Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 1020/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1020/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 21-03-2014 în dosarul nr. 8651/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 1020/2014
Ședința publică de la 21 Martie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. L. B.
Grefier L. C. M.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul B. C. M. și pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999)- anulare decizie nr. 822/01.08.2013 emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul, personal și asistat de avocat S. L. și consilier juridic D. E. M. pentru pârâte.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care reclamantul depune la dosar note scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, constatând terminată cercetarea procesului, s-a acordat cuvântul în dezbateri părților.
Avocat S. L. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și anularea deciziei nr.822 emisă de directorul general al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C. din 01.08.2013, ca fiind netemeinică și nelegală,precum și reîncadrarea reclamantului pe funcția publică avută anterior, cu plata drepturilor bănești ce i se cuvin. A susținut că decizia contestată a fost emisă în C. la data de 1 august 2013 si a fost primită de reclamant la 6 august 2013. De asemenea, decizia contestată este total nelegala si prin faptul ca ordinul nr.1104/2013, dar si celelalte ordine nr.1106/2013 si nr.1110/2013 nu au fost publicate in Monitorul Oficial al României, nepublicarea acestora atrăgând inopozabilitatea si pe cale de consecința nelegalitata deciziei de eliberare din funcție. Ori, aceste ordine nu întrunesc caracterul de act administrativ individual si eroarea este in sarcina instituției si nu a reclamantului, deoarece in baza acestor ordine au fost funcționarii publici disponibilizați. Totodată ,decizia nr.822/01.08.2008 nu a respectat nici procedura prevăzuta de lege pentru concedierea colectiva, respectiv art. 117 din Legea 188/1999 stipulează ca dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum si cu reglementările de drept comun, in măsura in care nu contravin legislației specifice funcției publice și înaintea emiterii deciziei de eliberare din funcție Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. trebuia se puna la dispoziția funcționarului public ar cărui post se desființează lista tuturor funcțiilor publice vacante existente (art. 64 din Codul muncii).
Consilier juridic D. E. M. solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondată. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. întrucât în conformitate cu dispozițiile OUG nr.74/2013 și HG nr.520/2013, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., în calitate de angajator a emis decizia a cărei anulare se solicită. Totodată,în conformitate cu art.1 și art.7 din Legea nr.554/2004, calitatea procesuală pasivă aparține emitentului actului presupus vătămător. Prin decizia nr.822/01.08.2013, ca urmare a reorganizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală, reclamantul a fost eliberat din funcția publică de execuție de referent III superior la Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Juridice 4 conform dispozițiilor art.97 lit.c, art.99 alin.1 lit.b alin.2-7, art.103,art.106 șiart.109 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Mai susține că procesul de reorganizare al instituției s-a desfășurat cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare, acordând șansa egale tuturor funcționarilor publici implicate în procesul de reorganizare a instituției, iar eliberarea din funcția publică a reclamantului s-a făcut cu respectarea actelor normative în vigoare, aplicabile funcționarului public și depune la dosar concluzii scrise.
Instanța, rămânând în deliberare, a pronunțat următoarea sentință.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului M. la data de 04.09.2013 sub nr._, reclamantul B. C. M. a chemat în judecată pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M.,Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.822 emisă de directorul general al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C. din 01.08.2013, ca fiind netemeinică și nelegală, precum și reîncadrarea pe funcția publică avută anterior cu plata drepturilor bănești ce i se cuvin.
În motivare a arătat că la data de 1 august 2013, directorul general al Direcției Generala Regionala a Finanțelor Publice C. ,având in vedere dispozițiile Legii 188/1999 precum si dispozițiile OUG 74/2013, HG 520/2013 si Ordinele 1104/2013, 1106/2013 si 1110/2013 ale președintelui ANAF,a emis decizia nr. 822 prin care dispune eliberarea din funcția publica de referent superior a reclamantului cu obligarea de a preda lucrările si bunurile, cu acordarea unui preaviz de 30 de zile calendaristice de la data comunicării deciziei si cu recomandarea de a opta in condițiile legii pentru una din funcțiile publice vacante. Decizia a fost emisa in C. la data de 1 august 2013 si primita de reclamant la 6 august 2013, orele 18.00 împreuna cu alți salariați convocați la sediul A. M..
Decizia este motivata pe disp. art. 97, 99, 103, 106 si 109 din Legea 188/1999 si la art. 5 din decizie se recomanda titularului ca poate contesta decizia in condițiile si termenele prevăzute de Legea Contenciosului Administrativ.
