Pretentii. Sentința nr. 3238/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3238/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 1063/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 3238/2014
Ședința publică de la 10 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. A. F.
Grefier D. D. V.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul P. I. și pe pârâții I. pentru Situații de Urgență M., I. G. pentru Situații de Urgență și M. Administrației și Internelor, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că dezbaterile pe fond au fost consemnate în încheierea de ședința din data de 03.12.2014 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și că a fost amânata pronunțarea pentru astăzi, iar urmare deliberării a fost pronunțata următoarea sentință.
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului M. la data 13.02.2014, sub nr._, reclamantul P. I. a chemat în judecată pârâții I. pentru Situații de Urgență M., I. G. pentru Situații de Urgență și M. Administrației și Internelor și M. Administrației și Internelor, pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților I. pentru Situații de Urgență M., I. G. pentru Situații de Urgență și M. Administrației și Internelor la plata sumelor de 22.773 lei reprezentând reactualizarea la nivelul inflației pentru sumele reținute in perioada mai 2007 - octombrie 2013 si achitate retroactiv in octombrie 2013 precum si dobânda legala; 16.840 lei reprezentând sporul de confidențialitate de 12% avut la data punerii la dispoziție si neachitate, suma care urmează sa fie indexata si actualizata potrivit indicelui de inflație precum si dobânda legala; de 199.947 lei reprezentând solda de merit de 12% si sporul (majorarea) pentru lucrări de excepție de 50%, drepturi avute la data punerii la dispoziție si neachitate, suma care urmează sa fie indexata si actualizata potrivit indicelui de inflație precum si dobânda legala; de 20.000 lei reprezentând daune morale.
De asemenea sa solicitat obligarea pârâtului, M. Administrației și Internelor in calitate de ordonator principal de credite, sa vireze sumele de bani stabilite de instante in bugetul celor doua instituții parate. Cu cheltuieli de judecata.
În motivare, a arătat că a fost cadrul militar al ISU M. având gradul de colonel. În anul 2007, prin rezoluția din 18.05.2007, odată cu începerea urmăririi penale a fost pus la dispoziție.
Ca efect al acestei puneri la dispoziție, a fost lipsit de toate drepturile salaríale aferente funcției pe care o deținea si activităților care intrau in sfera de activitate, beneficiind doar de drepturile bănești corespunzătoare gradului, la minim, conform art. 89 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
A acționat in instanță si prin sent. nr. 1190/17.12.2010 pronunțata de Tribunalul M. in dosarul nr._, s-a admis in parte acțiunea, s-a dispus anularea Ordinului S/_/1/11.03.2010 emis de împuternicit Inspector Sef ISU Drobeta si adresa nr._/22.03.2010 emisa de împuternicit Inspector Sef ISU Drobeta, a fost obligat ISU Drobeta sa emita un nou act administrativ de salarizare in condițiile art. 25 din anexa IV din Legea nr. 330/2010 si sa plătească drepturile bănești cuvenite începând cu data de 01.01.2010.
Prin Ordonanța DNA din 19.07.2013 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala reținându-se ca faptele reclamate nu exista.
In luna octombrie 2013 i s-a achitat suma 132.440 lei reprezentând drepturile bănești calculate in baza sent. nr. 1190/17.12.2010 pronunțata de Tribunalul M. in dosarul nr._ însă la valoarea nominala, fără a se proceda la o reactualizare a acestor sume in raport de rata inflației având in vedere ca erau achitate dupa 3 ani de la data pronunțării sentinței. Ca efect al soluției de scoatere de sub urmărire penala, trebuie sa-i fie achitate toate drepturile de care beneficia la data punerii la dispoziție.
Reactualizarea la nivelul inflației se impune in raport de prevederile art. 1084 din vechiul C. civ., respectiv art. 1530-1531 din noul C. civ. întrucât in acest mod se realizează acoperirea prejudiciului efectiv suferit ca urmare a deprecierii monedei naționale, păstrându-se astfel valoarea reala a obligației bănești.
De altfel, în jurisprudența CEDO, dreptul de creanța este considerat un bun care cade sub protecția instituita de prevederile Protocolului nr. 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului astfel încât neacordarea acestei reactualizări echivalează cu o împiedicare in exercitarea efectiva a drepturilor pentru care s-au acordat despăgubiri.
