Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 11-11-2014, Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 17262/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 694/2014
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător A. O.
Grefier L. A. Pereși
Pe rol judecarea apelului formulat de către apelanta-intimată I. T. DE MUNCĂ M. împotriva sentinței nr.2323/19.06.2014 pronunțată de către Judecătoria Drobeta-T.-S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-petentă Întreprindere Individuală C. P. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta-intimată prin consilier juridic M. U. și intimata-petentă prin avocat Ș. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic M. U. solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în parte a sentinței și menținerea procesului verbal de contravenție și a amenzii aplicate prin acesta. Consideră că sancțiunea avertismentului nu este suficientă în speță, având în vedere că petenta a încercat inducerea în eroare a organelor de control Petenta a recunoscut că nu a instruit personalul și nici nu a depus diligențe în acest sens.
Avocat Ș. A. solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală. Consideră că instanța poate aprecia asupra măsurii aplicate prin procesul verbal de contravenție și în mod corect instanța a procedat la aplicarea sancțiunii avertismentului, având în vedere circumstanțele săvârșirii faptei și dispozițiile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001. Instanța de fond a avut în vedere toate aceste criterii. Totodată amenda în cuantum de 8.000 lei este exagerat de mare, având în vedere că petenta se află la prima abatere, iar ulterior s-a intrat în legalitate, îndeplinindu-se cerințele organelor de control.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 30.12.2013 sub nr._ petenta C. P. G. Întreprindere Individuală în contradictoriu cu intimatul I. T. De Muncă M. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 12.12.2013 prin care sa fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 8.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 20 alin. 1 si 2 din Legea nr. 319/2006 și avertisment pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 13 lit. m) din Legea nr. 319/2006, solicitând admiterea plângerii, anularea procesului verbal și anularea sancțiunilor aplicate.
În motivarea plângerii contravenționale a menționat faptul că prin procesul verbal . nr._ din data de 12.12.2013, s-a reținut în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 16 alin. 1 coroborat cu art. 260 alin. 4 din Legea nr. 319/2006, în sensul că urmare a controlului efectuat în data de 10.12.2013 ora 13.00-13.05 la punctul de lucru din Drobeta Turnu Severin, Piața M. cel B. nr. 6, județul M., ar fi fost identificată numita B. A. care a declarat că lucrează la unitatea petentă ca vânzător din data de 10.12.2013 si nu a semnat vreo fisa de instruire în domeniul sănătății și securității în muncă.
A menționat faptul că în realitate nu a primit la muncă persoane fără a întocmi contracte individuale de muncă sau fără a efectua instructajul privind sănătatea si securitatea în muncă, iar procesul verbal întocmit are un caracter vădit abuziv si nelegal, fiind încheiat, ca de altfel și controlul care a fost efectuat, în lipsa unui reprezentant al unității petente care nu a fost încunoștințată despre aspectele reținute de către reprezentanții Inspectoratului T. de Muncă M. și mai mult decât atât, pe lângă faptul că a fost încheiat în lipsa unui reprezentant al unității petente, de față nu a fost nici un martor asistent și nici nu au fost expuse motivele lipsei acestuia, agenții Inspectoratului T. de Muncă M. rezumându-se a consemna că procesul verbal a fost încheiat în baza procesului verbal de control, declarația dată de persoana în cauză și a relațiilor existente în dosarul unității existent la sediul Inspectoratului T. de Muncă M., iar la rubrica „Alte mențiuni" se prevede că există posibilitatea pentru contravenient să formuleze obiecțiuni în instanță.
A arătat că, dacă se constata contravenția la data controlului, nu exista nici un motiv pentru care procesul verbal să fie întocmit în acele momente, mai cu seamă cu cât exista posibilitatea folosirii unor martori asistenți, iar organul de control a folosit forța si poziția oficială, încercând să îndepărteze din magazin persoane care doreau sa cumpere, afectând astfel desfășurarea normala a activității, astfel încât alte persoane să nu poată observa presiunile care se fac asupra salariatului sa declare . și în aceste condiții, a apreciat că este vorba de un motiv de nulitate absoluta a procesului verbal.
