Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 351/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 351/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 27-05-2014 în dosarul nr. 9581/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 351/2014
Ședința publică de la 27 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L. B.
Judecător C. T.
Grefier Tudorița I.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului formulat de către apelantul-petent R. C. D. împotriva sentinței nr.4022 din 30.10.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că dezbaterile asupra apelului au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 13.05.2014, ce face parte integrantă din prezenta decizie, că apelantul petent a depus la dosar, la data de 14.05.2014, chitanță de plată a taxei judiciare de timbru DTS nr._ în sumă de 10 lei, în copie, la data de 19.05.2014, aceeași chitanță, în original, practică anulare proces verbal contravenție, la data de 26.05.2014, note de concluzii – 2 ex., la data de 27.05.2014, concluzii scrise – prin avocat P. G., la care a anexat practică judiciară, a fost reținut apelul spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului,constată următoarele:
Prin plângerea contravențională introdusă pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 11.07.2013, înregistrată sub nr. _, petentul R. C. D. a solicitat anularea procesului verbal contestat . nr._/08.07.2013, exonerarea de la plata amenzii in cuantum de 720 lei si anularea măsurii reținerii permisului de conducere.
În motivare petentul a arătat că, în data de 08.07.2013, a fost sancționat cu avertisment pentru faptul că nu avea permisul de conducere asupra sa în momentul când a fost oprit de agentul constatator, precum și cu amendă contravențională în valoare de 720 lei, 4 puncte penalizare și măsura complementară a reținerii permisului de conducere . în vederea suspendării dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice, pentru faptul că a depășit viteza maximă admisă în localitate cu peste 50 km.
Arată că în realitate, se consideră vinovat doar de faptul că nu a avut asupra sa permisul de conducere, deoarece a schimbat cămașa, din repezeală când a ajuns acasă de la serviciu, iar permisul și cu alte documente au rămas în buzunarul bluzei pe care o schimbase, iar cu privire la cea de-a doua sancțiune, nu se face vinovat de încălcarea regulilor și normelor rutiere prevăzute și sancționate de O.U.G. 195/2002, modificat și republicat, prin care în interiorul localității a depășit cu 50 km viteza admisă în codul rutier.
A menționat că la data de 08.07.2013, în jurul orelor 1700, conducea autoturismul proprietate personală marca „ LAND ROVER" cu nr. provizoriu, a plecat împreună cu un prieten al său, din Drobeta Turnu Severin, în direcția de mers Malovăț pe DN 67 Halînga și înainte de . Bîrzii, . cu viteza de 95 km/ oră, viteza legală pe acest tronson de drum fiind de 90 km/oră, fiind drum județean. Așadar, a apreciat petentul, a circulat peste limita admisă cu 5 km/oră, iar pentru această depășire, este prevăzută sancțiunea avertisment.
A mai susținut petentul că, în momentul când a fost înregistrat cu aparatul radar, mașina poliției era în mers și deci eroarea era atât cu privire la kilometri, cât și cu privire la poziția în care se afla față de .>
În drept, a invocat dispozițiile art.118 din O.U.G 195/2002 modificată și republicată și art.34 din O.U.G 195/2002 modificată și republicată.
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, achitată prin chitanța . nr._/11.07.2013.
La data de 11.09.2013, prin serviciul registratură, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că la data de 08.07.2013, aflându-se în serviciu de supraveghere și control al traficului rutier, pe D.N.67, în localitatea Halînga, județul M., agentul șef principal de poliție Gruioniu C. a acționat cu aparatul radar în vederea depistării încălcărilor prevederilor legale privind regimul de viteză, folosind aparatura de supraveghere a traficului rutier și măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor, marca „AUTOVISION", montată pe autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI_, iar la ora 16.51, a fost înregistrat cu aparatul radar autoturismul cu numărul de înmatriculare MH_, care rula cu viteza de 103 km/h în localitatea Halînga, județul M., pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h, depășind, astfel, viteza legală cu 53 km/ h.
După oprirea regulamentară, conducătorul auto a fost identificat în persoana numitului R. C. D., iar agentul constatator a constatat și faptul că petentul nu avea permisul de conducere asupra sa. In consecință, i s-au comunicat abaterile săvârșite, încadrarea legală și sancțiunile aplicate.
