializarea educatoare și punctajul acordat acestora la 14.05.2012 înaintea depunerii contestațiilor, lista cu punctajele depuse după contestații din 22.05.2012, lista cu rezultatele finale din 24.05.2012.
Consideră că în mod nelegal în etapa finală apar 21 de educatoare îndreptățite la gradația de merit în condițiile în care conform procesului verbal sau înscris la concurs 2000 de persoane.
Apreciază că raportul trebuia să precizeze punctajul final ca suma punctelor pentru fiecare criteriu al fișei de evaluare în parte cu motivarea acordării punctajului .
Mai apreciază că nu au fost punctate anumite criterii respectiv criteriul I punctul A D,E, criteriul III pct.E și F și criteriul IV pct.A.
Conform art. 137 C.pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond care fac utilă cercetarea în fond a cauzei .
Referitor la tardivitatea acțiunii nici aceasta nu poate fi primită în condițiile în care mai înainte de a se adresa instanței reclamantul a urmat procedura administrativă și s-a adresat emitentului cu contestație pentru anularea actului emis .
Inadmisibilitatea acțiunii în raport de faptul că s-a emis Ordinul privind aprobarea listei finale cu persoanele care au primit gradația de merit nu poate fi primită în mod legal în raport de faptul că de principiu lista trebuie să cuprindă persoanele care au obținut notarea corespunzătoare pentru acordarea gradației de merit iar aceste susțineri vizează chestiuni de fond .
Pe fondul cauzei, se reține că potrivit art.264 din Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011, Legea educației naționale, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar și reprezintă 25% din salariul de bază.
Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului elaborează metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit, cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învățământ.
Metodologia și criteriile privind acordarea gradației de merit în învățământul preuniversitar au fost aprobate prin Ordinul MECTS nr. 5486 din 29.09.2011.
Susținerile reclamantei că s-au încălcat dispozițiile legale prin faptul că pe lista inițială cu punctajele nr.3271/14.05.2012 se aflau 20 de educatoare, iar ulterior pe lista finală cu punctajele nr.3536/24.05.2013 se regăsesc 21 de educatoare, sunt nefondate.
D. listele depuse la dosar, rezultă că atât reclamantul, cât și cea de-a 21 persoană au funcția de profesor și specialitatea educatoare, astfel că aceasta din urmă avea dreptul să concureze cu reclamantul pentru obținerea gradației de merit.
Chiar dacă, așa cum se susține, acea persoană a fost evaluată potrivit fișei de la învățământul special, se reține că art.6 din Norme instituie aceleași criterii de evaluare, astfel că nu se poate susține că reclamantul ar fi fost defavorizat sau că s-au încălcat prevederile legale.
Referirile reclamantului la calificativele obținute de alte educatoare sau la modul de punctare al directorilor exced cadrului procesual stabilit în prezenta cauză, aspectele de nelegalitate invocate cu privire la aceste persoane neputând face obiectul acțiunii în condițiile în care se contestă potrivit MECTS 5486/2011 propriu punctaj nu și punctajul altei persoane .
Susținerile reclamantei referitoare la nelegalitatea concursului întemeiate pe faptul că nu există un raport motivat conform Ordinul MECTS nr. 5486/2011 sunt nefondate.
Potrivit art.9 pct.4 din Norme, în urma consultării consiliului consultativ al disciplinei, inspectorul școlar de specialitate întocmește un raport motivat, referitor la activitatea candidatului în specialitate, acordând punctajul ca sumă a punctelor pentru fiecare criteriu de evaluare din fișă.
La dosar se află atât raportul motivat al inspectorului școlar de specialitate, cât și fișa de evaluare a candidatei.