Decizia este nelegala si netemeinica din mai multe considerente:
l. A fost angajat al acestei unități in speța al DJFP M. din 1991 si și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu in mod ireproșabil.
Unitatea nu a făcut oferta de angajare si nici demersuri in acest sens așa cum in mod eronat pretinde prin decizie atâta timp cat face o propunere de posturi vacante, a întocmit o lista cu înscrierea persoanelor care pot ocupa acestor posturi si apoi a stabilit un examen de testare dar, prin aceeași lista a respins candidații printre care se numără si reclamantul deci practic oferta potrivit legii este inoperanta atâta timp cat i s-a respins dreptul de a participa la examenul de testare profesionala.
2.Nu au avut in vedere si nu au respectat criteriile cerute de legislația muncii la desfacerea contractului de munca.
3.Decizia este nelegala si prin faptul ca ordinul 1104/2013 dar si celelalte ordine 1106/2013 si 1110/2013 nu au fost publicate in Monitorul Oficial al României, Partea I. Nepublicarea atrage inopozabilitatea si pe cale de consecința nelegalitata deciziei de eliberare din funcție.
Ordinele sunt acte administrative cu caracter normativ si pentru ., ordinele, instrucțiunile si alte acte normative emise de organele publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.
Nerespectarea acestei dispoziții atrage inopozabilitatea acestor acte față de persoanele cărora li se adresează.
4.Decizia este nelegala deoarece este data in disprețul legii si cu încălcarea drepturilor funcționarilor publici prevăzute de Legea 188/1999.
Este de observat ca atât HG 520/2013 cat si OUG 74/2013 vorbesc de preluare prin fuziune si prin absorbție a Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice din județe prin transformare care înseamnă continuarea existenței persoanei juridice inițiale sub o alte titulatura, dar succesoare in drepturi si obligații a persoanei juridice inițiale, iar prin fuziunea prin absorbție încetează existenta persoanei juridice inițiale care devine persoane absorbita si se integrează in cadrul noi structuri in persoana absorbanta care preia de fapt si de drept drepturile si obligațiile juridice ale persoanei absorbite ceea ce prin decizia amintita nu s-a făcut si s-au încălcat drepturile funcționarului public prin eliberarea din funcție, măsura care este nelegala.
5.Unitatea emitenta a deciziei a invocat disp. art. 99 alin. 1 lit.b) din Legea 188/1999 fiind vorba deci de eliberarea din funcție prin reducerea postului ocupat de funcționarul public ca urmare a reorganizării activității, lucru care nu rezulta atâta timp cat numărul funcționarilor publici creste astfel că măsura luata este cu încălcarea dispozițiilor legale in vigoare si este susceptibila de a fi anulata.
6.Decizia nu a respectat nici procedura prevăzuta de lege pentru concedierea colectiva.
Art. 117 din Legea 188/1999 stipulează ca dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum si cu reglementările de drept comun, in măsura in care nu contravin legislației specifice funcției publice. Înaintea emiterii deciziei de eliberare din funcție D. C. trebuia să puna la dispoziția funcționarului public ar cărui post se desființează lista tuturor funcțiilor publice vacante existente (art. 64 din Codul muncii) ori D. C. a emis decizia de eliberare din funcție si ulterior in termen de maxim 7 zile de la data emiterii acesteia pune la dispoziție lista funcțiilor publice vacante cu încălcările invocate .
In drept, își întemeiază acțiunea pe disp. Legii nr.554/2004, Legea 188/1999, HG 520/2013, HG 56l/2009 ,legea 24/2000 si OUG 74/2013.
Reclamantul a depus la dosar, în copie înscrisuri: decizia nr.822/01.08.2013, lista privind rezultatul selectării cererilor de înscriere la examenul de testare profesională organizat în perioada23-27.08.2013 în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C..
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa și pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Contestația formulata de contestator in contradictoriu cu Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. este îndreptata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva, raportat la cererea formulata prin care se solicita anularea unei decizii emisa de alta persoana juridica, respectiv Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C..
Potrivit OUG nr.74/2013 privind unele masuri pentru îmbunătățirea si reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscala si HG nr.520/2013 privind organizarea si reorganizarea A.N.A.F., structura organizatorica rezultata in urma reorganizării Direcției Generale a Finanțelor Publice M. poarta numele de Administrația Județeană a Finanțelor Publice M.. In conformitate cu art. 10(7) din O.U.G.nr.74/2013 "direcțiile generale județene ale finanțelor publice care se reorganizează prin fuziune prin absorbție în cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice își pierd personalitatea juridică".