Aplicarea indicelui de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil unui fenomen specific economiei de piața, stabilindu-se astfel gradul de depreciere a banilor aflați in circulație aduși in acest mod la actual lor putere de cumpărare iar pentru sumele care mi-au fost achitate, consider ca actualizarea potrivit indicelui de inflație se ridica la suma de 22.773 lei, având la baza datele Institutului N. de S..
In ceea ce privește dobânda legala, a considerat ca se impune si acordarea acesteia având in vederea natura juridică diferita. A solicitat aceasta reactualizare prin cererea raport nr. 190/65/P/2013 din 11.12.2013, aceasta constituind si procedura prealabila in condițiile Legii contenciosului administrativ, primind răspuns de la ISU cu nr. 190/65/P/2013 la 08.01.2014.
De asemenea, la data punerii la dispoziție, a arătat că a beneficiat de sporul de confidențialitate, solda de merit si sporul (majorarea) pentru lucrări de excepție, drepturi de care am fost privat dar la care sunt îndreptățit având in vedere soluția de scoatere de sub urmărire penala si repunere in drepturile avute anterior punerii la dispoziție. Aceste drepturi erau avute anterior punerii la dispoziție, asa cum reiese din adresa nr._/20.11.2013, nefiind solicitate in cauza anterioara pentru ca soluția de scoatere de sub urmărire penala s-a dispus in anul 2013.
Aceste drepturi au fost solicitate reactualizare prin cererea raport nr._/2013 din 29.10.2013 si nr._/29.10.2013, aceasta constituind si procedura prealabila in condițiile Legii contenciosului administrativ, primind răspuns de la ISU cu nr._/20.11.2013.
In ceea ce privește daunele morale, a solicitat obligarea pârâților la plata acestora, fiind incontestabila existenta unei prejudiciu moral, fiind pe de o parte anchetat pentru o fapta care s-a dovedit ca nu a comis-o iar in al doilea rând, datorita privării de drepturile bănești ce i se cuveneau, fiind pus in situația de a nu mai putea rambursa creditele contractate si a suporta executări silite.
În drept și-a întemeiat pe disp art. 89 din Legea nr. 80/1995, art. 65 alin. 4 anexa VII din Legea nr. 330/2009 si Legea nr. 284/2010, art. 1084 din vechiul C. civ., respectiv art. 1530-1531 din noul C. civ.
În dovedire a depus în copie următoarele înscrisuri:: cererea raport nr._/2013 din 29.10.2013 si nr._/29.10.2013, extras lege 284/2010, adresa nr. 9351 17/20.11.2013, adresa nr._/20.11.2013, adresa nr. 935.1 18/20.11.2013, adresa IGSU nr._/20.11.2013, cererea raport nr. 190/65/P/2013 din 11.12.2013, răspuns ISU nr. 190/65/P/2013 la 08.01.2014, sent. nr. 1190/17.12.2010 pronunțata de Tribunalul M. in dosarul nr._ si expertiza contabilă.
În apărare, la data de 13.03.2014, pârâtul I. pentru Situații de Urgență „Drobeta” al județului M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată, pentru următoarele considerente:
A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a I.S.U. DROBETA " al Județului M. deoarece toate actele administrative care au stat la baza acordării drepturilor bănești contestate de reclamant au fost emise de către I. G. pentru Situații de Urgență. Din același motiv a invocat și lipsa competenței materiale a Tribunalului M., întrucât potrivit dispozițiilor art. 10 alin.(l) din Legea nr. 554/2004, cauzele ce privesc actele administrative emise sau încheiate de autorități ale administrației publice centrale se soluționează, pe fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel. în cazul nostru, apreciaza ca fiind competentă în judecarea cauzei, Curtea de Apel C..
A invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, deoarece ordinul de repunere în funcție a reclamantului este ordinul I.G.S.U. nr. S/1831/IG/29.04.2011, ordin prin care d-lui col. P. I. i s-au acordat drepturile corespunzătoare funcției de inspector șef, funcție pe care o deținuse anterior punerii la dispoziție.
Dl. col. P. I. nu a contestat acest ordin, nu a formulat o plângere prealabilă împotriva acestui act administrativ, ordin care, apreciază reclamantul, îi aduce o vătămare a drepturilor sale bănești,
Termenul de introducere a plângerii prealabile fiind de 30 de zile de la data comunicării actului sau de cel mult 6 luni de la data emiterii acestui ordin, se poate observa cu ușurință că orice contestare a acestui ordin și a efectelor acestuia este lovită de tardivitate.