În ceea ce privește starea de fapt, a arătat că numita B. A. este angajata unității petente cu forme legale, fiind încheiat contract individual de muncă și fiind efectuată si instruirea, înaintea începerii activității, în domeniul securității și sănătății în muncă -protecția muncii.
A menționat că, contractul individual de muncă a fost încheiat în formă scrisă și înregistrat in registrul general de evidență a salariaților sub nr. 1/09.12.2013, iar declarația numitei B. A. se datorează presiunilor la care a fost supusă de reprezentanții intimatei, fiind amenințată că va fi și ea amendată.
Mai mult decât atât, a arătat că, deși s-a lăsat o înștiințare ca reprezentantul petentei să se prezinte la sediul ITM. M. cu actele menționate în înștiințare, la data respectiva i s-a comunicat ca nu mai este nevoie, că amenda este deja aplicată.
Prin urmare, a apreciat că nu se poate retine că societatea petentă ar fi primit la muncă salariați fără a încheia contract individual de munca sau a se efectua instructajul privind securitatea si sănătatea muncii, iar procesul verbal întocmit are un caracter vădit abuziv si nelegal.
În drept au fost invocate disp. art. 31 si urm. din O.G. nr. 2/2001.
În dovedirea acțiunii a menționat faptul că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiați martorii B. A., și C. P. V. și a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, procesul -verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 12.12.2013, contract individual de muncă, fișa de protecție a muncii, CI B. A., adresa nr. 9527/13.12.2013
Intimatul I. T. de Muncă M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate ca fiind neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal întocmit, fapta corect individualizată și sancțiunea corect aplicată.
În motivare a arătat că, cu ocazia controlului efectuat în data de 10.12.2013, orele 13 05 la locul de muncă - magazin comercializare îmbrăcăminte din Drobeta Turnu Severin, Piața M. cel B. nr.6, județul M. a fost identificată în activitate lucrătoarea B. A. care a declarat, în scris, că lucrează ca vânzător pentru petentă, nu a semnat contract individual de muncă la începerea activității, nu a negociat salariul si nu a semnat nici fisa de protecția muncii, având un program de 4 ore/zi, în momentul controlului ținând locul titularului, motiv pentru care la fața locul a fost întocmită o notă de constatare cu privire la stare de fapt în prezența titularului C. P. G. care a fost de acord cu constatările menționate .
A arătat că, având în vedere faptul ca la data respectivă nu s-au putut verifica toate documentele solicitate, inspectorii de muncă au invitat angajatorul, în data de 11.12.2013 la sediul ITM M. cu documentele solicitate în vederea definitivării actului de control, invitație căreia petenta nu i-a dat curs, întocmindu-se procesul verbal de control nr._/12.12.2013 și anexele aferente în lipsa unui reprezentant al angajatorului.
A precizat că, analizând starea de fapt existentă, nota de constatare la fața locului, precum și declarația numitei B. A., organul de control a constatat că petenta a încălcat prevederile art.81 alin. l și 3, art.83 lit. a și art.90 alin. l și alin.2 din HG nr. 1425/2006 modificata si completata de HG nr.955/2010 coroborate cu art.20 alin. 1 și 2 din Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, primind la muncă pe numita B. A. fără să fi fost instruită corespunzător în domeniul securității și sănătății în muncă; angajatorul a încălcat și dispozițiile art.13 lit. m din Legea nr.319/2006 neprezentându-se la sediul ITM M. cu documentele solicitate, faptă contravențională pentru care s-a aplicat sancțiunea „avertisment".
A subliniat că declarația dată de salariați în fața organului de control, constituie o recunoaștere a situației de fapt existente la momentul controlului și sunt opozabile părților.