In baza prevederilor art. 10 si art. 11 din O.U.G. nr.74/2013 privind unele masuri pentru îmbunătățirea si reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscala, a prevederilor art. 13 si art. 23 din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea si funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, astfel înființate, au preluat prin fuziune prin absorbție direcțiile generale județene ale finanțelor publice, precum si toate structurile teritoriale subordonate, acestea pierzându-și personalitatea juridica in urma reorganizării.
In concluzie, decizia a căreia anulare se solicita pe calea prezentei acțiuni, respectiv Decizia nr.850/01.08.2013, nu a fost emisa de către parata Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. ci de Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C., astfel ca nu exista identitate intre parata si persoana obligata in raportul juridic dedus judecații,
Pe fondul cauzei, decizia contestată a fost emisă in baza ordinelor emise de președintele A.N.A.F. privind stabilirea numărului de posturi si aprobarea statelor de funcții pentru structurile din cadrul A.N.A.F., ordine ce au fost emise pentru aducerea la îndeplinire a O.U.G.nr.74/2013 si a H.G.nr.520/2013.Ordinele nr. 1104/2013, 1106/2013 si 1110/2013 emise de președintele A.N.A.F. nu sunt acte normative emise sau adoptate de o autoritate publica, cu aplicabilitate generala, ci se adresează unui număr restrâns si bine definit de subiecți. Ordinele menționate au aprobat structura organizatorica, numărul maxim de posturi al funcționarilor publici ce urmau sa-si desfășoare activitatea in cadrul acestor instituții, fiind astfel aplicabile in situații strict determinate si producând efecte juridice in raport cu un număr determinat de persoane, fiind astfel acte administrative cu caracter individual. In speța, actul administrativ unilateral in discuție produce efecte numai la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscala si privește numai angajații din cadrul acestei entități juridice. Din acest motiv, caracterul acestor acte administrative unilaterale este unul individual si nu se impunea publicarea lor in Monitorul Oficial al României.
Pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și menținerea deciziei nr.822/01.08.2013 ca temeinică și legală.
În ceea ce privește reorganizarea D.G.F.P. M., această instituție a fost, în fapt, o unitate teritorială a A.N.A.F., iar prin Regulamentul de Organizare și Funcționare al acestei direcții, aprobat prin OPANAF nr. 3831/2011 se realiza, în mod unitar, strategia și programul Guvernului în domeniul finanțelor publice și se aplica politica fiscală a statului.
Instituția își desfășoară activitatea în baza legilor, ordinelor și instrucțiunilor elaborate de ANAF și MFP.
Ca principale atribuții direcția desfășoară ansamblul activităților de administrare fiscală a contribuabililor, organizează activitatea de trezorerie, asigură asistența tehnică privind elaborarea și execuția bugetelor locale, reprezintă interesele statului în fața instanțelor de judecată în litigiile legate de activitatea pe care o desfășoară, transpune la nivelul aparatului propriu măsurilor dispuse de către ANAF cu privire la standardele de management și control intern etc.
În conformitate cu criteriile enumerate, odată cu demararea procedurii de reorganizare a D.G.F.P. M., s-a procedat la analiza fiecărei activități înscrisă în „Lista activităților D.G.F.P. M.", conform R.O.F., prin care sunt realizate atribuțiile compartimentelor funcționale și, implicit, atribuțiile întregii instituții.În conformitate cu legislația în vigoare s-a procedat la stabilirea structurilor care nu se mai regăsesc în noua structură organizatorică, salariații din aceste structuri, în totalitate, primind preavize conform prevederilor Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici.
Având în vedere că numărul de salariați din structurile care nu se mai regăsesc în noua structură a A.J.F.P. M. era redus, pentru încadrarea în numărul de 316 de posturi alocat a fost necesară analizarea fiecărui post în funcție de gradul de încărcare cu atribuții și nivelul de realizare nai acestora, de motivele și cauzele pentru care nu sunt realizate obiectivele și indicatorii de performanță asociați obiectivelor.