Pe fondul cauzei, a precizat că acțiunea este neîntemeiată, întrucât I. G. pentru Situații de Urgență, ca urmare a comunicării de către DNA a Ordonanței din 19.07.2013 privind scoaterea de sub urmărire penală a col. P. I., a emis Ordinul S/311 l/I.G. din 19.09.20.13 unde au fost luate în considerare și drepturile salariale acordate pe baza unor acte administrative de ordin superior.
Reclamantul a îndeplinit funcția de inspector șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „DROBETA " al Județului M. din anul 1995 și până la data de 21.05.2007, când a fost pus la dispoziția unității prin Ordinul inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Situații de Urgență nr. S/2544/ IG/ 21.05.2007.
Ordinul prin care a fost pus la dispoziția unității a fost emis de către Inspectorul G. al I.G.S.U. ca urmare a începerii urmăririi penale împotriva reclamantului pentru săvârșirea unor fapte de corupție, în dosarul nr.. 119/P/2006. instrumentat de D.N.A.
Până la data punerii la dispoziție, dl. col. P. I. beneficia de o soldă lunară formată din următoarele elemente: soldă de funcție; soldă de grad; indemnizație de comandă 44%; gradație; indemnizație de dispozitiv 25%; spor pericol deosebit 30%; spor condiții grele 10%; spor de confidențialitate de 12% corespunzător nivelului „STRICT SECRET"; spor titlul științific de doctori 5%.
Reclamantul în acțiunea formulată interpretează în mod eronat conținutul adresei nr._ din 20.11.2013 din care reiese foarte clar că în anul 2007 nu beneficia de aceste două sporuri întrucât nu i-au fost acordate, ba mai mult salariul de merit i-a fost retras din cursul anului 2006 prin O.I.G. nr. S/1612 din 12.10.2006.
Reclamantul a solicitat acordarea acestor drepturi salariale întrucât la data punerii la dispoziție nu beneficia de acestea.
Potrivit Ordinului Inspectorului G. nr. S/2544/ IG/ 21.05.2007, în conformitate cu prevederile art. 89. alin.(2) din Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, odată cu punerea la dispoziție, reclamantul a beneficiat de: soldă de grad, coeficient minim de ierarhizare corespunzător gradului de colonel, gradația avută anterior, indemnizația de dispozitiv.
În data de 19.04.2010, dl. col. P. I. a chemat în judecată ISU M. și a solicitat anularea ordinului inspectorului șef nr, S/_/1 din 11.03.2010 emis de ISU M. cu privire la acordarea drepturilor de salarizare ale acestuia.
La data de 17.12.2010, Tribunalul M., prin Sentința 1190, a anulat acest ordin și a dispus ca ISU M. să emită un nou act de salarizare pentru reclamant, în condițiile art. 25 din Anexa IV din Legea nr. 330/2009 și să plătească drepturile bănești cuvenite acestuia începând cu data de 01.01.2010.
Cu data de 29.04.2011 reclamantul a fost numit Inspector Șef la I.S.U. „G. E. G." al Județului G., ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 53 din 21 aprilie 2011, pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Ordinul Inspectorului G. al I.G.S.U. nr. S/1831/IG/29.04.2011 a dispus numirea în funcția de Inspector Șef al ISUJ G., deoarece noul conținut al art. 89 din Legea 80/1995 prevede punerea la dispoziție a cadrelor militare din MAI când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanțele judecătorești în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcțiilor în care sunt încadrate.
Drepturile salariale prevăzute de acest ordin sunt următoarele: solda funcției de bază; solda de grad; solda de comandă; gradații; spor condiții grele de muncă, .
Începând cu data de 15.05.2012 prin ordinul Inspectorului G. nr. 3654/IG emis cu aceeași dată în perioada 15.05._12 reclamantul a fost detașat în interes de serviciu de la ISU G. la I. G. pentru Situații de Urgență ca împuternicit Șef Direcție I în cadrul Direcției Protecție, Pregătire și Educație Preventivă a Populației.
Cu data de 15.10.2012 prin Ordinul Inspectorului G. al I.G.S.U. nr. 3888/IG/15.10.2012, acesta a fost mutat la cerere pe funcția de Inspector Șef al I.S.U. „DROBETA " al jud. M., de unde a trecut în rezervă cu drept la pensie pentru limită de vârstă, prin Ordinul M.A.I._ din 23.11.2013.