Faptul că susținerile petentei din plângerea contravențională formulată sunt neîntemeiate și total eronate, a arătat că rezultă și din extrasul electronic Revisal în care se poate observa că la data efectuării controlului (10.12.2013) numita B. A. nu avea nici forme legale de angajare și nici nu fusese instruită corespunzător în domeniul securității și sănătății în muncă, angajatorul transmițând revisalul abia în data de 12.12.2013, după efectuarea controlului.
Având in vedere cele precizate a apreciat că inspectorii de munca au respectat întocmai prevederile legislației in vigoare cu privire la modul de realizare a actului de control.
A menționat de asemenea că la întocmirea procesului verbal de contravenție au fost respectate toate cerințele prevăzute de lege, agentul constatator respectând întocmai prevederile art. 17 din OG2/2001, singurele elemente a căror nerespectare ar putea atrage nulitatea absoluta a procesului verbal de contravenție.
În drept s-au invocat disp. art.205 din Legea nr. 134/2010 Codul de procedură civilă, Legea nr. 319/2006, HG nr._ modificată și completată si O.G.nr.2/2001.
În apărare a menționat faptul că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, și a depus la dosarul cauzei înscrisurile care au stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție nr._/12.12.2013 respectiv: adresa de înaintare nr. 9527/13.12.2013, procesul verbal de contravenție nr._/12.12.2013, procesul verbal de control nr._/12.12. 2013, anexa de constatare la procesul verbal de control nr._, înștiințarea nr. 1274, nota de constatare la fața locului, confirmare de primire, fișa de identificare a numitei B. A. - extras Revisal.
Petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare (file 42-43), prin care, a reiterat aspectele menționate în cuprinsul plângerii contravenționale.
Instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiați martorii B. A. și C. P. V., iar pentru intimat proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din 19.06.2014 au fost audiați martorii B. A. și C. P. V. (filele 55-56).
Judecătoria Drobeta-T.-S. prin sentința nr.2323/19.06.2014 a admis în parte plângerea contravențională și a modificat procesul verbal contestat . nr._ /12.12.2013, în sensul că a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 8000 lei aplicată prin acesta cu sancțiunea avertismentului, cu recomandarea pentru petent de a respecta pe viitor dispozițiile legale, în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 20 alin. 1 si 2 din Legea nr.319/2006.
Instanța de fond a reținut că sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție, acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
Nu au fost reținute susținerile petentei în sensul că procesul verbal de contraventie nu a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor OG nr. 2/2001 intrucat a fost incheiat in lipsa reprezentantului legal al unitatii petente sanctionate, întrucât neregularitatea invocata de petenta este sanctionata cu nulitatea relativa si anume numai daca s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului. În cazul de fata petenta nu a făcut dovada producerii vreunei astfel de vatamări.
De asemenea, nu a fost retinuta nici sustinerea petentei in sensul nulitatii procesului verbal contestat intrucat nu a fost consemnat in cuprinsul acestuia numele unui martor asistent, intrucat aceasta neregularitate este sanctionata de asemenea cu nulitate relativa in conditiile art. 47 din OG nr. 2/2001 coroborat cu art. 175 alin. 1 din Noul C. proc. civ., si anume daca vatamarea pricinuita nu se poate inlatura decat prin anularea actului, ori in cazul de fata petenta nu a dovedit existenta unei astfel de vatamari.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Instanța a reținut că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, autenticitate și legalitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Aceasta înseamnă că, până la proba contrară, cele consemnate de agentul constatator în procesul-verbal corespund adevărului. Această prezumție este relativă, astfel că poate fi înlăturată prin proba contrară.
Instanța, analizând probele pe care agentul constatator le folosește în dovedirea situației de fapt reținute prin procesul-verbal de contravenție contestat, le-a apreciat ca fiind concludente, întrucât sunt edificatoare sub aspectul săvârșirii contravenției de către petent.
