Pretentii. Sentința nr. 3121/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3121/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 28-11-2014 în dosarul nr. 1915/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV ȘI F.
Sentința Nr. 3121/2014
Ședința publică de la 28 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T. B.
Grefier C. R.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta B. G. și pe pârâtele: S. F. ORĂȘENESC STREHAIA, ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect pretenții .
La apel, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se ia act că dezbaterile au fost consemnate prin încheierea de ședință din data de 14.11.2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, după care:.
TRIBUNALUL
Prin cererea adresată acestei instanței la data de 19.03.2014 și înregistrată sub nr._ reclamanta B. G. în contradictoriu cu pârâtele: S. F. Orășenesc Strehaia, Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. pentru Mediu a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtelor la restituirea dobânzii legale pentru suma de 2227 lei reprezentând taxă de poluare, achitată cu chitanța nr._/12.12.2008, de la data de 12.12.2008, ziua plății taxei de poluare, până la data de 25.09.2013, data restituirii taxei de poluare, restituire dispusă prin Sentința nr. 2546/11.03.2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2012, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului prin hotărârea Curții de Apel C., cu cheltuieli de judecata.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a achiziționat un autoturism second hand, achitând taxa de poluare in suma de 2227 lei potrivit chitanței .._/12.12.2008 întrucât fără această taxă, funcționarii din cadrul Serviciului de înmatriculări au refuzat înmatricularea mașinii.
Prin adresa nr. MH_/26.02.2014 reclamantul a solicitat pârâtei Serviciului F. Orășenesc Strehaia plata dobânzii aferente duratei indisponibilizării sumei de bani plătită cu titlu de taxă de poluare, aceasta respingându-i solicitarea.
Prin urmare, conform soluției dispuse de către CJUE în cauza I. contra României, a invocat faptul că statul este obligat să-i plătească o despăgubire adecvată în funcție de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii pentru perioada cuprinsă între data plătii fără temei a taxei în cauză si data restituirii acesteia.
Deși potrivit dispozițiilor art. 124 din Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70 Cod procedură fiscală, respectiv a termenului de 45 de zile de la înregistrarea cererii de restituire a taxei, prin Hotărârea din data de 18.04.2013, Curtea de Justiție a decis însă, ca aceasta prevedere este incorecta, iar statul trebuie sa plătească dobânda de când a încasat efectiv banii.
Curtea constată că, acordându-se dobânda începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei încalcă principiul efectivității care impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei (a se vedea Hotărârea Littlewoods Retail si alții).
Astfel, un regim, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu respectă principiul efectivității și dă dreptul la o despăgubire adecvată în funcție de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii si survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plătii fără temei a taxei în cauză si data restituirii acesteia.
Curtea concluzionează că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Autoritatea unei hotărâri preliminare constă în forța obligatorie a acesteia față de instanța care a solicitat-o si instanțele care ar judeca cauza în căile de atac, si în aplicabilitatea generală față de celelalte instanțe. Hotărârile preliminare produc în principiu efecte retroactive de la data emiterii actului si, pe cale de excepție, de la data indicată de către Curte în hotărârea respectivă.
O hotărâre preliminară produce efecte atât în cauza în care a fost solicitată cât si alte cauze, întrucât interpretarea face corp comun cu dispozițiile interpretate pe care le completează. Curtea de altfel folosește sintagma de a "spune dreptul" („dit pour droit"") în dispozitivul hotărârilor privind interpretarea, ceea ce sugerează că exprimă o regulă de drept sau mai exact că îi oferă o nouă formulare(R.Kovar,"Effets des arrêts préjudiciels de la Cour de justice", pag.3).
Interpretarea dată de către Curte obligă instanțele naționale investite cu litigiul în cadrul căruia a fost solicitată interpretarea, dar autoritatea acestor hotărâri depășește aceste limite având în vedere că si alte instanțe naționale sunt obligate să respecte autoritatea hotărârilor privind interpretarea pronunțate de către Curte si nu pot da o altă interpretare din proprie inițiativă textelor deja interpretate de către Curte. Însă instanțele dispun de o alternativă: fie se conformează interpretării oferite de către Curte, fie solicită Curții pronunțarea unei noi hotărâri preliminare în interpretare.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 194 C.proc.civ., art. 1528 Cod civil, Legea nr.554/2004, Constituția României, Tratatului Comunității Europene, Cod procedură fiscală.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: procedură prealabilă S. F. Orășenesc F. Strehaia; răspuns procedură prealabilă; adeverință privind data restituirii taxei de poluare; sentința nr. 2546/2013; copie chitanță nr._/12.12.2008.
La data de 09.04.2014 Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. în nume propriu și pentru Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant.
Pe cale de excepție, față de data introducerii cererii de chemare în judecată, a invocat prescripția dreptului la acțiune.