Luând în considerare că pe structura de Trezorerie și contabilitate Publică numărul de posturi a fost diminuat cu 3 la nivelul județului M., iar la Activitatea de inspecție fiscală cu 20, s-a procedat la analiza structurilor de inspecție fiscala din cadrul Activității de Inspecție Fiscala .S-a analizat fiecare structura in parte, avându-se în vedere nivelul de încărcare cu atribuții al salariaților din aceasta structura, gradul de realizare al atribuțiilor, nivelul de pregătire profesionala al salariaților din aceasta structura in vederea realizării obiectivelor propuse, necesitatea menținerii unui număr așa mare de salariați, funcție de gradul de încărcare cu activitate
Ținând seama de toate aceste aspecte, s-a procedat la acordarea de preavize tuturor salariaților din cadrul Activității de Inspecție Fiscala, oferindu-le posibilitatea, conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici sa își manifeste opțiunea în vederea ocupării uneia din funcțiile publice vacante, in situația in care îndeplinesc condițiile specifice de ocupare a acestor funcții.
Conform art.100 alin.3 din Legea nr. 188/1999, "in situația in care exista mai mulți funcționari publici, se organizează examen de către autoritatea sau instituția publica" și s-a stabilit că toți salariații care au aceleași atribuții si îndeplinesc condițiile specifice sa ocupe aceste posturi nou create, au dreptul să își manifeste opțiunea în vederea ocupării acestora.
In cazul reclamantului, referent grad superior clasa III, s-au aplicat prevederile art.99 alin. 1 litera c Legii nr. 188/1999, "autoritatea sau instituția publica își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public".
Analizându-se activitatea tuturor salariaților din aceasta structura s-a ajuns la concluzia ca salariații cu studii superioare economice/juridice poseda cunoștințele profesionale necesare desfășurării activității de inspecție fiscala .
Ținând seama de faptul ca legislația fiscala se afla . si completare, salariații trebuie să aibă capacitatea de a studia, asimila si pune in practica toate aceste noutăți legislative, în vederea obținerii unor rezultate bune.
Din toate aceste analize si constatări, s-a ajuns la concluzia că reclamantul, absolvent de liceu, nu deține cunoștințele profesionale necesare îndeplinirii obiectivelor de performanta si ai indicatorilor asociați acestora, ținând seama de faptul ca Strategia A.N.A.F. trasează linii clare in sensul masurilor luate in vederea îmbunătățirii activității de inspecție fiscală, atât prin informatizarea activităților cât și prin alte măsuri.
În cazul reclamantului s-a procedat în conformitate cu dispozițiile art. 99 alin.1, lit.c din Legea nr. 188/1999: "autoritatea sau instituția publica își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public", fiind modificate condițiile specifice de ocupare a posturilor și alocate posturi cu studii superioare.
De asemenea, lista tuturor posturilor vacante de la nivelul A. M. a fost afișată în timp util la sediul unității, toți salariații putând să-și exprime opțiunea pentru unul din posturile vacante pentru care îndeplineau condițiile prevăzute de lege.
Reclamantul, referent grad superior clasa III, a optat pentru funcția publică de execuție vacantă de referent grad superior clasa III la Serviciul Fiscal orășenesc Vinju M. - Biroul Trezorerie si contabilitate Publică.
Nu poate fi reținută susținerea reclamantului conform căruia i-ar fi fost respins dreptul de a participa la examenul de testare profesională, întrucât acesta nu putea participa deoarece nu îndeplinea o condiție esențială, aceea de vechime în activitatea de trezorerie.
În ceea ce privește legalitatea actului a cărui anulare se solicită, acesta a fost emis în baza ordinelor emise de președintele A.N.A.F. privind stabilirea numărului de posturi și aprobarea statelor de funcții pentru structurile din cadrul A.N.A.F., ordine ce au fost emise pentru aducerea la îndeplinire a 6.U.G. nr. 74/2013, a H.G. nr. 520/2013.
Pentru ca un act să fie legal, el trebuie să fie emis în conformitate cu legea aplicabilă.
În cazul de față, decizia a cărei anulare se solicită îndeplinește condițiile unui act administrativ individual, respectiv este emisă în baza si in aplicarea actelor normative aplicabile, se adresează unui subiect determinat, dă naștere, modifica sau stinge drepturi și obligații.
Decizia contestată a fost dată cu aplicarea dispozițiilor H.G. nr.520/2013 privind organizarea si funcționarea ANAF si ale O.U.G. nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Sub acest aspect, se precizează că atât O.U.G. nr. 74/2013 cât și H.G. nr. 520/2013 sunt acte normative care se caracterizează prin faptul că au aplicabilitate generală, ele au fost publicate in M.O., la emiterea lor fiind respectate prevederile Legii transparentei decizionale nr. 52/2003, iar proiectele lor au fost publicate pe site-ul ANAF si s-au aflat in dezbatere publica.
