Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2909/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2909/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 2996/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 2909/2014
Ședința publică de la 23 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. B.
Grefier A. C. Ț.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul R. V. F. și pe pârâții DIRECȚIA R. A FINANȚELOR PUBLICE C., ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, prin serviciul registratură al instanței reclamantul a depus la dosar modul de calcul al dobânzii, după care, constatând cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 22.04.2014 și înregistrată sub nr._, reclamantul R. V. F. a chemat în judecată pe pârâții Direcția R. a Finanțelor Publice C., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și Administrația F. pentru Mediu, pentru contestarea actului administrativ emis la data de 17.12.2013 cu nr. MH_ de către AJFP M., obligarea pârâtelor la restituirea taxei de poluare auto în sumă de 2375 lei, achitată la data de 01.07.2010 cu chitanța nr._ și obligarea la plata dobânzii conform OG nr. 92/2003, cu cheltuieli de judecată.
A menționat că a îndeplinit procedura prealabilă cu pârâtele dar datorită răspunsului negativ a fost nevoit să intenteze această acțiune, nefiind de acord cu răspunsul dat prin care se face mențiunea că poate să se prezinte pentru a i se restitui eventualele diferențe dintre plata taxei conform OUG 50/2008 și actuala lege 9/2012 și de aceea contestă acest răspuns ca act administrativ, solicitând a fi obligate la restituirea integrală a taxei deoarece a fost ilegal încasată.
În ceea ce privește dobânda a arătat că în cauza C-565/11 M. I. contra Administrației Finanțelor Publice Sibiu, Administrației F. pentru Mediu, CJUE a statuat că „Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că, în cazul perceperii de către un stat membru a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii, în speță articolul 110 TFUE, acest stat este obligat să restituie cuantumul acestei taxe și să plătească dobânzile aferente cuantumului acesteia începând de la data plății sale de către contribuabil”.
Prin urmare, susține reclamantul că, în cauza de față, dobânda pentru suma de restituit de la buget, reprezentând taxa de poluare încasată nelegal de statul român, este datorată din ziua plății taxei, astfel că vor fi obligate pârâtele la plata dobânzii calculate de la data achitării taxei și până la momentul restituirii.
În motivarea cererii a arătat că a achiziționat un autoturism second-hand marca Opel Tranzit dintr-o țară membră a Uniunii Europene fiind înmatriculată prima dată în 1997.
A precizat că din eroare și forțat de imperativul înmatriculării în România, pentru a fi pus în circulație, a fost obligat să plătească o taxă de poluare în cuantum de 2375 lei, considerând că a plătit pe nedrept această sumă deoarece legislația internă care reglementează această taxă nu este compatibilă cu legislația comunitară.
Potrivit OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(3), astfel cum sunt acestea definite Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere.
A arătat că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele din afara acesteia nici între autoturismele noi și cele second-hand.
Potrivit art.90 din Tratatul pricind Instituirea Comunității Europene care prevede că ” nici un stat membru nu supune direct sau indirect produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de orice natură superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare”.
A mai arătat că pentru autoturismele înmatriculate în Romania, stat comunitar de la 01.01.2007, nu se plătește taxa de poluare cu ocazia revinderii, în timp ce pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România se percepe această taxă, deci rezultă o diferența de tratament ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate în Tratatul CEE.
În dovedire a depus, în copie, la dosar: cartea de identitate a reclamantului, cererea înregistrată sub nr. MH_/9.12.2013, adresa nr. MH_/17.12.2013, chitanța . nr._/01.07.2010, actele de proveniență ale autoturismului, decizie de calcul al taxei pe poluare, referat de calcul al taxei pe poluare, cartea de identitate a vehiculului, contract de vânzare cumpărare.
La data de 16.05.2014 reclamantul a depus la dosar o precizare prin care a arătat că dobânda solicitată este în cuantum de 1436 lei.
