Pretentii. Sentința nr. 126/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 126/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 8356/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV ȘI F.
SENTINȚA Nr. 126/2014
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier A. N. I.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul S. E. și pe pârâții S. F. Orășenesc Vînju M. și Administrația Fondului pentru Mediu București, având ca obiect pretenții –suma de 1134 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru reclamant, lipsă fiind pârâtele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul reclamantului depune la dosar taxă judiciară de timbru în valoare de 56 lei pentru cererea de repunere pe rol a cauzei.
Instanța admite cererea de repunere pe rol a cauzei.
Conform art. 131 Cod procedură civilă, instanța din oficiu procedează la verificarea competenței și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul dispozițiilor art.95 pct.1 C. pr. civ. rap. la art. 10 alin. 1 teza 1 și alin. 3 din Legea nr. 554/2004.
Instanța apreciază că nu se impune estimarea duratei necesară cercetării procesului în baza art. 238 alin. 1 NCPC.
Nemaifiind excepții de invocat și alte cererii de formulat, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul asupra cauzei.
Apărătorul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și restituirea sumei de 1134 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat. Depune chitanță reprezentând onorariu avocat.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față,
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 12.08.2013 și înregistrată sub nr._ reclamantul S. E. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice Vînju M. și Administrația Fondului pentru Mediu a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 2789 lei, reprezentând taxă pe poluare, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că a achiziționat un autoturism second hand, marca Opel vectra pentru a cărui înmatriculare a fost obligat să plătească suma de 1134 lei, reprezentând taxă pe poluare.
A precizat că această taxă este discriminatorie și ilegală în raport de dispozițiile art. 90 din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene care prevăd că ,,nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare” coroborat cu prevederile Legii nr. 157/2005 și ale art. 148 alin. 2 din Constituție.
Taxa de poluare nu este perceputa pentru autoturismele deja înmatriculate in România, fiind percepută exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și neînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare și este o taxă cu efect echivalent taxelor vamale la import.
Prin instituirea taxei de poluare, indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art. 6 din OUG nr. 50/2008 și clasificarea din punct de vedere al poluării, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatricularea unui autoturism în România, reprezentând în fapt, o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilită de art. 214 alin. 1-3 din Codul fiscal, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxă specială de primă înmatriculare în taxă de mediu.
În concluzie, taxa pe poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, stat comunitar de la 01.01.2007, fiind percepută exclusiv, pentru autoturismele înmatriculate în celelalte stat comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare și este o taxă echivalent taxelor vamale la import, astfel fiind discriminatorie și ilegală.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, OUG nr. 50/2008, Tratatului Comunității Europene și Constituției României.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: chitanța . nr._/29.06.2009, carte de identitate și certificat de înmatriculare vehicul, înscrisuri în limba germană și traduceri în limba română, CI reclamant, adresele nr. 7367/11.02.2013 și nr.7367/18.02.2013, decizie și referat de calcul al taxei pe poluare și contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit.
Pârâtul S. F. Orășenesc Vînju M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantul S. E..
A precizat că având în vedere prevederile art.8, alin. l si art. l 1 din OUG nr. 50/2008- privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, modificată prin OUG nr.218/2008 si OUG nr.7/2009,taxa pe poluare se restituie in următoarele cazuri: art.8 ,alin. l „ atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduala a taxei ""; art. 11 „ taxa rezultată ca diferența între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa de poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite " .
Instituirea taxei pe poluare a fost rezultatul negocierilor dintre România si Comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.
Conform prevederilor art.12 din Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule - „ în cazul în care taxa de poluare pentru autovehicule achitată de contribuabili începând cu 1 iulie 2008 conform OUG 50/2008, este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea prevederilor Legii 9/2012, se pot restitui sumele reprezentând diferența de taxă plătită".
A menționat că argumentele invocate de reclamant în cuprinsul acțiunii, nu reprezintă motive legale de restituire a taxei pe poluare în cuantum de 1134 lei, sumă ce a fost plătită ca taxa pe poluare pentru înmatricularea autoturismul achiziționat marca Opel Vectra .
Pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, deși legal citată nu a formulat întâmpinare.
Prin încheierea de ședință din 27.11.2013 instanța a dispus suspendarea cauzei în baza art. 411 alin. 1 pct. 2Cod procedură civilă pentru lipsa părților.
La data de 10.12.2013 reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.
Analizând acțiunea formulată de reclamant, instanța constată următoarele:
Reclamantul a cumpărat un autoturism marca Opel Vectra dintr-o țară membră a Uniunii Europene, iar pentru înmatricularea acestuia în România a achitat taxa pe poluare în sumă de 1134 lei la Administrația Finanțelor Publice Cujmir, taxă ce a fost calculată prin decizia de calcul a taxei de poluare, în temeiul OUG nr.50/2008.
A solicitat restituirea acesteia formulând cerere la Direcția Generală a Finanțelor Publice M. - Administrația Finanțelor Publice Vânju M., însă prin adresa nr.7367/18.02.2013 i s-a comunicat că modalitatea de instituire a taxei pe poluare respectă principiile dreptului comunitar.
Instanța constată astfel că reclamantul a îndeplinit procedura prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Prin acțiunea formulată, reclamantul solicită restituirea sumei plătite cu titlu de taxă pe poluare motivat de faptul că nu este conformă cu art.90 din TCE.
Instanța reține că în speță se pune problema aplicării și interpretării taxei pe poluare din perspectiva compatibilității acesteia cu normele de drept comunitar, respectiv art.90 din TCE.