Astfel, instanta a avut în vedere că, la momentul efectuarii controlului de catre inspectorii ITM Mehedinti, numita Brasoveanu A. a declarat ca preteaza activitate pentru petenta si ca nu a semnat in prealabil fisa de instruire privind securitatea si sanatatea in munca, astfel cum s-a mentionat in fisa de identificare intocmita la data controlului (fila 32).
Totodata, instanta s-a raportat si la declaratia numitei Brasoveanu A., audiata in calitate de martor in prezenta cauza (fila 55), care a aratat a completat personal fisa de identificare intocmita cu ocazia controlului efectuat de inspectorii ITM.
Instanta a considerat ca nu este intemeiata sustinerea numitei Brasoveanu A. in sensul ca ar fi completat fisa de identificare pusa la dispozitie de catre inspectorii ITM ca urmare ca presiunilor si intimidarilor exercitate asupra acesteia de catre organele de control ale intimatei, întrucât pe tot parcursul controlului efectuat de inspectorii ITM Mehedinti au fost de fata si cativa clienti aflati in sediul unitatii unde isi desfasoara activitatea numita Brasoveanu A., in calitate de vanzatoare a petentei, aspect mentionat chiar de aceasta in declaratia data (fila 55).
Imprejurarea ca pe parcursul intervalului de timp in care s-a desfasurat controlul inspectorilor ITM au fost de fata si cativa clienti aflati in sediul unitatii apartinand petentei rezulta si din declaratia martorului C. P. V. (fila 56 dosar).
Totodata, instanta a apreciat ca nefiind verosimila afirmatia numitei Brasoveanu A. in sensul ca fisa de protectia muncii ar fi fost semnata in luna octombrie a anului 2013 chiar in ziua in care a fost semnat si contractul de munca. Din mentiunile contractului de munca nr. 1 din 09.12.2013 depus la dosar chiar de catre petenta rezulta ca numitei Brasoveanu A. a incheiat contractul de munca cu petenta in data de 9 decembrie 2013 (fila 5), astfel incat aceasta persoana nu avea cum sa semneze vreo fisa de protectie a muncii in luna octombrie 2013 de vreme ce la acea data nu lucra pentru societatea petenta.
De asemenea, din verificarile efectuate in Registrul electronic de evidenta a salariatilor din aplicatia electronica REVISAL s-a constatat ca petenta a transmis in format electronic abia la data de 12.12.2013, ulterior controlului efectuat de inspectorii ITM Mehedinti, ultimele modificari intervenite cu privire la angajata Brasoveanu A. (fila 38).
In ceea ce priveste apararea petentei cu privire la contraventia prevazuta de art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006, instanta a reținut că petenta nu a facut dovada susținerilor sale referitoare la refuzul ITM M. de a primi documentele prezentate de către pârâtă, această susținere fiind așadar o simplă afirmație, lipsita de suport probator.
Astfel, in situatia in care petenta s-ar fi prezentat la sediul ITM pentru a depune acele documente, aceasteia ar fi trebuit sa i se elibereze un act in forma scrisa din care sa rezulte aspectul refuzului angajatilor ITM de a primi acele acte. De asemenea, petenta avea posibilitatea de a lasa acele documente la registratura institutiei, ocazie cu care i s-ar fi eliberat un act in forma scrisa care sa ateste depunerea documentelor. Mai mult, petenta avea posibilitatea de a expedia prin intermediul serviciului postal actele solicitate, in situatia in care angajatii ITM ar fi refuzat primirea actelor.
În cazul de fata, instanța a concluzionat ca, prin probele propuse de petentă și administrate în cauză, nu a fost răsturnată tripla prezumție relativă de care se bucură procesul-verbal, întrucât prin acestea nu s-a demonstrat contrariul celor reținute în procesul-verbal.
