Pretentii. Sentința nr. 2291/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2291/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 2599/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV ȘI F.
Sentința Nr. 2291/2014
Ședința publică de la 25 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. A. F.
Grefier A. B.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul T. G. și pe pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., S. F. ORĂȘENESC VÂNJU - M., A. F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect pretenții - restituirea sumei de 5.057 lei, reprezentând taxa pentru emisii poluante, acordarea dobânzii legale conform art.124 din OG nr.92/2003.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apărătorul ales al reclamantului T. G., avocat P. E., din Baroul M., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reprezentanții pârâtelor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Conform art. 131 Cod procedură civilă, instanța din oficiu procedează la verificarea competenței și acordă cuvântul apărătorului reclamantului
Avocat P. E., pentru reclamant, apreciază că este competentă instanța cu soluționarea cauzei.
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul dispozițiilor art.95 pct.1 C. pr. civ. rap. la art. 10 alin. 1 teza 1 și alin. 3 din Legea nr. 554/2004.
Având în vedere că nu este necesară administrarea de probe noi, instanța apreciază că se impune estimarea duratei cercetării procesului în temeiul art. 238 alin. 1 Noul Cod procedură civilă la 1 zi.
Avocat P. E., pentru reclamant, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în dovedirea cererii de chemare în judecată.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art.255 c.pr.civ, încuviințează proba cu înscrisuri.
In ceea ce priveste numele paratei A. F. pentru Mediu, se solicita conceptarea acesteia sub numele Administratia F. pentru Mediu, cu care este indeplinita procedura la data de 4.06.2014.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri de formulat sau probe de administrat, se constată cauza în stare de judecată și se acordă cuvântul pe fond.
Avocat P. E., pentru reclamant, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtelor la restituirea taxei pentru emisii poluante și dobânda aferentă, conform art.124 c.pr.fiscală, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxa de timbru și onorariu avocat.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 04.04.2014 și înregistrată sub nr._ reclamantul T. G. a solicitat obligarea pârâtelor DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., S. FISCALĂ ORĂȘENESC VÂNJU M. și A. F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI la plata sumei de 5057,00 lei, reprezentând taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, achitată la Trezoreria Vânju M., taxă pe care o considera nelegală, încasată potrivit actului administrativ chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții . Nr._/24.01.2012, cu dobânda legală aferentă conform dispozițiilor art.124 c.pr.fiscală, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene autoturismul marca F., cu numărul de identificare ZFA_09 fiind nevoit sa achit în data de 24.01.2012 taxa de poluare în cuantum de 5.057 lei, întrucât fără această taxă, funcționarii din cadrul Serviciului înmatriculări auto au refuzat înmatricularea mașinii in România.
Plata taxei s-a considerat că reprezintă o obligație legală ce derivă din reglementările Codului F., capitolul „Taxa Specială pentru Autoturisme șl Autovehicule", Intrat în vigoare la data de 01.01.2007 și care contravine Tratatului Comunității Europene, care prin art. 90 interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor Tratatului.
Consideră că perceperea acestei taxe încalcă principiul nediscriminării produselor interne întrucât, din analiza modului de aplicare al taxei rezulta că aceasta este percepută pentru autoturismele înmatriculate în comunitatea europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare, taxa nu mai este percepută.
In prezenta cauză sunt incidente si dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României care statuează faptul că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile Interne.
Prin urmare, analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene: „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre, Impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare", va rugam sa observați ca scopul acestora este de a limita libertatea statelor în materie fiscală de .a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Justiție Europeană care în cauzele reunite C - 290/5 și respectiv C - 333/5 a reiterat jurisprudența în privința art. 90 din Tratatul CE:
1. ,, Niciun stat membru nu va aplica direct sau indirect, produselor altor state membre, Impozite Interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare de origine internă".
2. „Niciun stat membru nu va aplica asupra produselor provenind din alte state membre, nicio formă de impozitare internă de natură să asigure protecția indirectă a altor produse".
Potrivit reglementării în vigoare, la data la care am cumpărat autoturismul, taxa specială pentru autoturisme se datora cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, așa cum reglementează art.214 indice 1 din Codul F..