Din conținutul notei de fundamentare la O.U.G. nr.74/2013 și la H.G. nr.520/2013, postate pe site-ul ANAF, rezultă faptul ca promovarea acestor acte normative a fost determinata de contextul socio-economic actual, opiniile si recomandările FMI referitoare la scăderea cheltuielilor bugetare, precum si necesitatea eliminării disfuncționalităților, întăririi aparatului fiscal si utilizării resurselor de care dispune la capacitate maxima si in condiții de eficienta .
Președintele A.N.A.F. a emis ordinele prin care s-a aprobat si repartizat numărul maxim de posturi pentru ANAF si direcții generale regionale ale finanțelor publice, s-a aprobat numărul total de posturi pe fiecare direcție generala regionala a finanțelor publice, s-a aprobat structura organizatorica a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice si a structurilor din cadrul acestora, s-a aprobat structura organizatorica a aparatului propriu al ANAF.
Ordinele în discuție, în baza cărora s-a emis și decizia a cărei anulare se solicită, vizează strict funcționarii publici din cadrul aparatului propriu al ANAF, din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, prin aceste ordine aprobându-se structura organizatorica, numărul maxim pe posturi al funcționarilor publici ce urmau sa-si desfășoare activitatea în cadrul acestor instituții.
Referitor la susținerea reclamantului potrivit căreia ordinele nr.1104/2013, 1106/2013 și 1110/2013 în baza cărora a fost emisă decizia contestată, sunt inexistente datorita faptului ca nu ar fi fost publicate în Monitorul Oficial, consideră că prevederile HG. nr. 561/2009 si art.10 alin.1 din Legea nr.24/2000, nu sunt aplicabile ordinului menționat întrucât aceste texte de lege, care prevăd publicarea, se refera la actele administrative cu caracter normativ, in timp ce ordinul președintelui este act administrative cu caracter individual.
Considera astfel, ca reclamantul se afla . atunci când califică ordinul președintelui ca fiind act normativ.
Aceste ordine nu sunt acte normative emise sau adoptate de o autoritate publica, cu aplicabilitate generala, astfel cum prevăd dispozițiile art.3 lit.a din Legea nr.52/2003 privind transparenta decizionala in administrația publica, întrucât ele nu au o aplicabilitate generala si nu se adresează "erga omnes".
Astfel cum se poate constata, ordinele menționate anterior se adresează unui număr restrâns si bine definit de subiecți, care au luat cunoștința de dispozițiile acestuia.
Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările și completările ulterioare, „în vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
Din cuprinsul acestei dispoziții legale, reiese că Legea nr.24/2000 distinge între ordinele cu caracter normativ și cele cu caracter nenormativ (individuale), din moment ce dispune numai publicarea celor cu caracter normativ, care cuprind reglementări de principiu, formulate în abstract, și sunt destinate unui număr nedeterminat de persoane și care - prin urmare - sunt de interes general.
În cauză, este necontestat că ordinele au fost emise pentru aplicarea în concret a dispozițiilor O.U.G. nr.74/2013 si a H.G. nr.520/2013, având astfel caracterul unor acte administrative cu caracter Individual.
În speță, actul administrativ unilateral în discuție produce efecte numai la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și privește numai angajații din cadrul acestei entități juridice.
In ceea ce privește afirmațiile reclamantului privind faptul că, la emiterea deciziei contestate, instituția noastră ar fi încălcat prevederile Legii nr. 188/1999 și ale Codului Muncii, susține că reclamantul este in eroare când afirmă că toate organigramele cu posturile existente în vechile structuri să fie integrate în noile structuri, întrucât in speța este vorba de îmbunătățirea si reorganizarea ANAF, Legea nr. 188/1999 fiind cea care prevede expres si procedura de urmat in cazul reorganizării instituției publice, motiv pentru care, in materia reorganizării activității, dispozițiile Legii nr.188/1999 nu se pot completa cu dispozițiile Codului Muncii, întrucât acestea contravin legii speciale aplicabile funcționarilor publici.
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicata, cu modificările ulterioare, conține prevederi clare care trebuie respectate in cazul in care trebuie stabilite funcțiile publice . autoritate publica (art. 107 si art. 112), in cazul in care se intenționează transformarea unor posturi contractuale in funcții publice (art. 111) sau in cazul in care se reorganizează o autoritate sau instituție publica (art. 100).