Pe cale de consecinta starea de fapt consemnată în procesul-verbal contestat corespunde realității, petenta făcându-se vinovata de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina sa, respectiv art. 20 alin. 1 si alin. 2 din Legea nr. 319/2006, si art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor aplicate petentei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 20 alin. 1 si 2 din Legea nr. 319/2006 și pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006 instanța a reținut că referitor la contravenția prevăzute de art. 20 alin. 1 si 2 din Legea nr. 319/2006, sancțiunea amenzii în sumă de 8000 lei aplicată petentei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 20 alin. 1 si 2 din Legea nr. 319/2006 (neefectuarea instruirii privind securitatea si sanatatea in munca pentru angajat anterior inceperii activitatii), apare ca fiind disproporționată având în vedere împrejurările concrete în care a fost săvârșită contravenția.
In acest sens, instanța a avut în vedere faptul că petenta a încheiat cu angajatul Brasoveanu A. contract individual de muncă (contractul de munca nr. 1/09.12.2013), iar angajata Brasoveanu A. desfășoară activitate de vânzător în cadrul punct de lucru al petentei avand ca obiect comercializare imbracaminte second hand, precum și că activitatea pe care o desfășoară angajatul nu implică prestarea unor servicii ce ar impune existența unor condiții speciale de muncă.
Față de criteriile reglementate de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța a apreciat că, în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 20 alin. 1 si 2 din Legea nr. 319/2006, scopul sancțiunii contravenționale poate fi realizat și prin înlocuirea amenzii contravenționale de 8000 lei aplicate prin procesul-verbal contestat cu sancțiunea avertismentului, ca fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și suficientă pentru a atrage atenția petentei asupra respectării dispozițiilor legale în materie (Legea nr. 319/2006) și pentru a evita săvârșirea pe viitor a unor astfel de fapte de către contravenienta.
În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006 (neprezentarea documentelor solicitate de inspectorii ITM), pentru care s-a aplicat sancțiunea avertismentului.
Instanța a apreciat că sancțiunea avertismentului aplicată petentului pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina petentului, servind finalității de evitare a săvârșirii pe viitor a unor astfel de fapte.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimata ITM M..
În motivarea apelului a susținut că instanța de fond în mod eronat a apreciat că faptele constate prin procesul verbal de contravenție contestat în speță nu prezintă un pericol social atât de mare, încât să fie transformată amenda contravențională în avertisment.
A susținut că din analiza înscrisurilor existente la dosar rezultă că petenta a încălcat dispozițiile art.81 alin.1 și 3, art.83 lit.a și art.90 alin.1 și alin.2 din HG nr.1425/2006, primind la muncă pe numita B. A. fără să fi fost instruită corespunzător în domeniul securității și sănătății în muncă. De asemenea petenta nu s-a prezentat la sediul ITM cu documentele pentru control. A arătat că petenta nu și-a îndeplinit obligațiile legale, confirmându-se astfel gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite.
A mai arătat că instanța de fond nu a avut în vedere nici faptul că din înscrisurile existente a rezultat că fapta a fost săvârșită în cunoștință de cauză de către angajator, iar din analiza sentinței apelate rezultă că deși instanța de fond a înlăturat înscrisurile administrate de petentă ca fiind întocmite pro causa, a apreciat totuși gradul de pericol social ca fiind redus, dispunând înlocuirea amenzii cu avertisment, fără o motivare justificată în acest sens.
Apelanta a susținut că înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment nu este de natură să sancționeze adecvat angajatorul pentru fapta constatată și nici să realizeze scopul preventiv al legii contravenționale, o astfel de practică neconducând decât la încurajarea angajatorilor de a folosi astfel de practici.
A solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul menținerii amenzii aplicate prin procesul verbal de contravenție și respingerea plângerii contravenționale.
Intimata-petentă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului.