Astfel, s-a încheiat procesul-verbal . nr._ pentru încălcarea prevederilor art. 121 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, respectiv pentru depășirea vitezei legale cu peste 50 km/h, stabilind sancțiunea amenzii în cuantum de 720 lei și i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile, conform art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, petentul a fost sancționat contravențional și potrivit prevederilor art.101 alin.l pct. 18 din O.U.G. nr.195/ 2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru nerespectarea obligației de a avea asupra sa documentele prevăzute de art.35alin.2, iar agentul constatator i-a aplicat reclamantului sancțiunea avertismentului.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare la data de 23.09.2013 invocând în apărare faptul că autoturismul poliției pe care era montat aparatul radar se afla în mișcare, iar la stabilirea vitezei nu au fost avute în vedere dispozițiile art. 3.1.1 lit. c) din Ordinul nr. 301/2005 cu privire la erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, pentru petent proba testimonială cu martorul P. A. și proba cu înregistrarea video a contravenției (fila 28). În cadrul probei cu înscrisuri, au fost depuse, în copie, raportul din 02.09.2013, buletinul de verificare metrologică nr._/16.04.2013, buletinul de verificare metrologică nr._/17.04.2013, atestatul de operator radar al agentului Gruioniu C..
Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința nr.4022 din 30.10.2013 a respins plângerea, ca neîntemeiată și a menținut dispozițiile procesului verbal de contravenție . nr._/08.07.2013, ca fiind legale și temeinice.
Instanța de fond a reținut că:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 08.07.2013 întocmit de I. M., petentul R. C. D. a fost sancționat cu 720 lei amenda contravențională, avertisment și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice pe o perioada de 90 de zile, în baza art.102 alin.3 lit. e și art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002 pentru faptul ca în ziua de 08.07. 2013, orele 16,51 a condus autoturismul marca Land Rover cu nr. de înmatriculare MH_ cu viteza de 103 km/h, pe DN 67, pe raza localității Halînga, sector de drum cu limitare de viteză la 50 km/h fiind înregistrat pe aparatul radar Autovision, harddisk MH nr. 36, pe folderul 7089, montat pe autospeciala MAI_, aflata în mers, precum și pentru faptul că nu a avut asupra sa permisul de conducere.
Sub aspectul legalității întocmirii procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 08.07.2013 s-a constatat că acesta este întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prev. de art. 17 din O.G.2/2001.
Potrivit art.17 din O.G.2.2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.
Astfel, procesul verbal cuprinde data si locul unde este încheiat, numele, prenumele si calitatea agentului constatator, precum si descrierea faptei contravenționale fiind indicate data, ora si locul in care a fost săvârșită și semnătura agentului constatator.
Totodată, s-a constatat ca sancțiunile sunt întemeiate pe disp. art.102 alin.3 lit. e din O.U.G. 195/2002 cu modificările și completările ulterioare, care instituie obligația conducătorilor auto de a circula cu autovehiculele respectând viteza legala maxima admisa pe sectorul de drum respectiv si in baza art.101 alin.1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002 care instituie obligația conducătorilor auto de a avea asupra lor documentele personale și ale autovehiculului și sunt aplicate în baza art.102 alin.3 și respectiv art.101 din O.U.G.195/2002, republicată.
În ceea ce privește susținerea petentului în sensul că agentul constatator nu a luat în calcul marja de eroare stabilită potrivit normelor de metrologie NML 021-05/23.11.2005, aprobate prin Ordinul 301/2005 al Biroului Român de Metrologie Legală, fiind reținută o viteză de circulație mai mare decât cea reală, instanța a considerat-o neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 3.l.1. lit. c) din Normele de metrologie NML021-05/23.11.2005, aprobate prin Ordinul 301/2005 al Biroul Român de Metrologie Legală, eroarea maximă tolerata pentru măsurarea vitezei, in condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare este de +/- 4 km/h pentru viteze pana la 100 km/h și +/- 4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h.