În ceea ce privește susținerile reclamantului cu privire la faptul că, raportat la temeiul
legal al deciziei contestate care încalcă dispozițiile art. 100 din Legea nr.188/1999,nu se află
in situația unei reorganizări prin reducerea de posturi, pârâta a precizat că reducerea numărului de posturi este mai mult decât evidentă deoarece Administrației Județene a Finanțelor Publice M. i-au fost alocate un număr de 316 posturi,reducerea operand de la 423 de posturi, la data începerii reorganizării existând 395 posturi ocupate.
În condițiile art. 99 alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/1999, eliberarea din funcție se comunica funcționarului în cazul în care instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public, situație care se regăsește si în prezenta cauză.
Prin urmare, având în vedere ca numărul de posturi disponibile in cadrul D. C. este inferior numărului de funcționari publici încadrați în cele 6 DGFP-uri, s-au acordat preavize, urmând ca in funcție de opțiunea fiecărui funcționar sa se stabilească daca este necesar organizarea unui examen, in conformitate cu prevederile art. 100 alin. 3 din Legea nr. 188-1999.
Ordinea, conform Legii nr. 188/1999, este următoarea:acordarea preavizelor;opțiunea
funcționarilor pentru posturile vacante din cadrul pârâtei care trebuie efectuată în perioada de preaviz funcționarilor pentru posturile vacante din D.G.R.F.P. C. care trebuie efectuată in perioada de preaviz;comunicarea deciziilor de eliberare din funcțiile deținute la nivelul D.G.F.P.-urilor;reîncadrarea persoanelor care au optat pe posturile vacante din cadrul D.G.R.F.P. in condițiile in care nu au existat mai multe opțiuni decât posturi disponibile;în situația in care au optat mai mulți funcționari pentru același post, se organizează examen de către instituție.
În ceea ce privește susținerile reclamantului cu privire la încălcarea prevederilor legislației pentru concedierea colectivă, să se constate că nu sunt invocate texte de lege care ar susține aceste afirmații.Reorganizarea s-a realizat prin reducerea numărului de posturi, si nu prin concediere colectivă, așa cum eronat susține reclamantul.
DGFP D. s-a reorganizat prin transformarea acestei instituții in Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C. instituție noua ce are un număr de posturi aprobat.
In ceea ce privește celelalte DGFP-uri (V., O., Gorj, M.) care fac parte din raza de activitate a D.G.R.F.P. C., au fost preluate prin fuziune in limita posturilor disponibile.
Astfel că, în condițiile art. 99 alin, 1 lit. b din Legea nr. 188/1999, eliberarea din funcție se comunica funcționarului in cazul in care instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public, situație in care ne regăsim si in prezenta cauza.
Prin urmare, având in vedere ca numărul de posturi disponibile in cadrul D. C. sunt inferioare numărului de funcționari publici încadrați in cele 6 DGFP-uri, s-au acordat preavize, urmând ca in funcție de opțiunea fiecărui funcționar sa se stabilească daca este necesar organizarea unui examen in conformitate cu art. 100 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.
Reclamantul este in eroare când afirmă că nu ar fi fost respectate dispozițiile legale pentru concediere colectivă, întrucât in speța este vorba de îmbunătățirea si reorganizarea ANAF, Legea nr. 188/1999 fiind cea care prevede expres si procedura de urmat în cazul reorganizării instituției publice, motiv pentru care, in materia reorganizării activității, dispozițiile Legii nr. 188/1999 nu se pot completa cu dispozițiile Codului Muncii, așa cum greșit afirmă reclamantul, întrucât acestea contravin legii speciale aplicabile funcționarilor publici.
In drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 32 alin. (1), art. 33, art. 82 alin. (1), art.148, alin.(1) și art.205 - 208 NCPC.
Reclamantul a formulat răspuns la ambele întâmpinări prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată,fiind reluate motivele din cererea de chemare în judecată .
In opinia reclamantului, Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. are calitate procesuala pasiva deoarece reclamantul iși desfășoară activitatea in cadrul A. M. cu toate consecințele ce sunt legate de exercitarea atribuțiilor sale de funcționar public.
In ceea ce privește caracterul pretins nefondat al acțiunii, motivarea este subiectiva si nu corespunde realității si ca atare nu poate fi luat in considerare de către instanța.
La solicitarea instanței, au fost comunicate relații de la pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., prin adresele nr._/16.01.2014, respectiv nr._/13.03.2014 și de la pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. prin adresa nr.2614/24.01.2014.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 C.p.c., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură ,precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte,administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei .
