Anulare act administrativ. Sentința nr. 245/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 245/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 189/101/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 245
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier G. M.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul V. I. P. și pârâtul M. Drobeta-T.-S. reprezentat prin Primar C. G., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul și pârâtul prin consilier juridic N. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la dosarul cauzei s-au depus concluzii scrise formulate de reclamant; s-a luat precizare de acțiune reclamantului, răspunsurile aflându-se în declarația atașată la dosarul cauzei după care; nemaifiind cereri de formulat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii în sensul anulării somațiilor nr. 6999/20.03.2012 și respectiv_/10.06.2011 emise de pârât și exonerarea de la plata sumei de 1952,2 lei reprezentând „diferență de plată” rezultată ca urmare a regularizării taxei de autorizare construcție.
Consilier juridic N. G. pentru pârât precizează că actele a căror anulare se solicită nu sunt acte administrative fiscale, solicită respingerea acțiunii..
TRIBUNALUL;
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului M. sub nr._ la data de 07.01.2013, reclamantul V. I. P. a solicitat în contradictoriu cu municipiul Drobeta-T.-S., anularea somațiilor nr. 6999/20.03.2012 și respectiv_/10.06._ și exonerarea de la plata sumei de 1952,2 lei reprezentând „diferență de plată” rezultată ca urmare a regularizării taxei de autorizare construcție.
În fapt, s-a arătat că la data de 08.05.2008 a obținut, în temeiul Legii 50/1991, autorizația de construcție cu nr. 232/08.05.2008 achitând suma de 489,22 lei pentru lucrări în valoare de 97.822 lei sumă ce a fost calculată de funcționarii Serviciului de Urbanism.
În data de 10.10.2008 a fost încheiat procesul-verbal de recepție în care la pct. 3 a fost menționată ca valoare a bunurilor supuse recepției, conform documentelor de decontare, suma de 80.000 lei, document semnat și de reprezentantul pârâtei, arhitect șef B. Ș..
A mai arătat că la data de 15.10.2008 a obținut certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale cu nr._, în care se arăta că nu figurează în evidențele compartimentului financiar cu creanțe bugetare de plată către bugetul local la data întocmirii certificatului.
În data de 20.03.2012 prin somația nr. 6999 i s-a adus la cunoștință că în urma regularizării taxei ar mai avea de plătit o diferență de taxă în sumă de 1952,2 lei, somație pe care în temeiul Legii contenciosului administrativ a contestat-o prin adresa nr. 9768/13.04.2012 fără a primi un răspuns din partea pârâtei.
În dovedirea cererii reclamantul a depus: cerere nr. 6999/20.03.2012, contestația nr. 9768/13.04.2012, autorizația de construire nr. 232/08.05.2008, proces verbal de recepție.
Pârâta a depus întâmpinare considerând acțiunea reclamantului netemeinică și nelegală.
Se arată că reclamantul a ridicat autorizația de construire nr. 232/2008 în temeiul legii 50/1991 și a achitat suma de 489,11 lei, valoarea de impunere declarată la momentul solicitării autorizației, conform documentelor depuse în temeiul art. 7 alin. 12 din același act normativ.
S-a mai arătat că având în vedere prevederile art. 267 alin. 14 lit. b și c din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, în urma controlului efectuat de inspectorii Curții de Conturi în anul 2011, reclamantul a fost notificat prin adresa nr._/10.06.2011 pentru a depune documentația necesară din care să rezulte valoarea finală a lucrărilor de construcție, în caz contrar urmând a suporta sancțiunile prevăzute de legile în vigoare.
Întrucât reclamantul nu s-a conformat primei notificări, la data de 20.03.2012, prin adresa nr. 6999, a fost somat din nou pentru a se prezenta la biroul urbanism și achita suma de 1952,2 lei plus penalitățile de întârziere de la data efectuării controlului și până la data plății efective a creanței.
Deoarece, pe cale amiabilă nu a fost posibilă recuperarea datoriilor, îndeplinirea acestei obligații a fost consemnată în raportul Curții de Conturi și pe cale de consecință, în dispoziția primarului nr. 3335/08.08.2011, la data de 01.11.2012 a fost chemat în judecată reclamantul, în prezent dosarul cu nr._/225/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin fiind suspendat.
În drept s-au invocat prevederile art. 115 Cod procedură civilă, Legea nr. 50/1991 și Legea nr. 571/2003.
Au fost anexate în copie: dispoziția primarului nr. 3335/2011, situația privind regularizarea autorizației de construcție emisă în anul 2008 pentru persoane fizice, adresele_/2011 și 6999/2012 emise de Primăria mun. Drobeta Turnu Severin.
Prin sentința nr. 1927 /25._, a fost respinsă acțiunea.
Împotriva sentinței, a declarat recurs reclamantul admis prin decizia_/10.10.2013 a CA C. care a reținut ca reclamantul a formulat contestație împotriva ultimei somații, cea având nr. 6999/20.03.2012, înregistrata la Primăria Municipiului Dr.Tr.S. sub nr. 9768/13.04.2012 (fila 5 din dosarul de fond), intimatul parat susținând, la interpelarea Curții, in ședința publica de la 10 octombrie 2013, ca aceasta contestație a fost soluționata prin Dispoziția nr. 3335 (fila 21 din dosarul de fond).
Privitor la acest din urma înscris, Curtea constata ca nu poate reprezenta rezultatul soluționării contestației in procedura prealabila întrucât este emis la data 08.08.2011, deci anterior formulării de către reclamant a contestației, ca urmare a Deciziei Curții de Conturi M. nr. 21/14.07.2011.
In ceea ce privește cele doua somații contestate de reclamant in fata instanței, Curtea apreciază ca prima instanța avea a verifica daca acestea reprezintă acte administrativ fiscale, in sensul art. 41 din OG nr. 92/2003 si plecând de la aceasta calificare, daca in cauza a fost respectata procedura prevăzuta de art. 205-218 din OG nr. 92/2003, având in vedere ca instanța de contencios administrativ soluționează, in temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004 si art. 218 alin.2 din OG nr. 92/2003 doar contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de organele fiscale in soluționarea contestațiilor cu privire la actele administrative de impunere fiscala, fiind inadmisibila o acțiune formulata direct la instanța de contencios administrativ împotriva actelor administrative de impunere fiscala.
După casare cauza a fost înregistrată sub nr._ și a fost verificat dacă înscrisurile menționate în acțiune sunt acte administrativ fiscale în înțelesul art. 41 din OG nr. 92/2003 și a fost urmată procedura de contestare la organele fiscale, mai înainte de a se adresa instanței.
Conform art. 41 din OG nr. 92/2003 actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea,modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale.
Dispozițiile art. 43 din OG nr. 92/2003 prevăd elementele pe care trebuie să le cuprindă un astfel de act care nu se regăsesc în conținutul înscrisurilor menționate de reclaMANT ÎN ACȚIUNE.
Se apreciază că în cauza dedusă judecății nu s-a solicitat anularea unui act emis în condițiile dispozițiilor legale menționate pentru a putea fi considerat act administrativ fiscal
În raport de considerentele expuse urmează a se respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂTĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul V. I. P., domiciliat în Drobeta Turnu Severin, .. 121 B, județul M. împotriva pârâtului M. Drobeta Turnu Severin, cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 2, județul M. în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Cu recurs depus la Tribunalului M. în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 30.01.2014, la sediul Tribunalului M..
Judecător, Grefier,
O. A. G. M.
Red. O.A.
Tehn. red. M.G.
Ex. 4
24.02.2014
Cod op. 2626/2006.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1059/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 799/2014.... → |
|---|
