Pretentii. Sentința nr. 822/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 822/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 07-03-2014 în dosarul nr. 10540/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 822/2014
Ședința publică de la 07 Martie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. L. B.
Grefier L. C. M.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul C. L. Ș. prin . și pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. (Succesoare de D. a Direcției Generale a Finanțelor Publice M.), Administrația F. pentru Mediu, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., având ca obiect pretenții - plata sumei de 1545,00 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat Ș. Ș. D. pentru reclamant, lipsind pârâtele.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fond părții prezente.
Avocat Ș. Ș. D. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 1545 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante, actualizată cu dobânda legală de la data plății, respectiv 12.03.2014 până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
Instanța, rămânând în deliberare, a pronunțat următoarea sentință.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 07.12.2013 și înregistrată sub nr._ /2012, reclamantul C. L. Ș. prin . a chemat în judecată pârâtele Administrația F. pentru Mediu, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. (Succesoare de D. a Direcției Generale a Finanțelor Publice M.) pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 1545 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante pentru autoturismul second-hand achiziționat, cu dobânda până la data restituirii efective.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a cumpărat un autoturism second-hand marca Volkswagen Golf și pentru a-l înmatricula în România a fost obligat să plătească o taxă de înmatriculare la data de 12.03.2014 în valoare de 1545 lei. Precizează reclamantul că plata acestei taxe contravine Tratatului Comunității Europene care în art.90 interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului.
Mai arată reclamantul că prin încasarea acestei taxe nu a fost respectat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne, iar din analiza dispozițiilor legale rezultă că taxa este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în cazul unei noi înmatriculări, taxa nu este percepută. Instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule prevăzută de Legea nr.9/2012 reprezintă un obstacol în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul Comunității Europene iar reglementarea acesteia nu poate fi justificată prin satisfacerea unor cerințe obligatorii ale interesului public .
A susținut că taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule prevăzută de Legea nr.9/2012 are un caracter protecționist, producând un efect echivalent taxelor și tarifelor vamale, respectiv creșterea prețurilor pentru produsele importate și că este contrară art.90 alin.1 din Tratatul Uniunii Europene .
Reclamantul a depus la dosar, în copie, înscrisuri: contractul de mandat nr.22/27.09.2013, cererea de restituire nr.5179/04.10.2013, adresa nr.5179/29.10.2013, chitanța . nr._/12.03.2012, decizia și referatul privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante, certificat nr.9563/12.03.2012, actul de proprietate, certificatul de înmatriculare tradus din limba franceză, contractul de vânzare-cumpărare, certificatul de înmatriculare emis de autoritățile române, actul de identitate,cartea de identitate a autoturismului.
Pârâtele, deși legal citate nu au formulat întâmpinare.
Prin încheierea de ședință din data de 07.02.2014 s-a dispus conceptarea și citarea în cauză în calitate de pârâte a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C. și a Administrației Județene a Finanțelor Publice M. (Succesoare de D. a Direcției Generale a Finanțelor Publice M.).
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Din înscrisurile depuse la dosar se reține că reclamantul a cumpărat un autoturism marca Volkswagen Golf dintr-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv Germania și a solicitat restituirea sumei de 1545 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante pe care o consideră ca fiind contrară art.90 din Tratatul CE, cerere soluționată nefavorabil, așa cum rezultă din adresa nr. 5179/29.10.2013 emisă de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M..
Reclamantul susține însă că taxa pe emisii poluante pe poluare instituită prin Legea nr.9/2012 încalcă dispozițiile art.90 din TCE și prin urmare este nelegală, potrivit art.148 alin.2 din Constituția României.
Taxa pe emisii poluante este reglementată de Legea nr.9/2012 care a intrat în vigoare la data de 13.01.2012 și a abrogat OUG nr.50/2008.
În forma inițială, Legea nr. 9/2012, în art.4 alin.2, a prevăzut obligația de plată a taxei și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
Prin art. 1 OUG nr.1/2012, intrată în vigoare la data de 30.01.2012, s-a prevăzut că „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
Prin urmare ,de la data de 30.01.2012 obligația de plata a taxei pe emisii poluante este menținută, în ceea ce privește autoturismele second-hand, numai pentru cele înmatriculate anterior într-un alt stat.
Conform art.110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (fostul art.90 TCE), nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Așadar, art.110 din TFUE nu interzice introducerea unui impozit de natură internă, ci numai aplicarea lui discriminatorie și numai în măsura în care discriminarea afectează produsele altor state membre ale Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în jurisprudența sa constantă, a statuat că articolul 110 TFUE reprezintă o completare a dispozițiilor privind eliminarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (Hotărârile Brzeziński C-313/05 și Krawczyński C‑426/07).
În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE (actualul art.110) vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06). În plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naționale și, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzeziński).