Menționează că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România - stat comunitar de la data de 01.01.2007, această taxă fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare, șl reînmatriculate în România. Aplicarea diferențiată a taxei, așa cum am arătat, introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse In România din Comunitatea Europeană in scopul reînmatriculării lor In România, in situația in care acestea au fost deja înmatriculate in tara de proveniența, in timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja in România, taxa nu se mai percepe.
Principiile dreptului comunitar sunt obligatorii pentru instanțele judecătorești din România, astfel ca acestora le revine misiunea de a institui supremația dreptului comunitar fata de reglementările Interne, In speță, a art.90 alin. 1 din Tratat. Va rugam de asemenea sa observați ca prin modificarea Codului F. si introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a încălcat in mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.
Ca urmare a efectului direct al art.90 alln.1 din Tratat pentru ordinea juridica interna a României, se impune să se constate că art.214 ind. 1 - 214 ind. 3 din Codul fiscal sunt reglementări contrare și ca nu pot fi menținute in continuare ca aplicabile In cauza de fata. OUG nr. 50/21.04.2008 cu modificările si completările ulterioare stabilește, potrivit dispozițiilor art.1, cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu șl se gestionează de administrația fondului pentru mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată Internă cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Determinarea taxei de poluare se realizează conform art.6 din OUG nr.50/2008 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) șl capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se in considerare șl deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4.
Apreciază că este însă nefondată opinia potrivit căreia taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr.50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne, deoarece este percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să utilizeze pe teritoriul României contribuind astfel la protejarea poluării mediului Practic, prin instituirea taxei de poluare, indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art.6 din OUG nr.50/2008 și clasificarea din punct de vedere al poluării, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatriculare unui autoturism in România, reprezentând în fapt, o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilite din art.214 alin.1-3 din codul fiscal, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxă speciala de primă înmatriculare în taxa de mediu.
De asemenea prin avizul motivat din data de 28.11.2007, Comisia Europeană a solicitat reașezarea modalității de calcul a taxei auto ( de primă înmatriculare), în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană.
Afirmația autorităților cum că s-a recunoscut de către Comunitatea Europeană că taxa de poluare instituită prin OUG nr.50/2008 corespunde normelor comunitare, este neîntemeiată, deoarece Comisia Europeană (CE) a solicitat în Iunie 2009, României, informații în legătură cu legislația privind aplicarea taxei de poluare pentru autoturisme, suspectând că actuala legislație românească (OUG nr.50/2008) are efect protecționist asupra industriei auto naționale. Această solicitare a fost transmisă sub forma unei „scrisori de somare", prima etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar prevăzut de art.226 din Tratatul CE.
In concluzie, taxa de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România stat comunitar de la 01.01.2007, fiind perceputa exclusiv, pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare șl reînmatriculate în România, după aducerea lor in țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare si este o taxă „echivalent" taxelor vamale la import, astfel fiind discriminatorie si ilegala. Taxa speciala achitata pentru reînmatricularea autoturismului F., in cuantum de 5.057 lei a fost încasată in contul bugetului statului, cu încălcarea prevederilor art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene, inclusiv a prevederilor Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeana, ratificat de România prin Legea nr. 157/2005, care prevede ca de la data aderării, dispozițiile tratatelor originare, înainte de aderare, sunt obligatorii pentru România și se aplică in condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.
In ceea ce privește raza de acțiune a dispozițiilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene, deși se interzice impozitarea discriminatorie și protectivă pentru produsele naționale, nu este afectată suveranitatea fiscală a statelor membre, statele membre rămân libere să-și organizeze sistemele fiscale, însă nu trebuie să se genereze discriminarea produselor provenind din alte state membre. Având In vedere prevederile art.124 alin.1 C.proc.fisc. solicită obligarea paratei la plata dobânzii aferente sumei plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, așa cum stabilește art.117 alin.1 lit.d C.proc.fisc.
Având în vedere toate aceste aspecte, solicită obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 5.057 lei și la achitarea dobânzii legale aferente calculate pe perioada de la data achitării taxei și până la data restituirii sumei solicitate, cu cheltuieli de judecată.