Instanța a considerat însă că în urma verificării cinemometrului după analiza rezultatelor obținute conform procedurii de verificare metrologică, se eliberează un buletin de verificare cu mențiunea „admis". Aceasta înseamnă că eroarea de măsurare a respectivului cinemometru s-a încadrat în limitele admise de Normele de metrologie NML 021-05/23.11.2005 și funcționează corect. Aceasta înseamnă că măsurătorile efectuate cu acel cinemometru sunt legale și nu se mai poate interveni asupra lor în sensul în care agentul constatator va scădea sau adăuga valoarea de 4 km/h, agentul constatator neavând decât obligația de a constata valoarea indicată de cinemometru. Aceeași concluzie reiese și din prevederile punctului 3.2.6 din interpretarea cărora rezultă că cinemometrul, la începutul fiecărei puneri în funcțiune, face o autotestare, și în cazul în care acesta depistează defecte sau dereglări funcționale, se blochează. Deci cinemometrul nu poate fi folosit dacă autotestarea sesizează faptul că aparatul nu funcționează în regimul său normal.
În același sens, stabilirea vitezei de deplasare a petentului s-a realizat în condițiile legii, respectiv cu un mijloc certificat și verificat metrologic (cinemometru), astfel că forța probantă a procesului verbal de contravenție nu rezultă doar din aplicarea principiului general din dreptul administrativ referitor la prezumția de legalitate a actului întocmit de un agent al statului, ci și din dovezile în baza cărora s-a întocmit, respectiv de buletinul de verificare metrologică a cinemometrului despre care se susține că a înregistrat viteza de deplasare a petentului la momentul constatării contravenției și de înregistrarea aparatului radar, din care rezultă că autovehiculul condus de petent a circulat cu o viteză de 103 km/h.
Eroarea la care face referire norma de metrologie legală se stabilește în raport de diferite criterii și poate acționa atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ, fiind deci posibil ca viteza de deplasare reală a petentului să fi fost mai mică, dar și mai mare decât cea reținută de agentul constatator. Câtă vreme marja maximă de eroare are dublă semnificație, pozitivă și negativă, nu se poate reține automat că viteza de deplasare era mai mică decât cea înregistrată și că procesul verbal este netemeinic, ci numai coroborat cu alte mijloace de probă în acest sens, deoarece viteza stabilită pe baza înregistrării radar efectuată la momentul constatării contravenției este criteriul în raport cu care se apreciază existența contravenției conform legii și este evident că legiuitorul, atunci când a stabilit limitele de viteză admise, dar și gradul de depășire a vitezelor legale ce constituie diferitele contravenții, a observat marjele de eroare ale cinemometrelor și, în considerarea acestor marje și a efectelor acestora, astfel că, respectarea de către aceste aparate metrologice a marjelor de eroare constituie o garanție a corectitudinii valorilor de viteză stabilite și a legalității stabilirii contravenției, și nu invers.
În cauza W.S. contra Poloniei din 15.06.1999 CEDO a arătat că art. 6 din Convenție nu este aplicabil în latura sa penală atunci când amenda aplicată, cât și cea aplicabilă, luând în considerare limitele minime și maxime ale acesteia, nu au un cuantum suficient de ridicat, mai ales prin aplicație cu amenzile penale.
În cauză, instanța constată că nivelul amenzii prevăzut de lege pentru fapta imputată petentei, este unul redus, situându-se sub nivelul salariului minim pe economie, astfel încât nu se justifică asimilarea contravenției săvârșite unei infracțiuni, legea penală prevăzând sancțiuni mai aspre, inclusiv atunci când acestea sunt amenzi.
Sancțiunea aplicată nu implică conotații pe care individul le-ar suporta în aceeași măsură precum o pedeapsă penală. În cauză, instanța a constatat că ne aflăm în prezența unei contestații civile, iar petenta are sarcina probei.