Prin adresa din 22 iulie 2013 DNA s-a comunicat reclamantului în copie după ordonanța din 19.07.2013, privind, scoaterea de sub urmărire penala a acestuia. Ca urmare a comunicării acestei ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală, I.G.S.U. a emis ordinul S/3111/IG din 19.09.2013 prin care acestuia i s-au acordat drepturile salariale avute anterior punerii la dispoziție.
La aceste două rapoarte I.G.S.U., prin adresa nr._ din 20.11.2013, i s-a comunicat reclamantului faptul că repunerea sa în drepturile avute în perioada 21.05._13 a fost efectuată prin Ordinul Inspectorului G. nr. S/3111/IG din 19.09.2013.
În data de 29.10.2013 reclamantul a înaintat două rapoarte către Inspectorul G. al I.G.S.U, rapoarte înregistrate cu nr._ și respectiv_ din 29.10.2013 prin care a solicitat acordarea diferenței pentru sporul de confidențialitate, solda de merit și spor pentru lucrări de excepție.
Reclamantul a solicitat în mod nejustificat acordarea soldei de merit și a sporului de lucrări de excepție, întrucât la data punerii la dispoziție, acestuia nu i se acordaseră niciunul din aceste două sporuri pe care le cere, pe cale de consecință, ele nu-i puteau fi acordate retroactiv din moment ce nu beneficiase de ele la data de 21.05.2007.
În ceea ce privește sporul lunar, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate acesta era acordat conform prevederilor art.3 din Ordonanța nr. 19/2006 aprobată prin Legea nr. 444/2006 și ale Anexei nr. 11 a Ordinului MAI nr. 275/2002 în funcție de certificatul de securitate/autorizația de acces la informații clasificate deținută de cadrul militar respectiv.
Referitor la solda de merit și sporul pentru lucrări de excepție și misiuni speciale, a precizat că acestea au un caracter temporar și nu permanent, și au fost acordate în cazul de față prin act administrativ de către IGSU, pentru o perioadă de un an.
Potrivit prevederilor art. 38, alin (1) din Legea 138/1999 „Cadrele militare și salariații civili, care execută, în domenii specifice ministerelor și instituțiilor prevăzute la art. 1, lucrări de excepție și misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de un spor de până la 50% din solda lunară", ori reclamantul fiind în poziția de pus la dispoziție nu a prestat nici o lucrare de excepție și nici o misiune specială.
În ceea ce privește solda de merit, aceasta era acordată temporar, potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea 138/1999 și pct. 3 și Anexa nr. 2 la Ordinul MAI nr. 275/2002.
În dovedirea cererii de chemare în judecată a depus O.I.G. nr. 3654/IG/l 5.05.2012 și O.I.G. nr. 3888/IG/ 15.10.2012.
La data de 18.03.2014, pârâtul I. G. pentru Situații de Urgență a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate și nefondate, precum și de a se constatat că la recalcularea drepturilor salariale s-aținut cont de repunerea în situația anterioară.
În susținerea întâmpinării a invocat excepția tardivității depunerii plângerii prealabile în legătură cu capătul de cerere prin care s-a solicitat reactualizarea drepturilor salaríale cuvenite la nivelul inflației și respectiv dobânda legală aferentă înregistrată la ISU M. cu nr. 190/65/P/2013 pe data de 11.12.2013.
Potrivit dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare: Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Ordinul Inspectorului G. nr. S/3111/I.G din 19.09.2013 prin care reclamantul a fost repus în toate drepturile avute la data punerii la dispoziție și de care a fost privat în perioada 21.05._11, a fost comunicat acestuia pe data de 30.09.2013, iar reclamantul a formulat plângerea prealabilă înregistrată cu nr. 190/65/P/2013 pe data de 11.12.2013, (aspect specificat chiar de către reclamant în cererea de chemare în judecată), fiind astfel încălcate prevederile art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004.
De asemenea, a precizat că prin îndeplinirea procedurii prealabile administrative nu se încalcă accesul liber la justiție, ci se respectă o condiție impusă de legea specială în materie, pentru exercitarea dreptului la acțiune în contenciosul administrativ (înalta Curte de Casație și Justiție, Secția C. Administrativ și Fiscal, Decizia nr. 3527/2005).
A solicitat respingerea capătului de cerere potrivit căruia reclamantul solicită reactualizarea la nivelul inflației pentru sumele reținute în perioada mai 2007-octombrie 2013 și achitate retroactiv in octombrie 2013 precum și dobânda legală, ca fiind inadmisibil pentru tardivitatea plângerii prealabile, având în vedere faptul că suntem în prezența unor norme imperative, de strictă și imediată aplicare de la care nu se pot face derogări, nici chiar cu acordul instanței.
