Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 796/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 796/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 15036/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 796/2014
Ședința publică de la 16 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S. D.
Judecător C. D. B.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea apelului formulat de către apelantul G. NAȚIONALA DE MEDIU -C. JUDEȚEAN M.- C. G. AL GĂRZII NAȚIONALE DE MEDIU, împotriva sentinței nr.1982/20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul . SRL, intimat având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal, lipsind părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Prin sentința nr. 1982/20.05.2014 Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis în parte plângerea formulată de petenta . SRL, a modificat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 29.10.2013 în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii cu avertisment, a atras atenția petentei ca pe viitor să respecte întocmai prevederile legale și a menținut celelalte prevederi din procesul verbal.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Petenta . SRL, în contradictoriu cu C. G. al Gărzii Naționale de Mediu și G. Națională de Mediu - C. Județului M., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal contravențional . nr._ din 29.10.2013, comunicat la data de 29.10.2013, solicitând anularea procesului verbal contestat sau transformarea amenzii contravenționale în avertisment, susținând că nu a solicitat autorizația de mediu conform măsurii stabilite prin actul de control din 09.11.2012 numai din cauza faptului că nu a desfășurat activitate de prelucrare mecanică a lemnului, iar din luna aprilie 2013, dată la care a închiriat punctul de lucru din Calea Timișoarei, până în luna septembrie, nu a participat la vreo licitație pentru a cumpăra material lemnos, că această stare de fapt s-a datorat lipsei de personal calificat, dar mai ales lipsei de utilaje, fără de care nu se putea munci, că în luna octombrie s-a deplasat la sediul intimatei, pentru a se interesa de modul de obținere si de documentele necesare eliberării acestei autorizații, anterior desfășurării activității, iar comisarii au luat această cerere ca pe o sesizare a nerespectării legii și că nu avut niciodată intenția de a eluda legislația specifică acestui domeniu, iar de la data înființării societății și până în prezent societatea nu a săvârșit vreo contravenție și nici nu a fost sancționată vreodată cu amendă contravențională, neexistând abateri în acest domeniu.
Instanța reține că, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 29.10.2013, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 50.000 lei, reținându-se că a încălcat art.96 alin.l lit. g din OUG 195/2005 și cu avertisment în temeiul art.96 alin.3 prf.9 din același act normativ, pentru încălcarea art.94 alin.l lit.a din OUG195/2005, respectiv pentru fapta de a nu deține autorizație de mediu pentru activitatea desfășurată de prelucrare mecanică a lemnului și aceea că nu a realizat în totalitate și la termen măsurile impuse de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecția și controlul în domeniul protecției mediului, respectiv nu a solicitat obținerea autorizației de mediu conform măsurii stabilite prin nota de constatare nr.714 din 09.11.2012, dispunându-se totodată sistarea activității în temeiul art.5 alin.3 din OG2/2001.
Din declarațiile martorilor G. C. I. și S. F. audiați în cauză (filele 122 și 123) rezultă faptul că petenta a desfășurat activitatea de prelucrare mecanică a lemnului cu ajutorul unor utilaje închiriate prin contractul de închiriere aflat la filele 118-121.
De altfel, însăși petenta recunoaște săvârșirea faptei, aceea de a nu deține autorizație de mediu pentru activitatea desfășurată de prelucrare mecanică a lemnului și aceea că nu a realizat în totalitate și la termen măsurile impuse de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecția și controlul în domeniul protecției mediului, respectiv nu a solicitat obținerea autorizației de mediu conform măsurii stabilite prin nota de constatare nr.714 din 09.11.2012, motivând că nu începuse activitatea propriu-zisă ci se efectuau numai probe ale utilajelor închiriate.
Prin urmare petenta a săvârșit faptele de mai sus reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii amenzii cu fapta săvârșită, instanța reține următoarele:
Gradul de pericol social al unei fapte contravenționale poate varia, existând obligația legală, conform art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. 21/2001, de aplicare a unei sancțiuni proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Similar pedepselor penale, sancțiunile contravenționale au nu doar o funcție represivă, ci și una educațională constând în procesul de învățare a individului să respecte anumite norme de comportament și alta preventivă care pornește de la ideea că amenințarea cu o sancțiune poate determina persoanele să nu mai încalce legea.