De altfel, în cauza Escoubet contra Belgiei din 28.10.1999 Curtea a arătat că procedura cu caracter administrativ prin care se retrage imediat și temporar permisul de conducere este o măsură de prudență datorită faptului că cel sancționat ar prezenta un pericol public pentru alți utilizatori dacă i s-ar permite să conducă vehicule pe drumurile publice, nu poate fi considerată o acuzație în materie penală. În același sens, Curtea a stabilit că aparțin dreptului penal faptele ale căror autori se expun la pedepse destinate să exercite un efect disuasiv și care consistă în măsuri privative de libertate sau amenzi, cu excepția acelora care, prin natura, cuantumul și posibilitățile de executare nu cauzează un prejudiciu important.
Sub aspectul temeiniciei întocmirii procesului verbal, instanța a constatat că cele reținute in procesul verbal corespund realității, petentul nefăcând dovada cu vreun mijloc de proba ca nu se face vinovat de contravențiile reținute în sarcina sa.
Potrivit art.102 alin. 3 lit. e din O.U.G. 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Obligația de a respecta viteza legala este cuprinsa si in Regulamentul de aplicare al O.U.G 195/2002, aprobat prin H.G.1391/2006, care, la art.121 prevede ca, conducătorii de vehicule, sunt obligații să respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare.
Potrivit art.109 din O.U.G.195/2002 constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Potrivit art.3.5.1din N.M.L.021/2005înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
Instanța a constatat că înregistrarea efectuată privind contravenția reținută în sarcina petentului corespunde cerințelor legale sus-menționate, fiind menționate data și ora la care a fost efectuată măsurarea (08.07.2013 orele 16,51), valoarea vitezei măsurate (103 km/h), precum și imaginea autovehiculului din care se observă în mod clar numărul de înmatriculare al acestuia (autoturism marca Land Rover cu număr de înmatriculare MH_).
Totodată, mijlocul tehnic de înregistrare a corespuns din punct de vedere metrologic, fiind verificat la un interval de 1 an, așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică (fila 20 dosar), agentul constatator fiind atestat ca operator radar, așa cum rezultă atestatul operator radar nr._ din 27.02.2012 (fila 21 dosar), instruit să lucreze cu echipamente video de supraveghere a traficului rutier și măsurare a vitezei de deplasare a vehiculelor.
De altfel, potrivit art.5.1 si 5.2 din Ordinul Biroului R. de Metrologie nr.301/2005 conformitatea cinenometrului se realizează in funcție de cerințele tehnice indicate in tabelul nr.1 din ordin, astfel, se verifica, in mod obligatoriu, periodic, cerințele înscrise la punctele 1, 2, 3, 17, 18, 19, 22, 28, 29, 30, 31, 35, 37, 38, 39, 40, 44, 45 din tabel. La pct.5.3 din Ordinul 301/2005 se prevede ca intervalele maxime de timp intre doua verificări metrologice succesive sunt prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, in vigoare iar la poziția L44 din Anexa 1 din Ordinul 27/2004 pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal L.O.-2004, se arata ca aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinenometre) intervalul maxim admis intre doua verificări metrologice succesive este de 1 an.
Deși ,petentul se apăra de maniera ca se afla în afara localității în momentul înregistrării video, aceasta apărare nu poate fi primită în condițiile în care din înregistrarea pe suport CD se poate observa ca locul săvârșirii contravenției se afla în apropierea ministației meteorologice existente in localitatea Halînga cât si a Liceului Agricol, indicatorul ce semnalizează . amplasat cu mult in spatele autoturismului condus de petent, ba mai mult din coordonatele GPS inserate in cuprinsul procesului verbal de contravenție se constată că locul săvârșirii contravenției este situat in interiorul localității.
Referitor la cea de-a doua contravenție se reține că potrivit art. 101 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art.35 alin.2, după cum urmează: documentul de identitate, sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus .
Deși petentul a arătat ca nu înțelege să conteste procesul verbal sub aspectul săvârșirii acestei contravenții, recunoscând săvârșirea acestei fapte, se apreciază că instanța este datoare sa verifice sub aspectul temeiniciei întocmirea procesului verbal in acest sens, constatându-se, în lipsa unor probe care să ateste contrariul celor percepute in mod direct de către agentul constatator, ca si sub acest aspect procesul verbal de contravenție a fost in mod temeinic întocmit.