În dovedirea cererii reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: cartea de identitate a vehiculului in Ib. R., cartea de Identitate a vehiculului in Ib. germana si traducere, contract de vânzare cumpărare in Ib. germana si traducere, certificat de autenticitate, chitanța TS7 nr._/24.01.2012, procedura prealabila si răspunsul negativ al paratei.
La data de 29.04.2014 pârâtul S. F. orășenesc Vânju M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii.
În susținere arată că în conformitate cu prevederile art.7, alin. 1 din Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, taxa se restituie conform: art.7, alin. 1 " contribuabilul care a plătit taxa i se restituie valoarea reziduala a acesteia, conform alin.( 3 ), in cazul in care un autovehicul pentru care s-a plătit in România, taxa pe poluare pentru autovehicule, definita la art.2 lit.k, sau taxa prevăzuta de prezenta lege este ulterior scos din parcul auto național". Consideră ca acțiunea este neîntemeiată, deoarece, pentru a se conforma cu recomandările forurilor comunitare europene, legislația interna a fost modificata succesiv, in scopul evitării încălcării principiilor de drept european, astfel că, văzând și dreptul oricărui stat membru de a-și organiza sistemele fiscale, s-a instituit o taxă necesară si obligatorie, perceputa si in celelalte state membre ale Uniunii, . alta, determinata, la noi, cu ocazia înmatriculării unui autovehicul, indiferent de proveniența sa .
Menționează în acest sens, faptul ca, după . Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, s-a realizat armonizarea cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a normelor OUG nr. 218/2008 privind modificarea OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, prin intermediul adoptării OUG nr.l 17/2009 pentru aplicarea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule.
Ulterior, menționează pârâtul, prin adoptarea Legii nr.9/2012’, privind emisiile poluante, s-a definitivat armonizarea dreptului intern cu prevederile europene .
Învederează instanței faptul că, fiecare dintre modificările legislative, în vederea conformării recomandărilor forurilor europene, s-a urmărit îndeplinirea cerinței privind raționamentul care determina instituirea unei astfel de taxe, întrucât niciuna dintre recomandările de armonizare nu s-a referit la înlăturarea sau micșorarea taxei interne.
Astfel, apreciază pârâtul, ajunși la o armonizare a legislației interne, consideră că acțiunea privind restituirea taxei plătite cu ocazia înmatriculării unui autovehicul, nu mai poate fi susținută de vreun raționament juridic, ignorând intenția legiuitorului de a reglementa pe calea soluției de mijloc aceasta controversa juridică.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Reclamanta a achiziționat un autoturism, marca F., dintr-o țară membră a Uniunii Europene, iar pentru înmatricularea acestuia în România a achitat taxa specială în sumă de 5057,00 la Administrația Finanțelor Publice, taxă ce a fost calculată prin decizie de calcul a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în temeiul Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care a intrat în vigoare la data de 13.01.2012 și a abrogat OUG nr.50/2008.
Legea nr.9/2012 în forma inițială în art.4 alin.2, a prevăzut obligația de plată a taxei și cu ocazia primei transmiterii a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa de poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale, în vigoare la momentul înmatriculării.
Conform dispozițiilor art.1 din OUG nr.1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr.9/2012” … începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aplicarea dispozițiilor art.2 lit.i, ale art.4 alin.2 și a celor privind prima transcriere ale dreptului de proprietate ale art.5 alin.1 din Legea nr.9/2012 se suspendă până la 01 ianuarie 2013”, astfel că de la data de 30.01.2012 obligația de plată a taxei pe emisii poluante este menținută, în ceea ce privește autoturismele petentei, numai pentru cele înmatriculate anterior într-un alt stat.
Potrivit art.110 paragraful 1 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene(fostul art90 TCE), nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor alte state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
Așadar, art.110 din TFUE nu interzice introducerea unui impozit de natură internă, ci aplicarea lui discriminatorie și numai în măsura în care discriminarea afectează produsele altor state membre ale Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în jurisprudența sa constantă, a statuat că articolul 110 TFUE reprezintă o completare a dispozițiilor privind eliminarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (Hotărârile Brzeziński C-313/05 și Krawczyński C‑426/07).