Analizând dispozițiile Legii nr.9/2012 în forma aplicabilă de la data de 30.01.2012, se constată că aceasta stabilește indirect, pentru autoturismele second-hand provenind din alte state membre ale Uniunii Europene, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Uniunea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută, fiind suspendată aplicarea dispozițiilor din Legea nr.9/2012 care prevedeau plata acestei taxe și pentru autoturismele înmatriculate în România și reînmatriculate în România.
Într-adevăr Legea nr.9/2012 în forma inițiala (în vigoare de la 13.01.2012 la 30.01.012) prevedea obligația de plată a taxei pe emisii poluante pentru toate autoturismele second-hand, indiferent de statul în care erau înmatriculate anterior (România sau alt stat din UE), însă de la data intrării în vigoare a OUG nr. 1/2012, obligația este menținută doar pentru cele înmatriculate anterior în alt stat din UE (fiind exceptate cele înmatriculate în România), iar potrivit normelor tranzitorii „Contribuabilii care au achitat taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule ca urmare a primei transcrieri a dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 9/2012, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acestei legi și data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pot solicita restituirea acesteia”.
Prin urmare, și în forma actuală textul de lege menționat stabilește indirect, pentru produsele provenind din Uniunea Europeană, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă de poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Uniunea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România (indiferent dacă vehiculul fusese produs în România sau în alte state membre UE) - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută.
Reglementată în acest mod, taxa pe emisii poluante diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
De altfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 aprilie 2011 în Cauza C-402/09 T. și prin Hotărârea din 7 iulie 2011 în Cauza C263/10 N. a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Ca atare, și actuala formă a Legii 9/2012 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să facă mai puțin atractivă opțiunea de a introduce în România autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, favorizând astfel vânzarea autovehiculelor second-hand deja înmatriculate în România.
Instanța reține că TFUE a creat ”o noua ordine juridică” în dreptul internațional (denumită astfel de Curtea Europeană de Justiție în cazul V. Gend en Loos, 1963), caracterizată prin faptul că are efect direct și se bucură de supremație (prioritate) în raport cu ordinea juridică internă. Aceste principii au fost consacrate și de art. 148 alin. 2 din Constituția României, potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fața de dispozițiile contrare din legile interne.
Referitor la dobânda legală instanța reține că potrivit art.124 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Pe de altă parte potrivit cap.2 pct.4 din Ordinul nr. 1899 /2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, plata dobânzii cuvenite contribuabilului se va face numai în baza cererii exprese depuse de acesta la organul fiscal competent.
Instanța va acorda dobânda legală începând cu data de 27.08.2008(data plății taxei de poluare percepută cu încălcarea dreptului Uniunii Europene ) până la data plății efective având în vedere și considerentele hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție de la Luxemburg în cauza I. M. C -565/11.
Astfel,potrivit unei jurisprudențe consacrate cu mult timp în urmă, în pofida inexistenței unor dispoziții de drept al Uniunii referitoare la restituirea impozitelor naționale care sunt incompatibile cu dreptul Uniunii, dreptul de a obține rambursarea acestor impozite reprezintă consecința și completarea drepturilor conferite particularilor de dispozițiile dreptului Uniunii, astfel cum au fost interpretate de Curte. Statul membru este, așadar, obligat să ramburseze impozitele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, acest drept la rambursare fiind un drept subiectiv conferit de ordinea juridică a Uniunii .
În lipsa unei reglementări a Uniunii în această materie, revine ordinii juridice interne din fiecare stat membru atribuția de a desemna, în temeiul principiului autonomiei procedurale, instanțele competente de a stabili modalitățile procedurale aplicabile acțiunilor în justiție destinate să asigure protecția drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii, cu condiția, pe de o parte, ca aceste modalități să nu fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor acțiuni similare de natură internă (principiul echivalenței) și, pe de altă parte, ca acestea să nu facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii (principiul efectivității). Pe de altă parte ,deși principiul autonomiei procedurale a statelor membre lasă ordinii juridice interne a fiecărui stat membru competența de a stabili căile procedurale destinate să asigure protecția drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii, acesta nu poate avea drept consecință restrângerea sau afectarea esenței acestor drepturi. Curtea a statuat, în Hotărârea Test Claimants in the FII Group Litigation, în general cu privire la plata unor impozite discriminatorii, că, atunci când un stat percepe taxe cu încălcarea normelor dreptului comunitar, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a impozitului perceput fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu impozitul respectiv.În plus, în recenta Hotărâre Littlewoods Retail și alții, Curtea, întemeindu‑se pe jurisprudența sa Metallgesellschaft și alții, precum și pe jurisprudența sa Test Claimants in the FII Group Litigation a declarat că statele membre erau obligate să restituie, cu dobândă, cuantumul taxelor percepute cu încălcarea dreptului Uniunii. Curtea a constatat că, deși revine ordinii juridice interne a fiecărui stat membru sarcina să prevadă condițiile în care trebuie să fie plătite astfel de dobânzi, menționând rata și modul de calcul al acestor dobânzi, normele naționale nu pot priva persoana impozabilă de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a impozitului .Dreptul la dobânzi care să reprezinte o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a impozitului cu încălcarea dreptului Uniunii este, în urma Hotărârii Littlewoods Retail și alții, ridicat la același rang cu dreptul la rambursarea acestui impozit și constituie, în consecință, un drept subiectiv conferit de ordinea juridică a Uniunii. S-a considerat că acest drept subiectiv implică în mod necesar plata de dobânzi începând de la data plății acestui impozit. Este evident că, începând de la această dată, iar nu de la vreo altă dată ulterioară, contribuabilul suferă pierderi reprezentate de indisponibilizarea sumelor în cauză.