Raportat la sancțiunile aplicate petentului pentru contravenția prevăzută de art.108 alin. 1 lit. b pct.2 din O.U.G. 195/2002, se apreciază ca acestea sunt în deplina concordanță cu gradul de pericol social al faptei care este unul ridicat, precum și împrejurările în care a fost săvârșită, de notorietate fiind multitudinea de evenimente rutiere cauzate pe fondul depășirii limitelor maxime de viteza, aspectul că fapta a fost săvârșită în interiorul unei localități, mai exact in apropierea locului unde in urma cu câteva luni a survenit decesul unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii, pe fondul vitezei excesive, ceea ce denota o atitudine de indiferență fata de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism cat si pe ceilalți participanți la trafic, fiind astfel respectate criteriile instituite de disp.art.21 din O.G.2/2001.
Potrivit art.21 din O.G.2/2001 sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, petentul R. C. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că, instanța de fond a înlăturat în mod greșit probatoriile administrate în dovedirea netemeiniciei procesului-verbal și că prin plângerea formulată a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/08.07.2013, arătând că, cele reținute în procesul-verbal de contravenție nu corespund realității, deoarece la data respectivă, a circulat cu o viteză apropiată de viteza legală.
A arătat că, la data de 08.07.2013, se deplasa dinspre Drobeta Turnu Severin spre localitatea Malovăț, la volanul autoturismului marca Land Rover, pe șoseaua națională DN 67 Halînga și că la un moment dat, a fost oprit de un echipaj de poliție, care se deplasa din sens opus, a aprins semnalele luminoase și acustice și i-a solicitat să oprească mașina pe partea dreaptă.
A dat curs indicațiilor agentului de poliție, iar acesta mi-a adus la cunoștință faptul că autoturismul pa care îl conduceam a fost înregistrat cu aparatul radar-instalat pe mașina de poliție aflată în deplasare - ca având o viteză de 103 km/h, viteză ce depășește cu mult limita de viteză legală de 50 km/h pentru această porțiune de drum național.
Agentul de poliție i-a comunicat faptul că, întrucât a depășit limita de viteză cu peste 50 km/h urmează să i se întocmească proces-verbal prin care va fi amendat și i se va reține permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
A mai arătat că i-a explicat agentului de poliție că am circulat cu viteza legală, deoarece pe sectorul de drum unde a fost oprit, a rulat cu 95 km/h, iar porțiunea respectivă de drum era înainte de ., mai ales că se circula în coloană având alte autoturisme atât în fața mea cât și după el care rulau cu aceeași viteză, singurul oprit fiind doar el.
Cu toate aceste explicații, agentul de poliție i-a întocmit procesul-verbal . nr._/08.07.2013 prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 720 lei, 4 puncte - penalizare și măsura complementară a reținerii permisului de conducere . în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, i-a fost reținut permisul de conducere și i-a fost eliberată o dovadă în acest sens.
Având în vedere că în cuprinsul procesului - verbal de contravenție, organul constatator nu a menționat numărul înregistrării video efectuate, iar față de lipsa acestor mențiuni obligatorii privind datele de identificare ale cinemometrului din cuprinsul procesului - verbal de contravenție, ce are consecințe cu privire la legalitatea procesului - verbal, solicită să se constate nulitatea absolută a acestuia, ca urmare a imposibilității instanței de a stabili îndeplinirea cerințelor legale referitoare la constatarea contravenției.
De asemenea, o a doua consecință a lipsei datelor de identificare a cinemometrului, vizează temeinicia procesului - verbal de contravenție, astfel încât prin probele ce vor fi administrate de către intimat, ce nu vor putea fi conforme dispozițiilor legale, nu se va înlătura prezumția de nevinovăție a petentului, de care se bucură potrivit jurisprudenței Curții CEDO (hotărârea din 22.10.2007, cauza A. contra României), sancțiunea nerespectării acestei obligații, fiind nulitatea absolută a procesului - verbal de contravenție menționat.
Astfel, fotografia radar ce urmează a fi depusă de către pârâtă la dosarul cauzei, nu poate constitui o probă legală prin care să se stabilească cu certitudine săvârșirea de către petent a contravenției reținute în sarcina sa, instanța neavând convingerea că, cinemometrul cu care s-a efectuat înregistrarea video este identic cu cel menționat în buletinul de verificare metrologică depus la dosar.