La termenul de judecată din data de 23.10.2014 reclamantul a depus la dosar modul de calcul al dobânzii solicitate în cuantum de 1517 lei, calculată de la data de 01.07.2010 – data plății taxei de poluare până la data de 23.10.2014.
Analizând acțiunea formulată de reclamant, instanța constată următoarele:
Reclamantul a cumpărat un autoturism marca Opel Astra, dintr-o țară membră a Uniunii Europene, iar pentru înmatricularea acestuia în România a achitat taxa pe poluare în sumă de 2375 lei la Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin, taxă ce a fost calculată prin decizia de calcul a taxei de poluare, în temeiul OUG nr.50/2008.
A solicitat restituirea acesteia formulând cerere la Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., însă prin adresa nr. MH_/17.12.2013 i s-a comunicat că suma încasată a fost virată în bugetul F. pentru Mediu, iar modalitatea de instituire a acesteia respectă principiile dreptului comunitar.
Instanța constată că reclamantul a îndeplinit procedura prev. de art. 7 din L.554/2004 privind contenciosul administrativ solicitând restituirea taxei prin cererea înregistrată sub nr. MH_/9.12.2013 la Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., așa cum rezultă din răspunsul dat de AJFP M. aflat la dosar.
Prin acțiunea formulată, reclamantul solicită restituirea sumei plătite cu titlu de taxă pe poluare motivat de faptul că nu este conformă cu art.25-28 și art.90 din TCE.
Se reține astfel că în speță se pune problema aplicării și interpretării taxei pe poluare din perspectiva compatibilității acesteia cu normele de drept comunitar, respectiv art.90 din TCE.
În primul rând, instanța constată că începând cu 01.12.2009 a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona care a modificat Tratatul de instituire a Comunității Europene, acesta fiind redenumit „Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”, iar fostul art.90 din Tratat a fost renumerotat devenind art.110 din TFUE, cu același conținut.
Astfel, este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 110 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab initio,, trebuie însa enunțată starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete ale speței trebuie decelate normele de drept intern incidente și compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar.
La data de 01.07.2010, reclamantul a achitat cu chitanța . nr._ suma de 2375 lei reprezentând taxa pe poluare pentru înmatricularea autoturismului achiziționat dintr-o țară membră a Uniunii Europene, autoturism care anterior fusese înmatriculat în respectiva țară.
Instanța constată că taxa pe poluare a fost instituită prin OUG nr. 50/2008, act normativ care a intrat în vigoare la data de 01 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, potrivit art.1 alin. 1 din OUG nr.50/2008, prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu.
Conform art.4 din același act normativ, obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9.
Modalitatea de calcul al taxei pe poluare pentru un anumit vehicul este indicată la art.6 din OUG nr.50/2008.
Conform art.110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (fostul art.90 TCE), nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare
Așadar, art.110 din TFUE nu interzice introducerea unui impozit de natură internă, ci numai aplicarea lui discriminatorie și numai în măsura în care discriminarea afectează produsele altor state membre ale Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în jurisprudența sa constantă, a statuat că articolul 110 TFUE reprezintă o completare a dispozițiilor privind eliminarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (Hotărârile Brzeziński C-313/05 și Krawczyński C‑426/07).
În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE (actualul art.110) vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06). În plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naționale și, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzeziński).
Analizând dispozițiile OUG nr.50/2008, instanța constată că pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre ale U.E. nu se percepe taxa pe poluare la o nouă înmatriculare dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar că se percepe această taxă la autoturismul produs în alt stat membru al Uniunii Europene dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare are ca efect favorizarea vânzării vehiculelor puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie și descurajarea importului de vehicule de ocazie similare. Se creează astfel o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art.110 fiind aplicabil, iar norma fiscală națională contrară trebuie înlăturată de la aplicare.