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Județene a Finanțelor Publice M. se reține că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamantul solicită anularea deciziei nr.822/01.08.2013 emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. și prin urmare Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., nefiind emitentul actului administrativ a cărui anulare se solicită nu are calitate procesuală pasivă în cauza de față.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și va respinge acțiunea împotriva acesteia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond ,se reține că prin decizia nr.822/01.08.2013 emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția publică de referent superior, cl. III, gr.5, clasa de salarizare 32 de la Serviciul Inspecție Fiscală ,persoane juridice 4 –Aparat propriu al DGFP M. – Administrația Finanțelor Publice a municipiului Drobeta Turnu Severin la data expirării termenului de preaviz.
Totodată, s-a prevăzut acordarea unui preaviz de 30 zile calendaristice de la data comunicării deciziei și că în termen de maxim 7 zile de la data emiterii deciziei, D. C. îi pune la dispoziție lista funcțiilor publice vacante corespunzătoare existente la nivelul instituției prin publicarea acesteia pe site-ul ANAF (www.anaf.ro) și al Ministerului Finanțelor Publice (www.mfinante.ro), afișarea la avizierul agenției, la sediul D. C. și la sediul tuturor administrațiilor județene ale finanțelor publice din cadrul regiunii. În cazul în care lista funcțiilor publice vacante nu poate fi vizualizată în niciuna din formele de publicare menționate ,structurile de resurse umane de la nivel central și teritorial au obligația să pună la dispoziție, la solicitarea funcționarului public,informații cu privire la această listă .
De asemenea s-a menționat că poate opta, în condițiile legii, pentru numirea în una din funcțiile publice vacante corespunzătoare puse la dispoziție în termen de maxim 5 zile de la expirarea termenului de preaviz și că are îndatorirea să predea lucrările și bunurile care i-au fost încredințate în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu în condițiile legii.
La emiterea acestui ordin au fost avute în vedere prevederile OUG nr.74/2013, HG nr.520/2013, Ordinele nr.1104/2013, nr.1106/2013, nr.1110/2013 ale președintelui ANAF, prevederile art.97 lit.c, art.99 alin.1 lit.b, alin.2-7, art.103, art.106 și art.109 din Legea nr.188/1999.
Reclamantul a contestat decizia susținând, în esență, că este nelegală și netemeinică, deoarece i s-a respins dreptul de a participa la examenul de testare profesională, nu au fost avute în vedere și nu s-au respectat criteriile cerute de legislația muncii la desfacerea contractului de muncă, ordinele nr.1104/2013, nr.1106/2013 și nr.1110/2013 sunt inopozabile, deoarece nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, partea I, au fost încălcate drepturile funcționarilor publici prevăzute de Legea 188/1999, nu este o reorganizare a activității prin reducerea postului, nu s-a respectat procedura prevăzuta de lege pentru concedierea colectivă,susțineri ce nu vor fi însușite de instanță pentru următoarele considerente .
Decizia a cărui anulare se solicită a fost emisă în baza Ordinelor nr. 1104/2013, 1106/2013 si 1110/2013 emise de președintele A.N.A.F. privind stabilirea numărului de posturi și aprobarea statelor de funcții pentru structurile din cadrul A.N.A.F., ordine ce au fost emise pentru aducerea la îndeplinire a O.U.G. nr. 74/2013, a H.G. nr. 520/2013.
Prin aceste ordine, care produc efecte numai la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscala și privesc numai angajații din cadrul acestei entități juridice, au fost aprobate structura organizatorică, numărul maxim de posturi al funcționarilor publici ce urmau să-și desfășoare activitatea în cadrul acestor instituții. Așadar, aceste ordine sunt aplicabile în situații strict determinate și produc efecte juridice în raport cu un număr determinant/ determinabil de persoane, fiind astfel acte administrative cu caracter individual.
Actele administrative cu caracter normativ conțin reguli/norme cu caracter general, având aplicabilitate într-un număr nedefinit de situații, astfel că produc efecte juridice erga omnes față de un număr nedefinit de persoane, în timp ce actele administrative cu caracter individual urmăresc realizarea unor raporturi juridice într-o situație strict determinată și produc efecte fie față de o singură persoană, fie față de un număr determinat sau determinabil de persoane.
Ordinele președintelui ANAF în baza cărora a fost emisă decizia contestată sunt acte administrative cu caracter individual care se adresează unui număr restrâns și bine definit de subiecți și nu sunt acte administrative cu caracter normativ, cu aplicabilitate generală și prin urmare nu era necesară publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, partea I, iar faptul că nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, partea I nu atrage inopozabilitatea acestora.