Pe de altă parte, clarificarea acestui aspect nu se poate întemeia pe prezumția că buletinul de verificare metrologică ce va fi depus la dosar de către pârâtă, vizează chiar cinemometrul cu care a fost înregistrată viteza cu care a circulat petentul.
Din analiza procesului - verbal de contravenție se constată că acesta a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale deoarece:nu menționează limita legală de viteză pe acel sector de drum;nu arată faptul că autoturismul Poliției era în deplasare și dacă aparatul radar a măsurat atât viteza de deplasare a autoturismului condus de subsemnatul, cât și viteza autovehiculului de patrulare (așa cum prevăd dispozițiile pct.3.3.4 din Ordinul nr.301/2005 așa cum a fost modificat prin Ordinul nr. 187/14.07.2009); nu arată dacă aparatul radar a efectuat funcția de autotestare (în mod automat sau prin activare manuală de către operator - a se vedea prevederile pct.3.2.6 din Ordinul nr.301/2005 așa cum a fost modificat prin Ordinul nr. 187/14.07.2009).
Având în vedere aceste încălcări ale dispozițiilor legale, apreciază că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate, motiv pentru care solicită, în principal, constatarea nulității absolute a procesului - verbal . nr._/08.07.2013 pentru motivele mai sus invocate.
Constatând nulitatea absolută a procesului - verbal urmează să se dispună exonerarea sa de plata amenzii și de asemenea, anularea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce.
Așa cum a arătat și în cuprinsul procesului - verbal la rubrica „ Alte mențiuni", la data de 08.07.2013 când am fost oprit de agentul constatator, circula cu viteza regulamentară, iar mențiunea că aș fi circulat cu „viteza de 103 km/h" nu corespunde realității, astfel că solicită anularea procesului - verbal contestat pentru netemeinicie și exonerarea de toate măsurile aplicate.
A precizat că, prin decizia nr. 1096/08.09.2009 pronunțată de Curtea Constituțională și publicată în M. Of. nr. 695/15.10.2009, Curtea a constatat că: „ Procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. In acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului - verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Chiar dacă art.47 din OG nr.2/2001 face referire la dispozițiile Codului de procedură civilă, instanțele de judecată nu pot face aplicare strică a regulii „onus probandi incubit actori", ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenția intră sub incidența art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, nu se poate răsturna sarcina probei".
Aceeași optică a Curții Constituționale o întâlnim și într-o decizie recentă, respectiv Decizia nr.1382/26.10.2010 publicată în M. Of. nr.822/09.12.2010 și că decizia mai sus enunțată este de natură să creeze cadrul legal în care se va soluționa cauza.
Procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției trebuie să aibă la baza întocmirii sale mijloace de probă temeinice în ceea ce privește vinovăția petentului în săvârșirea faptei, mențiunile agentului constatator inserate în actul sancționator neputând singure servi drept temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale în absența altor mijloace de probă.
Cu toate că, procesul - verbal nu instituie decât o prezumție relativă de adevăr, iar contravenientul a reușit să facă dovada contrară celor menționate, în acest sens fiind audiat și martorul P. A., care a descris aceeași situație de fapt ca și petentul în plângerea formulată în sensul că, petentul se deplasa cu acea viteză în afara localității Halânga, instanța de fond a înlăturat probatoriul administrat în dovedirea plângerii, respectiv, depoziția martorului pe care o consideră subiectivă în aprecierea vitezei, însă nu o apreciază în niciun fel sub aspectul locului unde rulam cu acea viteză dacă era în localitate sau în afara ei, instanța nemotivând sub niciun aspect acest lucru, neluând în calcul și nefăcând nicio apreciere nici măcar asupra planșei fotografice viciată prezentată de I. M. în dovedirea faptei contravenționale, planșa fotografică care din punctul său de vedere este viciată, în sensul că, în fotografia în care este pusă în evidență viteza de 103 km/h, nu se observă dacă circula în localitate, această probă esențială nefiind luată în calcul de către instanța de fond care a pronunțat astfel o soluție greșită, neputându-se reține ca, simpla întocmire a unui proces - verbal de contravenție, poate avea forța probantă, acesta nefiind coroborat cu niciun alt mijloc de probă.