În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE (actualul art.110) vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06). În plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naționale și, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzeziński).
Analizând dispozițiile Legii nr.9/2012, instanța constată că pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre ale U.E. nu se percepe taxa pe poluare la o nouă înmatriculare dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar că se percepe această taxă la autoturismul produs în alt stat membru al Uniunii Europene dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa de emisii poluante are ca efect favorizarea vânzării vehiculelor puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie și descurajarea importului de vehicule de ocazie similare. Se creează astfel o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art.110 fiind aplicabil, iar norma fiscală națională contrară trebuie înlăturată de la aplicare.
Constatând, deci că dispozițiile Legii nr.9/2012 au o consecință negativă directă asupra dreptului reclamantului, contrară dreptului comunitar, instanța consideră că este indispensabil ca aceasta să fie înlăturată de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul fundamental al liberei circulații a bunurilor în cadrul Uniunii Europene și de principiul priorității dreptului comunitar.
Se apreciază astfel că reclamantul are dreptul la restituirea taxelor pentru emisii poluante încasate cu încălcarea dispozițiilor comunitare.
În ceea ce privește dobânda solicitată de reclamant, în speță sunt aplicabile dispozițiile art.124 Cod procedură fiscală că pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz.
Art. 70(1) din același act normativ prevede că cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.
Deci dobânda pentru sumele de restituit de la buget este datorată începând cu ziua următoare expirării termenului de 45 zile de la înregistrarea cererii.
În speță reclamantul a solicitat acordarea dobânzii atât prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței, cât și prin cererea înregistrată la organul fiscal ( fila 4 dosar), motiv pentru care instanța va obliga pârâtele să plătească reclamantului și dobânda reglementată de art.124 C. pr. Fiscală.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să admită acțiunea formulată de reclamant și să oblige pârâtele să restituie reclamantului taxa pentru emisiile poluante în cuantum de 5057,00 lei, cu dobânda legală aferentă conform art.124 c.pr.fiscală.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamant, cererea este întemeiată în parte, conform art.453 alin.1 C.p.civ., urmând a fi obligată pârâta la cheltuieli de judecată către reclamant în cuantum de 500 lei.
În speță, ținând seama de criteriile la care se referă art. 451 alin.2 Cod pr. civilă, respectiv valoarea pricinii și de munca depusă de avocat în fața instanței se reține că obiectul pricinii l-a constituit restituirea dobânzii aferentă taxei pe poluare, iar în ce privește al doilea criteriu prevăzut de același text, respectiv proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, se constată că elemente precum dificultatea sau noutatea litigiului nu sunt incidente în speță.
Față de aceste două criterii ale art.451 al.2 Cod pr.civilă instanța va proceda la reducerea onorariului avocatului reclamantului de la 500 lei, la 200 lei.
Și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind învestită cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul T. G., cu domiciliul în comuna Cujmir, . M., având CNP_, în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în municipiul C., ..2, județul D., ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., cu sediul în municipiul Drobeta Turnu Severin, ., nr.1, județul M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în municipiul București, Splaiul Independenței, nr.294, Corp A, sector 6.
Obligă pârâtele să restituie taxa pentru emisii poluante in suma de 5057 lei, achitata cu chitanța . nr._/24.01.2012.
Obliga paratele sa restituie reclamantului dobânda fiscala aferentă sumei de 5057 lei achitată cu titlu de taxă de emisii poluante in suma de 5057 lei, achitata cu chitanța . nr._/24.01.2012, conform art.124 CPFiscală.
Obligă pârâtele să plătească suma de 500 lei cheltuieli de judecată către reclamant, compusă din taxa de timbru si onorariu de avocat redus de la 500 lei la suma de 200 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cerere de recurs ce se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică de la 25.06.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. A. F. | ||
Grefier, A. B. |
Red.jud.FCA
Tehnored.AAB
6 ex./7 pag./01.07.2014
Cod operare date 2626
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 3779/2014.... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