Urmare a reorganizării ANAF, Administrației Județene a Finanțelor Publice M. i-au fost alocate un număr de 316 posturi, deși la data începerii reorganizării D.G.F.P. M. avea 423 posturi, din care 395 de posturi ocupate, fiind vorba despre o reducere a numărului de posturi.
Așadar, reorganizarea s-a realizat prin reducerea numărului de posturi, iar nu prin concediere colectivă și prin urmare nu se poate reține încălcarea dispozițiilor legale privind concedierea colectivă.
Pe de altă parte, din considerentele deciziei nr. 383/23.03.2011 a Curții Constituționale rezultă o concluzie clară în sensul că instituția concedierii colective ,cu tot ceea ce aceasta presupune în înțelesul Codului Muncii ,nu se poate aplica la nivelul personalului din instituțiile și autoritățile publice ,având în vedere situația specifică a acestuia .
Conform Legii nr. 188/1999, etapele care trebuie parcurse în vederea reorganizării sunt: acordarea preavizelor, opțiunea funcționarilor pentru posturile vacante din cadrul instituției, care trebuie efectuată in perioada de preaviz, comunicarea deciziilor de eliberare din funcțiile deținute, reîncadrarea persoanelor care au optat pe posturile vacante în condițiile în care nu au existat mai multe opțiuni decât posturi disponibile, în situația in care au optat mai mulți funcționari pentru același post, se organizează examen de către instituție.
Prin urmare, în speță ,s-au acordat preavize, urmând ca ulterior, în funcție de opțiunea fiecărui funcționar, să se stabilească dacă era necesară organizarea unui examen conform art. 100 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.
Reclamantul a optat pentru funcția publică de referent superior clasa III la Biroul trezorerie și contabilitate publică din cadrul Serviciului Fiscal Orășenesc Vînju M., post pentru care au optat mai mulți funcționari, urmând să se organizeze examen, însă cererea sa de înscriere la acest examen a fost respinsă. Respingerea cererii de înscriere a reclamantului la examenul de testare profesională s-a datorat faptului că nu a îndeplinit condițiile de studii stabilite în organigramă,respectiv studii superioare economice/juridice ,reclamantul fiind absolvent de liceu .
De altfel, această împrejurare nu constituie motiv de anulare a deciziei de eliberare a reclamantului din funcția publică, deoarece este ulterioară emiterii acestei deciziei și nu constituie o condiție de valabilitate a acestei decizii.
Desființarea postului ocupat de reclamant fiind efectivă, întrucât postul ocupat a fost înlăturat din organigramă și statul de funcții al angajatorului în cadrul Serviciul Inspecție Fiscală ,persoane juridice 4( fila 104 dosar) și determinată de necesitatea restructurării si reorganizării Agenției Naționale de Administrare Fiscala, devin incidente dispozițiile art.99 alin.1 lit.b din Legea nr. 188/1999 privind eliberarea din funcție a funcționarului public în situația în care instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public.
În cazul de față ,reducerea postului reclamantului a fost justificată deoarece au fost modificate condițiile specifice de ocupare a tuturor posturilor din cadrul Serviciului Fiscal Orășenesc Vînju M. ,fiind prevăzute numai posturi ce pot fi ocupate de persoane cu studii superioare, ceea ce nu este cazul reclamantului ,fiind incidente prevederile art. 100 alin. 1 lit. c ,alin. 4 din legea nr. 188/1999
Având în vedere considerentele anterior prezentate nu se poate reține nelegalitatea deciziei contestate de reclamant și nu se poate dispune reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior și plata drepturilor bănești ce i se cuvin, dat fiind că decizia privind eliberarea din funcție este legală, iar postul pe care l-a ocupat a fost desființat, urmând ca acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. M., invocată de pârâta A. M..
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. C. M., CNP_, cu domiciliul în mun. Drobeta Turnu Severin, ..16A, ., . față de pârâta A. M., cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, ., nr.1, județul M..
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. C. M., CNP_, cu domiciliul în mun. Drobeta Turnu Severin, ..16A, ., ., ca neîntemeiată față de pârâta D. C., cu sediul în mun. C., ..2, județul D..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Martie 2014 la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. M.L.B./ Tehnored L.M.
Ex. 5/21.05.2014
Cod operator 2626
| ← Alte cereri. Decizia nr. 334/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretentii. Sentința nr. 2442/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