Mai arată că, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra textelor legale invocate ce se referă la lipsa elementelor de identificare ale cinemometrului, cât și la erorile maxime admise de viteză, cuprinse în pct.3.1.1 lit. c) liniuță 3 din Ordinul nr.301/2005 așa cum a fost modificat prin Ordinul nr. 187/14.07.2009.
Concluzionând solicită, în principal, admiterea apelul, constatarea nulității absolute a procesului - verbal . nr._/08.07.2013, admiterea plângerii contravenționale, exonerarea petentului de la plata amenzii în cuantum de 720 lei, a punctelor de penalizare și anularea măsurii complementare a suspendării permisului de conducere pentru perioada de 90 de zile.
În subsidiar, solicită admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal indicat, exonerarea petentului de la plata amenzii în cuantum de 720 lei, a punctelor de penalizare și anularea măsurii complementare a suspendării permisului de conducere pentru perioada de 90 de zile.
Cererea de apel nu a fost motivată în drept.
Cererea de apel a fost legal timbrată.
Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean M. a formulat întâmpinare prin a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
A susținut în motivarea întâmpinării că, procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a acestuia, aspect constatat și de instanța de fond, iar, din probele administrate în cauză, rezultă indubitabil faptul că, viteza autoturismului condus de apelantul petent a fost stabilită cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, șa cum cer dispozițiile OUG nr. 195/2002 republicată, iar apelantul –petent a săvârșit contravenția constată prin procesul verbal contestat.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 și următoarele din Legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă.
Apelantul petent a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea susținerilor formulate de intimatul I. M..
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476-479 N.C. Pr. civ., instanța reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 08.07.2013 întocmit de I. M., apelantul-petent R. C. D. a fost sancționat cu 720 lei amenda contravențională, avertisment și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice pe o perioada de 90 de zile, în baza art.102 alin.3 lit. e și art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. 195/2002 pentru faptul ca în ziua de 08.07. 2013, orele 16,51 a condus autoturismul marca Land Rover cu nr. de înmatriculare MH_ cu viteza de 103 km/h, pe DN 67, pe raza localității Halînga, sector de drum cu limitare de viteză la 50 km/h fiind înregistrat pe aparatul radar Autovision, harddisk MH nr. 36, pe folderul 7089, montat pe autospeciala MAI_, aflata în mers, precum și pentru faptul că nu a avut asupra sa permisul de conducere.
Așa cum a reținut și instanța de fond ,tribunalul apreciază că sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 08.07.2013, acesta este întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prev. de art. 17 din O.G.2/2001 ,respectiv nu lipsesc mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator .
Din punct de vedere al stării de fapt,raportat la înregistrarea video existentă pe CD-ul depus la instanța de fond ,nu există nici un dubiu că în ziua de 08.07. 2013, orele 16,51,apelantul-petent R. C. D. a condus autoturismul marca Land Rover cu nr. de înmatriculare MH_ cu viteza de 103 km/h, pe DN 67, pe raza localității Halînga, sector de drum cu limitare de viteză la 50 km/h .
Potrivit disp. art. 181 din hotărârea nr. 1391 / 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice,în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul.
Pe de altă parte, dispozițiile art.34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor stipulează că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor legal întocmit, face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Având în vedere aceste reglementări legale ,nu există nici un dubiu că au fost respectate întrucât în actul sancționator a fost menționat autoturismul înmatriculat sub nr. MAI_ pe care era instalat aparatul radar precum și harddisk MH nr. 36, pe folderul 7089 pe care s-a înregistrat contravenția săvârșită de apelant .
Referitor la cererea de apel se constată că în prima parte sunt reluate motivele din plângerea contravențională care au fost analizate în detaliu de judecătorul fondului .