Curtea a constatat că principiul răspunderii statului pentru prejudiciile cauzate particularilor prin încălcările dreptului Uniunii care îi sunt imputabile este inerent sistemului tratatului. Din Hotărârea din 5 martie 1996, Brasserie du pêcheur și Factortame, reiese că repararea prejudiciilor cauzate particularilor prin încălcări ale dreptului Uniunii trebuie să fie adaptată prejudiciului suferit și de natură să asigure o protecție efectivă a drepturilor acestora. În ceea ce privește mai precis prejudiciul suferit, în Hotărârea Metallgesellschaft și alții, Curtea a statuat că o reparare integrală a prejudiciului suferit nu poate face abstracție de elemente, precum curgerea timpului, care sunt susceptibile să îi reducă valoarea și că acordarea de dobânzi constituie o componentă indispensabilă a unei despăgubiri. În plus, Curtea a statuat, în Hotărârea din 13 iulie 2006, Manfredi și alții, că din principiul efectivității și din dreptul particularului de a cere repararea unui prejudiciu cauzat de un contract sau de un comportament care poate restrânge sau denatura concurența rezultă că persoanele care au suferit un prejudiciu trebuie să poată solicita nu numai repararea pierderii efectiv suferite (damnum emergens), ci și a câștigului nerealizat (lucrum cessans), precum și plata de dobânzi.Curtea a concluzionat că în împrejurări precum cele expuse în cadrul litigiului I., acordarea de dobânzi începând de la data plății impozitului în cauză pare, indispensabilă pentru repararea adecvată a prejudiciului cauzat prin încălcarea articolului 110 TFUE, întrucât aceasta este data începând de la care contribuabilul a suferit pierderi reprezentate de indisponibilizarea sumelor în cauză.
În final,s-a decis că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că, în cazul perceperii de către un stat membru a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii, în speță articolul 110 TFUE, acest stat este obligat să restituie cuantumul acestei taxe și să plătească dobânzile aferente cuantumului acesteia începând de la data plății sale de către contribuabil .Cum reclamantul a făcut dovada că a achitat o taxă internă percepută nelegal se apreciază că și cererea privind acordarea dobânzii este întemeiată.
Astfel, având în vedere că dispozițiile art.110 din Tratatul de funcționare a UE prevalează față de dispozițiile contrare cuprinse în Legea nr.9/2012, precum și faptul că instituțiile statului sunt obligate a da prioritate regulilor de drept comunitar, se apreciază că acțiunea este întemeiată și în consecință o va admite și va obliga pârâtele la restituirea sumei de 1545 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante, cu dobânda legală calculată începând cu data de 12.03.2012 până la data restituirii efective.
Potrivit art. 451 și urm. Cp.c., vor fi obligate pârâtele să plătească suma de 655 lei cheltuieli de judecată,reprezentând onorariul apărătorului ales, taxa de timbru către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. L. Ș., CNP_, cu domiciliul în mun. Drobeta Turnu Severin, ., ., . prin reprezentant legal ., cu domiciliul procesual ales în mun. Drobeta Turnu Severin, ..6, județul M. în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în C., ..2, județul D., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, ., nr.1, județul M., Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, ..294, Corp A, sector 6.
Obligă pârâtele să restituie suma de 1545 lei reprezentând taxă de emisii poluante pentru autovehicule achitată prin chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții . nr._/12.03.2012 emisă de Administrația Finanțelor Publice Dr. Tr. S., precum și dobândă legală calculată începând cu data de 12.03.2012 până la data restituirii efective.
Obligă pârâtele să plătească suma de 655 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare,cerere de recurs ce se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică de la 07 Martie 2014 la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. M.L.B./ Tehnored . L.M.
Ex. 6/22.04.2014
Cod operator 2626
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... | Pretentii. Sentința nr. 2064/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