Este adevărat că nu rezultă în detaliu de ce nu au fost acordate puncte sau mai puține puncte pentru criteriile stabilite prin Norme, ori de ce au mai fost acordate puncte în plus reclamantului ca urmare a contestației. Însă aceste aspecte nu pot fi imputate pârâtului Inspectoratul Școlar Județean M. sau comisiilor, în condițiile în care în Ordinul MECTS nr. 5486/2011, în Norme și în anexe nu se regăsesc dispoziții privind obligativitatea motivării sau cuprinsul raportului sau fișei de evaluare care să impună o motivare pentru fiecare subcriteriu în parte.
În ceea ce privește punctajul acordat, se reține că potrivit art.6 din Norme, activitatea din ultimii 4 ani a candidaților înscriși pentru acordarea gradației de merit, inclusă în raportul de autoevaluare, susținută prin documente doveditoare, se evaluează pe baza unei fișe elaborate, cu consultarea organizațiilor sindicale constituite la nivel județean/al municipiului București, respectiv a federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate în învățământ, de către inspectoratul școlar/M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru palatele și cluburile copiilor, transmisă inspectoratelor școlare și Palatului Național al Copiilor, ținându-se seama de criteriile generale care trebuie îndeplinite de candidat.
Criteriile de bază stabilite de actul normativ sunt: activitățile complexe cu valoare instructiv-educativă; performanțe deosebite în inovarea didactică/managerială; participarea la proiecte și creșterea prestigiului unității de învățământ/conexe, în cadrul acestora fiind detaliate mai multe subcriterii.
În ceea ce privește punctajul acordat reclamantului, se reține că, în principiu, instanța nu se poate substitui comisiei de coordonare a concursului sau de contestații competentă și să realizeze o evaluare a activității cadrului didactic în vederea acordării gradației de merit, neputând modifica, de exemplu, punctajul acordat conform propriei aprecieri.
Cu toate acestea, în cazul în care se observă anumite erori evidente ale comisiilor (de exemplu, în situația în care a fost acordat un nr. de puncte pentru îndeplinirea fiecărui criteriu, însă punctajul final este însumat greșit), precum și în alte situații obiective, instanța poate modifica punctajul acordat de către comisii.
Susținerile reclamantei referitoare la neacordarea unor puncte pentru îndeplinirea anumitor criterii sunt nefondate.
Instanța constată că acordarea punctajelor potrivit acestor criterii implică o marjă de apreciere din partea comisiei, iar din probele administrate nu rezultă că aceasta ar fi fost depășită.
Nici susținerile că unei alte persoane i-au fost acordate în urma contestației mai multe puncte nu pot fi reținute, întrucât reclamantul nu poate contesta pe de o parte punctajul acordat altei persoane, iar pe de altă parte instanța nu poate analiza modificarea punctajului unui alt candidat în procesul declanșat de reclamant și în care celălalt candidat nu este parte. În raport de considerentele expuse se apreciază că acțiunea formulată de reclamantă este neîntemeiată și va fi respinsă cererile accesorii urmând cererea principală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE
Respinge excepțiile invocate de pârâtul Inspectoratului Școlar M. .
Respinge cererile formulate de reclamantul N. A. A. cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, .. 31, ., . în contradictoriu cu pârâții Inspectoratului Școlar M. cu sediul în Drobeta-T.-S., ., Județul M. și M. Educației Cercetării, Tineretului și Sportului cu sediul în București sector 1, General Berthelot nr.28-30 pentru anularea hotărârii Comisiei de soluționare a contestațiilor privind acordarea gradației de merit constatarea nelegalității Hotărârii Consiliului de Administrație a ISJ M. nr. 3536/24.05.2012 și anularea acestuia și actelor premergătoare cu obligarea ISJ M. la acordarea gradației de merit începând cu 1.09.2012 precum și obligarea MTCS la emiterea ordinelor de acordare a gradației de merit.
Cu recurs depus la Tribunalului M. în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 29.05.2014, la sediul Tribunalului M..
Judecător,Grefier,
O. A. M. G.
Red.O.A. Tehnored. D.R. Ex.5
Data 10.07.2014
Cod operator 2626/2006.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Pretentii. Sentința nr. 2914/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