Pe fondul cauzei, a apreciat că acțiunea reclamantului este nefondată și neîntemeiată pentru următoarele motive:
În susținerea cererii de chemare în judecată reclamantul a afirmat că în luna octombrie 2013 i s-a achitat suma de_ reprezentând drepturile bănești calculate în baza sentinței nr. 1190/17.12.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ însă la valoarea nominală, fără a se proceda la o reactualizare a acestor sume în raport de rata inflației (petentul consideră că actualizarea potrivit indicelui de inflație se ridică la suma de 22.773 lei) având în vedere că erau achitate după 3 ani de la pronunțarea sentinței.
În ceea ce privește dobânda legală, reclamantul a considerat faptul că se impune și acordarea acesteia având în vedere natura juridică diferită, apreciind faptul că aceasta constituie daune interese moratorii și reprezintă beneficiul nerealizat, respectiv folosul ce putea fi obținut prin folosirea acestor sume la momentul la care erau datorate.
De asemenea, la data punerii la dispoziție, petentul a susținut că a beneficiat de sporul de confidențialitate, solda de merit și sporul (majorarea) pentru lucrări de excepție, drepturi de care consideră că a fost privat deși era îndreptățit având în vedere soluția de scoatere de sub urmărire penală și repunerea în drepturile avute anterior punerii la dispoziție. în dovedirea celor de mai sus, reclamantul a făcut trimitere la adresa nr._/20.1 1.2013 emisă de ISU M.. Mai mult decât atât, reclamantul a precizat că drepturile la care face referire nu au fost solicitate în cauza anterioară întrucât scoaterea de sub urmărire penală s-a dispus în anul 2013.
În același timp, reclamantul a solicitat și obligarea pârâților la plata daunelor morale, motivând aceasta prin existența unui prejudiciu moral întrucât viața acestuia a fost deturnată de la mersul firesc, fiind pe de o parte anchetat pentru o faptă care s-a dovedit că nu a comis-o iar în al doilea rând, datorită privării sale de drepturile bănești ce i se cuveneau, fiind astfel pus în imposibilitatea de a mai putea rambursa creditele contractuale.
Referitor la primul capăt de cerere a precizat faptul că reclamantul la nivelul anului 2007 ocupa funcția de inspector șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Drobeta" al Județului M. - ISUJ M. a fost pus la dispoziție începând cu data de 18.05.2007 ca urmare a rezoluției de începere a urmăririi penale împotriva sa. După punerea la dispoziție, drepturile salariale ale ofițerului au fost acordate potrivit art. 89 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în speță acesta beneficiind de drepturile bănești corespunzătoare gradului, la minim.
În urma intrării în vigoare a Legii nr. 330/2008 ofițerului i-au fost stabilite drepturile salariale potrivit art. 27 din anexa nr. IV a acestui act normativ, fiind emis în acest sens Ordinul inspectorului șef al ISUJ M. nr. S/_/1/11.03.2010. Ofițerul a contestat respectivul ordin în instanță obținând așa cum rezultă din Sentința civilă nr. 1190/17.12.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ anularea acestuia, respectiv obligarea ISUJ M. să emită un nou act administrativ de salarizare în condițiile art. 25 din anexa nr. IV din Legea nr. 330/2009 și să-i plătească drepturile bănești cuvenite acestuia începând cu data de 01.01.2010.
Așadar, în perioada 01.01._11 reclamantul a beneficiat de toate drepturile salariale avute anterior punerii sale la dispoziție, exceptând indemnizația de comandă/conducere, iar începând cu data de 29.04.2011 a beneficiat efectiv de toate drepturile ca urmare a modificării art. 89 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare prin Legea nr. 53/21.04.2011.
Reclamantul din momentul punerii la dispoziție și până la scoaterea sa de sub urmărire penală, a fost remunerat pe baza prevederilor legale în vigoare, instituția parata nefiind sub nici o formă în culpă de neachitarea la timp a drepturilor sale, motiv pentru care, a apreciat că petentul nu este îndreptățit să solicite onoratei instanțe actualizarea sumei în raport cu indicele de inflație.
În conformitate cu Ordonanța din 19.07.2013 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a fost dispusă scoaterea col. P. I. de sub urmărire penală întrucât din cercetări a rezultat că faptele de care era acuzat nu existau.