În primul rând, instanța constată că începând cu 01.12.2009 a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona care a modificat Tratatul de instituire a Comunității Europene, acesta fiind redenumit „Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”, iar fostul art.90 din Tratat a fost renumerotat devenind art.110 din TFUE, cu același conținut.
Prin urmare, instanța va face referire la art.11o din noul Tratat privind funcționarea Uniunii Europene.
Astfel, este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din Tratat (actual art.110) produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab initio,, trebuie însa enunțată starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete ale speței trebuie decelate normele de drept intern incidente și compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar.
La data de 29.06.2009, reclamantul a achitat cu chitanța . nr._ suma de 1134 lei reprezentând taxa pe poluare pentru înmatricularea autoturismului achiziționat dintr-o țară membră a Uniunii Europene, autoturism care anterior fusese înmatriculat în respectiva țară.
Instanța constată că taxa pe poluare a fost instituită prin OUG nr. 50/2008, act normativ care a intrat în vigoare la data de 01 iulie 2008.
Urmărind modificările succesive ale O.U.G. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, instanța constată faptul că taxa pe poluare a fost achitată de către reclamantă în perioada în care erau în vigoare dispozițiile OUG nr.50/2008 așa cum au fost modificate prin O.U.G. nr.218/2008, OUG nr.7/2009, taxa pe poluare fiind calculată conform anexelor 1,2 și 3 ale OUG nr.7/2009.
În consecință, compatibilitatea O.U.G. nr.50/2008 cu prevederile comunitare incidente trebuie analizată prin raportare la modificările aduse formei inițiale a ordonanței.
Astfel, potrivit art.1 alin. 1 din OUG nr.50/2008, prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu.
Conform art.4 din același act normativ, obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9.
Modalitatea de calcul al taxei pe poluare pentru un anumit vehicul este indicată la art.6 din OUG nr.50/2008.
Instanța reține totodată că potrivit art.III. din OUG nr.218/2008 au fost introduse scutiri de la plata taxei pe poluare. Astfel, conform acestor dispoziții legale, „autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008.
Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima dată în afara Uniunii Europene și care se înmatriculează în România, li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 1 și 2."
Conform art.110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (fostul art.90 TCE), nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare
Așadar, art.110 din TFUE nu interzice introducerea unui impozit de natură internă, ci numai aplicarea lui discriminatorie și numai în măsura în care discriminarea afectează produsele altor state membre ale Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în jurisprudența sa constantă, a statuat că articolul 110 TFUE reprezintă o completare a dispozițiilor privind eliminarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (Hotărârile Brzeziński C-313/05 și Krawczyński C‑426/07).
În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE (actualul art.110) vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06). În plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naționale și, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzeziński).
Analizând dispozițiile OUG nr.50/2008, instanța constată că pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre ale U.E. nu se percepe taxa pe poluare la o nouă înmatriculare dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar că se percepe această taxă la autoturismul produs în alt stat membru al Uniunii Europene dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare are ca efect favorizarea vânzării vehiculelor puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie și descurajarea importului de vehicule de ocazie similare. Se creează astfel o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art.110 fiind aplicabil, iar norma fiscală națională contrară trebuie înlăturată de la aplicare.
Constatând, deci că dispozițiile OUG nr.50/2008 au o consecință negativă directă asupra dreptului reclamantului, contrară dreptului comunitar, instanța consideră că este indispensabil ca aceasta să fie înlăturată de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul fundamental al liberei circulații a bunurilor în cadrul Uniunii Europene și de principiul priorității dreptului comunitar.
De altfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o întrebare preliminară de către Tribunalul Gorj (cauza N., C-263/10) prin care s-a solicitat, în esență, să se stabilească dacă articolul 110 TFUE se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare, care se aplică autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru. La formularea întrebării preliminare s-a avut în vedere reglementarea națională, respectiv OUG nr.50/2008, așa cum a fost modificată prin OUG nr. 208/2008, nr. 218/2008, nr. 7/2009 și nr. 117/2009.
Prin Hotărârea din 07 Iulie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Deși sesizarea a avut în vedere OUG nr.50/2008, așa cum a fost modificată prin OUG nr. 208/2008, nr. 218/2008, nr. 7/2009 și nr. 117/2009 se constată că în considerentele deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene se reține că toate versiunile de modificare a OUG nr. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr‑o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Se apreciază astfel că reclamantul are dreptul la restituirea taxei pe poluare încasată cu încălcarea dispozițiilor comunitare.
Pentru aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtele să dispună restituirea către reclamant a taxei pe poluare.
De asemenea, va obliga pârâtele și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat și taxă judiciară de timbru, potrivit dispozițiilor art.453 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul S. E., CNP_, cu domiciliul în . în contradictoriu cu pârâții S. F. Orășenesc Vînju M., cu sediul în orașul Vînju M., ., județul M. și Administrația Fondului pentru Mediu, cu sediul în București, .. 294, corp A, sector 6.
Obligă pârâtele să dispună restituirea către reclamant a sumei de 1134 lei reprezentând taxă pe poluare achitată conform chitanței . nr._/29.06.2009.
Obligă pârâtele la plata sumei de 614 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare; cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică, azi,22.01.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, M. B. | ||
Grefier, A. N. I. |
Red. B.M./Tehno. A.I
5 ex./28.01.2014
Cod operator 2626
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 799/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 4143/2014.... → |
|---|