În motivarea întâmpinării a susținut în esență că instanța de judecată nu este doar un simplu instrument de confirmare a proceselor verbale de contravenție întocmite de diferite organisme de control, ci verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, fiind apanajul instanței de judecată de a aprecia dacă fapta săvârșită întrunește condițiile de existență a contravenției, sancțiunea și cuantumul aplicării acesteia, astfel că în cazul de față instanța de fond a apreciat corect că fapta nu întrunește pericolul social pentru a fi sancționată cu amendă.
Analizând apelul formulat, prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu dispozițiile art.476-480 NCPC, tribunalul constată și reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/_ s-a reținut că în urma unui control desfășurat la data de 10.12.2013, orele 13 05 la locul de muncă - magazin comercializare îmbrăcăminte din Drobeta Turnu Severin, Piața M. cel B. nr.6, județul M., aparținând petentei, a fost identificată în activitate lucrătoarea B. A. care a declarat, în scris, că lucrează ca vânzător pentru petentă și că nu a semnat fisa de protecția muncii, faptă ce constituie contravenția prevăzută de art.20 alin.1 și 2 din Legea nr.319/2006, aplicându-i-se acesteia sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei. Totodată, prin același proces verbal s-a reținut că deși petentei, urmare a controlului din 10.12.2013, i s-a pus în vedere să se prezinte cu documentele societății pentru control la sediul ITM M., aceasta nu a dat curs invitației și nu s-a prezentat, faptă ce constituie contravenția prevăzută de art.13 lit.m din Legea nr.319/2006, pentru această faptă aplicându-i-se petentei sancțiunea avertismentului.
Examinând procesul verbal de contravenție contestat, tribunalul reține că nu există cazuri de nulitate absolută care să poată fi invocate din oficiu, acesta fiind legal întocmit, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de OG nr.2/2001, astfel cum în mod corect a reținut de altfel și instanța de fond.
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, tribunalul apreciază că starea de fapt consemnată în procesul verbal este reală, prin probatoriul administrat în cauză petente nerăsturnând prezumția de temeinicie de care se bucură actul sancționator.
Astfel, în condițiile în care numita B. A. a declarat la momentul controlului că „nu am semnat fișe de protecția muncii și nu mi s-a făcut instruirea”, iar contractul individual de muncă al acesteia a fost încheiat la data de 09.12.2013, în mod corect instanța de fond a înlăturat declarația acestei persoane dată în fața instanței, potrivit căreia „la începutul lunii octombrie 2013 am semnat și fișa de instruire…”, având în vedere că aceasta nu putea semna o astfel de fișă în luna octombrie 2013, dată la care nu era salariata petentei.
Referitor la sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei aplicată petentei, tribunalul apreciază că raportat la criteriile reglementate de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a apreciat în mod corect că scopul sancțiunii contravenționale poate fi realizat și prin înlocuirea amenzii contravenționale de 8000 lei aplicate prin procesul-verbal contestat cu sancțiunea avertismentului, ca fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și suficientă pentru a atrage atenția petentei asupra respectării dispozițiilor legale în materie și pentru a evita săvârșirea pe viitor a unor astfel de fapte de către contravenienta.
În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006(neprezentarea documentelor solicitate de inspectorii ITM), pentru care s-a aplicat sancțiunea avertismentului, tribunalul reține că sancțiunea a fost just individualizată.
Pentru considerentele anterior arătate, tribunalul apreciază apelul ca nefondat și urmează ca în baza dispozițiilor art.480 alin.1 NCPC să-l respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul formulat de către apelanta-intimată I. T. DE MUNCĂ M. împotriva sentinței nr.2323/19.06.2014 pronunțată de către Judecătoria Drobeta-T.-S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-petentă Întreprindere Individuală C. P. G..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 11.11.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. P. | Judecător, A. O. | |
Grefier, L. A. Pereși |
Red. A.O./Tehn. L.A.P.
4 ex – 22.12.2014
Cod operator 2626/2006
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 3262/2014. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 822/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