Astfel, potrivit art. 135 Cod procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, "dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire.", reclamantul a plătit taxa în anul 2008 și s-a adresat cu cerere de restituire la instanța de judecată în anul 2014, astfel că, de la data nașterii dreptului la restituire al reclamantului și până la data la care a introdus cererea, au trecut 5 ani.
A apreciat că prescripția dreptului la acțiune s-a împlinit la data de 25.09.2013, dată la care s-a împlinit și termenul de 5 ani prevăzut pentru recuperarea creanțelor fiscale, potrivit art.135 Cod procedură fiscală.
Pe fondul cauzei a arătat că suma de referință se calculează și se plătește potrivit normelor prevăzute în art. 124 Cod procedură fiscală.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 124 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, "pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) si (21) sau la art. 70, după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor".
În conformitate cu dispozițiile art. 70 Cod procedură fiscală, "cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare".
A arătat că art. 124 Cod procedură fiscală are două teze: prima se referă la termenul de 45 de zile la expirarea căruia începe să curgă dobânda și a doua teză prevede obligația contribuabilului de a cere restituirea dobânzii la organul fiscal.
CJUE, prin decizia preliminară dată în cauza C-565/11 - M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu și Administrației F. pentru Mediu - s-a pronunțat numai asupra primei teze a art. 124 și a statuat că revine ordinei juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi.
Analizând acțiunea formulată de reclamant, instanța constată și reține următoarele:
Potrivit pct.2 din Anexa 1- Procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal - la Ordinul nr.1899/2004, restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, denumit în continuare organul fiscal competent.
Față de dispozițiile legale invocate anterior, organul fiscal competent să dispună asupra restituirii taxei pe poluare este S. F. Orășenesc Strehaia, aceasta fiind cea care a calculat taxa pe poluare și a încasat suma cu acest titlu. Se apreciază astfel că DGRFP C. ȘI AJFP M., nefiind părți în raportul de drept fiscal născut prin plata taxei pe poluare nu au calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generale Regionale a Finanțelor Publice C.; AJFP M. și va respinge acțiunea împotriva acestora ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune instanța reține că în cauză sunt aplicabile prevederile care reglementau prescripția extinctivă anterior Noului Cod Civil, și anume Decretul cu numărul 167/1958, întrucât legea nouă – intrată în vigoare în octombrie 2011 nu poate retroactiva pentru calculul prescripției ce începe să curgă din anul 2009.
Or, în temeiul articolului 7 din acest text legal, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită. În anul 2013 s-a restituit reclamantului taxa de poluare, iar această plată are drept efect întreruperea termenului de prescripție extinctivă, termen care are durata de 5 ani și începuse să curgă la 1 ianuarie 2009. Așadar restituirea sumei de 2227 lei în septembrie 2013 determina începerea unui nou termen de prescripție extinctivă de 5 ani, iar cererea de chemare în judecată a fost formulată la 19 martie 2014 ( înăuntrul termenului de prescripție), astfel încât excepția prescripției dreptului la acțiune va fi respinsă.
La data de 12.12.2008 reclamantul a plătit suma de 2227 lei cu titlu de taxă de poluare, bani ce i-au fost restituiți la 25.09.2013. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat dobânda aferentă acestei sume, invocând cauza I..
Având în vedere că reclamantului i s-a restituit doar suma plătită cu titlu de taxă de poluare, în acord cu Jurisprudența Curții Europene de Justiție, acesta este îndreptățit și la dobânda fiscală, dobândă care se va calcula între 13.12.2008 și 25.09.2013. Prin plata dobânzii fiscale aferentă sumei de 2227 lei se asigură recuperarea integrală a prejudiciului pe care reclamantul l-a încercat în toată această perioadă în care suma de 2227 lei nu s-a aflat în patrimoniul său.
Fiind în culpă procesuală vor fi obligate pârâtele la cheltuieli de judecată în sumă de 350 lei, reprezentând taxă de timbru, potrivit dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de repunere pe rol.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C., cu sediul în municipiul C., .. 2, județul D.; Administrația Județeană a finanțelor Publice M. cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., nr. 1, județul M. și respinge acțiunea față de acești pârâți.
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune.
Admite în parte acțiunea privind pe reclamanta B. G., CNP_ cu domiciliul în Strehaia, ., județul M., în contradictoriu cu pârâtele S. F. orășenesc F. Strehaia, cu sediul în Strehaia, județul M. și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, ..294, corp A, sectorul 6.
Obligă pârâtele S. F. orășenesc F. Strehaia și Administrația F. pentru Mediu să plătească reclamantului dobânda fiscală aferentă sumei de 2227 lei, dobândă care se va calcula între 13.12.2008 și 25.09.2013.
Obligă pârâtele S. F. orășenesc F. Strehaia și Administrația F. pentru Mediu la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, cale de atac care se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședință publică, azi 28.11.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. T. B. | ||
Grefier, C. R. |
Red. B.C.T./Tehnored. R.C.
29 Decembrie 2014
cod operator 2626/2006
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 796/2014.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1948/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