Nu subzistă motivele de nulitate absolută în sensul că organul constatator nu a menționat numărul înregistrării video efectuate, lipsa datelor de identificare a cinemometrului ,cinemometrul cu care s-a efectuat înregistrarea video nu se poate stabili dacă este identic cu cel menționat în buletinul de verificare metrologică depus la dosar, nu menționează limita legală de viteză pe acel sector de drum;nu arată faptul că autoturismul Poliției era în deplasare și dacă aparatul radar a măsurat atât viteza de deplasare a autoturismului condus de subsemnatul, cât și viteza autovehiculului de patrulare ,nu arată dacă aparatul radar a efectuat funcția de autotestare,deoarece art. 17 din O.G.2/2001 stipulează în mod limitativ cauzele de nulitate absolută ale unui proces verbal de contravenție, motivele invocate de apelantul-petent neregăsindu-se între acestea.
Mai mult, motivele invocate de apelantul-petent pot fi încadrate in cele de nulitate relativă care din analiza hotărârii judecătorești rezultă că au fost verificate de judecătorul fondului .
De altfel, judecătorul fondului a pronunțat o hotărâre judecătorească în care au fost analizate toate susținerile părților, a expus pe larg argumentele de fapt și juridice pentru care a înlăturat motivele din plângerea contravențională și probele administrate de apelantul-petent,în cauză fiind administrate toate probele necesare soluționării cauzei.
Pe de altă parte, intemeiat, instanta de fond a înlăturat declarația martorului P. A. ca fiind subiectivă ,cuprinzând susțineri de natură a conduce la înlăturarea răspunderii contravenționale a apelantului - petent R. C. D. .
Având în vedere specificul faptei contravenționale pentru care a fost sancționat petentul R. C. D., respectiv aceea de încălcare a limitei de viteză maximă admisă de lege, instanța reține că o constatare a acestui tip de contravenție se poate realiza exclusiv prin mijloace tehnice.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.121 din Hotărârea Guvernului nr.1391/2006 “conducătorii de autovehicule sunt obligați să respecte viteza maximă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru care categoria din care face parte vehiculul condus precum și cea impusă, prin mijloacele de semnalizare. Nerespectarea regimului de viteză stabilită conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”
Prin urmare, în materia depășirii limitelor de viteză apelantul-petent de află în imposibilitate absolută și obiectivă de a face dovada contrară celor consemnate în procesul verbal de contravenție, în această situație sarcina probei revenind organului constatator care trebuie să dovedească prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârșirea contravenției, fiind imperativ prevăzut de lege, că orice proces verbal pentru depășirea vitezei legale, se încheie numai în urma unei constatări cu mijloace tehnice speciale, iar nu cu propriile simțuri ale unor persoane fizice.
Reglementările referitoare la erorile maxime admise constituie cerințele metrologice pe care cinemometrul trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi omologat în vederea expunerii pe piața, valorificării și utilizării în măsurările de interes public și pentru a putea fi atestat pentru legalitate de către Biroul Român de Metrologie Legală.
Aparatul R. cu care s-a înregistrat fapta contravențională reținută în sarcina apelantului-petent funcționa în parametrii legali așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr._ din 16.04.2013 (fila 20 dosar fond) .
După omologare, viteza indicată de cinemometru este viteza de deplasare a autovehiculului legal stabilită, fără a se aplica nici un fel de corecții, deoarece marja de eroare stabilită de legiuitor are în vedere numai certificarea aparatului.
De altfel, atât în OUG nr. 195/2002 cât și în buletinul de verificare metrologică nu se face vreo mențiune cu privire la înregistrarea unor erori ale aparatului R..
Constatând caracterul nefondat al criticilor formulate prin motivele de apel, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 cod procedură civilă ,instanța va respinge apelul ca nefondat și va menține ca temeinică și legală sentința instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de către apelantul-petent R. C. D. împotriva sentinței nr.4022 din 30.10.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. L. BordeaCaterina T.
Pentru judecător transferat,
Semnează președintele completului de judecată.
GREFIER,
Tudorița I.
Pentru grefier aflat în C.O.,
Semnează prim grefier.
Red. B.M.L.Tehnored. I.T.
4 ex./23.07.2014
Judecător fond C. A. R.
Cod operator 2626/2006
| ← Pretentii. Sentința nr. 1762/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 851/2014. Tribunalul... → |
|---|