Constatând, deci că dispozițiile OUG nr.50/2008 au o consecință negativă directă asupra dreptului reclamantului, contrară dreptului comunitar, instanța consideră că este indispensabil ca aceasta să fie înlăturată de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul fundamental al liberei circulații a bunurilor în cadrul Uniunii Europene și de principiul priorității dreptului comunitar.
Se apreciază astfel că reclamantul are dreptul la restituirea taxei pe poluare încasată cu încălcarea dispozițiilor comunitare.
În ceea ce privește dobânda solicitată, instanța reține că potrivit art.124 Cod procedură fiscală,pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.Instanța constată însă că, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o întrebare preliminară de către Tribunalul Sibiu (cauza M. I., C-565/11) prin care s-a solicitat să se stabilească dacă „principiile echivalenței, efectivității și proporționalității remediilor pentru încălcările dreptului Uniunii ocazionate particularilor prin aplicarea unei legislații neconforme cu dreptul Uniunii, rezultate din jurisprudența Curții, coroborate cu dreptul de proprietate, instituit de articolul 6 TUE și de articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pot fi interpretate ca opunându‑se unor dispoziții de drept intern care restrâng cuantumul prejudiciului susceptibil de a fi recuperat de particularul al cărui drept a fost încălcat?”. Prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Astfel, întrucât dispozițiile art.124 Cod procedură fiscală privitoare la momentul de la care curge dobânda legală sunt contrare dreptului comunitar, acestea vor fi înlăturate de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul priorității dreptului comunitar.
Prin urmare, se apreciază că, reclamantul are dreptul la plata dobânzii legale în materie fiscală calculată de la data de 1.07.2010 și până la 23.10.2014.
Referitor la adresa nr. MH_ emisă de AJFP M. la data de 17.12.2013 a cărei anulare se solicită de către reclamant, se reține că nu este act administrativ în sensul art. 2, lit. c din Lg. 554/2004, nefiind emisă în vederea executării sau organizării executării legii și fără a da naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Potrivit art. 8(1) din Lg. 554/2004 Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1), lit. h, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.
Întrucât adresa emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. nu este act administrativ în sensul art. 2 lit c din Lg. 554/2004, aceasta nu este contestabilă în contencios administrativ și prin urmare cererea reclamantului de anulare a acestei adrese este inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtele să-i restituie reclamantului suma de 2375 lei reprezentând taxa de poluare achitată conform chitanței nr._/1.07.2010, la suma de 1517 lei reprezentând dobânda fiscală calculată de la 1.07.2010 – 23.10.2014, conform modului de calcul anexat, respectiv: pe perioada 01.07._10 o dobândă în cuantum de 109 lei, pe perioada 01.10.2010 – 23.10.2014 o dobândă în cuantum de 1410 lei, în total 1517 lei și va respinge în rest acțiunea.
În baza art. 453 alin.1 C.pr.civ. va obliga pârâtele la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în cuantum de 324 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul R. V. F., CNP_, cu domiciliul în Dr. Tr. S., . nr. 8, .. 5, . și cu domiciliul de citare ales în Dr. Tr. S., ., jud. M., împotriva pârâtelor Direcția R. a Finanțelor Publice C., cu sediul în C., .. 2, jud. D., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul în Dr. Tr. S., Piața R. N. nr. 1, jud. M. și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, .. 294, corp A, sector 6.
Obligă pârâtele la restituirea sumei de 2375 lei reprezentând taxă poluare achitată conform chitanței nr._/1.07.2010, la suma de 1517 lei reprezentând dobânda fiscală calculată de la 1.07.2010 – 23.10.2014, precum și 324 lei cheltuieli de judecată.
Respinge în rest acțiunea.
Cu recurs.
Pronunțată azi, 23.10.2014 în ședință publică, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. D. B. | ||
Grefier, A. C. Ț. |
Red. C.D.B./Tehnodact. A.C.Ț.
6 ex./03.11.2014
Cod operator 2626
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1085/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 459/2014.... → |
|---|