Instanța reține că petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 50.000 lei, pentru încălcarea art.96 alin.l lit. g din OUG 195/2005 și cu avertisment în temeiul art.96 alin.3 prf.9 din același act normativ, pentru încălcarea art.94 alin.l lit.a din OUG195/2005
Totuși, având în vedere atitudinea petentei de a-și recunoaște fapta, ținând cont de faptul că societatea petentă desfășura activitatea în regim de probă a utilajelor închiriate iar, ulterior, în data de 02.12.2013, când și-a început activitatea din plin, deținea autorizația de mediu nr.167 (filele 85-87), ținând cont de pericolul social redus al faptei prin aceea că nu s-au produs poluări sau alterări ale mediului ca și de circumstanțele personale ale petentei sub aspect economic, văzând și dispozițiile art. 38 alin. 3 din O.G. 2/2001, care permit instanței să aprecieze inclusiv cu privire la sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, prin raportare la art. 5 alin 5 din O.G. 2/2001 (care arată că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei) și la art. 21 alin 3 din O.G. 2/2001 (potrivit cu care la alegerea sancțiunii se ține seama și de circumstanțele personale ale contravenientului), instanța apreciază că se impune admiterea în parte a plângerii și va dispune modificarea procesului verbal de contravenție contestat în sensul înlocuirii amenzii cu avertisment, menținând celelalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, apelantul G. NAȚIONALA DE MEDIU -C. JUDEȚEAN M.- C. G. AL GĂRZII NAȚIONALE DE MEDIU, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului.
În motivare, a arătat că nota de constatare a fost semnată, ștampilată și însușită fără obiecțiuni de către asociatul unic al societății, intimata nerealizând în totalitate și la termen măsurile impuse de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecția și controlul în domeniul protecției muncii.
A arătat că din probele administrate în cauză nu rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută prin procesul verbal contestat, iar faptul că ulterior sancționării intimata a solicitat și obținut autorizația de mediu nu o poate exonera de răspunderea contravențională din moment ce la data controlului aceasta nu îndeplinea autorizația de mediu pentru desfășurarea activității de tăierea și rindeluirea lemnului.
În mod greșit instanța de fond a procedat la reindividualizarea sancțiunii și a dispus înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului, încurajând astfel săvârșirea unor astfel de contravenții de către agentul economic în ceea ce privește normele de protecția muncii.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, susținând că apelantul prin motivele de apel nu a indicat în concret în ce constă greșeala primei instanțe.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art.476-479 N.C.pr.civ. instanța reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 29.10.2013, intimata a fost sancționată cu amendă în cuantum de 50.000 lei, reținându-se că a încălcat art.96 alin.l lit. g din OUG 195/2005 și cu avertisment în temeiul art.96 alin.3 prf.9 din același act normativ, pentru încălcarea art.94 alin.l lit.a din OUG195/2005, respectiv pentru fapta de a nu deține autorizație de mediu pentru activitatea desfășurată de prelucrare mecanică a lemnului și aceea că nu a realizat în totalitate și la termen măsurile impuse de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecția și controlul în domeniul protecției mediului, respectiv nu a solicitat obținerea autorizației de mediu conform măsurii stabilite prin nota de constatare nr.714 din 09.11.2012, dispunându-se totodată sistarea activității în temeiul art.5 alin.3 din OG2/2001.
Cum intimata nu a înțeles să exercite calea de atac a apelului nu se va analiza excepția prescripției aplicării sancțiunii, în raport de momentul consumării contravenției, potrivit principiului non reformatio in pejus.
Prin raportare la toate împrejurările de fapt și de drept expuse, instanța de fond a realizat o justă individualizare a sancțiunii aplicate .
Astfel, potrivit disp. art. 16 alin.1,6 raportat la art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001 republicată, pe lângă mențiunile obligatorii care trebuie să prevadă un proces-verbal de constatare a contravenției agentul constatator menționează toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite,deci un element esențial în scopul stabilirii sancțiunii îl reprezintă gradul de pericol social .
Art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001 stabilește criteriile ce trebuie avute în vedere la individualizarea sancțiunii contravenționale arătând că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Sancțiunea contravențională a avertismentului, constând în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale, asigură exigența de proporționalitate impusă de art. 21 alin 3 din O.G. nr.2/2001, constatând că societatea desfășura activitatea în regim de probă a utilajelor închiriate iar, ulterior, în data de 02.12.2013, când și-a început activitatea din plin, deținea autorizația de mediu nr.167 (filele 85-87), valabilă 5 ani, ținând cont de pericolul social redus al faptei prin aceea că nu s-au produs poluări sau alterări ale mediului ca și de circumstanțele personale ale petentei sub aspect economic precum și de faptul că finalitatea prevăzută de lege, asigurarea protecției cu privire la raporturile juridice legate de protecția mediului a fost îndeplinită, urmează a se respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de către apelantul G. NAȚIONALA DE MEDIU -C. JUDEȚEAN M.- C. G. AL GĂRZII NAȚIONALE DE MEDIU, împotriva sentinței nr.1982/20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul . SRL, intimat având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Decembrie 2014 la sediul Tribunalului M..
Președinte, N. S. D. | Judecător, C. D. B. | |
Grefier, M. M. |
Red. D.N.S/Tehn. M.M
2 ex –15 ianuarie 2015
Cod operator 2626/2006
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 405/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 3121/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