Prin Ordinul Inspectorului G. al Inspectoratului G. pentru Situații de Urgență nr. S/3111/I.G./19.09.2013 ofițerul a fost repus în toate drepturile avute la data punerii la dispoziție.
Prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamantul a menționat că în luna octombrie 2013 i s-a achitat suma de 132.440 lei reprezentând drepturile bănești calculate în baza Sentinței nr. 1190/17.12.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ .
Din documentația pusă la dispoziție de către ISUJ M. a rezultat că suma de plată așa cum este înscrisă în adresa acesteia nr._/24.10.2013, intitulată "STAT DE PLATA privind recalcularea drepturilor bănești in perioada 21.05._11", este de 93.450 lei și nu 132.440 lei, această din urmă cifră reprezentând cuantumul brut al respectivelor drepturi.
De asemenea, reclamantul s-a aflat în eroare când a afirmat că suma de 132.440 lei (93.450 lei) a fost calculată în baza Sentinței nr. 1190/17.12.2010 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, această din urmă hotărâre judecătorească având ca obiect acordarea drepturilor salariale pentru perioada cât se afla pus la dispoziție începând cu data de 01.01.2010 când a intrat în vigoare Legea nr. 330/2009.
După scoaterea de sub urmărire penală ofițerului i-au fost calculate imediat drepturile salariale de care nu a beneficiat ca urmare a punerii la dispoziție prin prisma incidenței diferitelor acte normative în respectivul interval de timp, fără să treacă 3 ani de când trebuia să fie pus în plată, așa cum în mod greșit a afirmat reclamantul, acesta fiind un motiv în plus pentru a-i fi respinsă solicitarea potrivit căreia dorește ca toate drepturile salariale să-i fie actualizate în raport cu indicele de inflație.
Mai mult decât atât, solicitarea reclamantului privind actualizarea cu indicele de inflație sau cu dobânda legală este neîntemeiată, întrucât actele normative în temeiul cărora au fost calculate drepturile salariale nu cuprind prevederi exprese cu privire la drepturile mai sus menționate.
Inclusiv Tribunalul M. prin Sentința nr. 1190/17.12.2010 a obligat pârâta ISU M. doar la plata drepturilor bănești cuvenite reclamantului începând cu data de 01.01.2010, nu și cu privire la actualizarea acestora proporțional cu rata inflației.
În perioada 01.01._11 când reclamantului i-au fost acordate pe baza reglementărilor legale în vigoare la vremea respectivă toate drepturile bănești corespunzătoare situației juridice în care se afla. Aceste drepturi au fost acordate în baza Sentinței nr. 1190/17.12.2010, petentul nemaiavând dreptul ca pentru această perioadă să mai solicite actualizarea cu rata inflației.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere a arătat că sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate pentru cadrele militare în activitate a fost acordat potrivit prevederilor art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 19/2006, aprobată prin Legea nr. 444/2006 și ale anexei nr. 11 la Ordinul Ministrului de Interne nr. S/275/2002, pe baza certificatului de securitate/autorizația de acces la informații clasificate deținut/deținută de cadrul militar respectiv.
Începând cu data de 01.01.2010, pentru perioada de referință, respectiv până la data de 28.04.2011, conform Ordonanței Guvernului nr. 1/2010, a Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. S/255/2010, a Legii nr. 283/2011 și a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. S/214/2011, cuantumul sporului pentru păstrarea confidențialității s-a menținut la același nivel, pe perioada valabilității, cu cel avut la 31.12.2009. P. persoanele cărora ulterior datei de 31.12.2009 le-a expirat autorizația, caz în care se regăsește și reclamantul, acesta va fi acordat, de la data eliberării, în cuantumul aferent certificatului/autorizației de acces la informații clasificate.
Din adresa nr. 959 din 05.09.2013 emisă de ISU M. a rezultat faptul că col. (r) P. I. a beneficiat de sporul pentru păstrarea confidențialității după cum urmează:
-în perioada 15.05._08 reclamantul a deținut autorizația de acces nr. A 12/712 valabilă pentru acces la informații clasificate clasa secret de stat, nivel strict secret, fiind astfel remunerat cu sporul de 12%;
-în perioada 08.07._11 reclamantul a deținut autorizația de acces nr. S.Sv./629 valabilă pentru acces la informații clasificate clasa secret de serviciu, fiind astfel remunerat cu sporul de 8%.
Din informațiile prezentate anterior coroborate cu informațiile prevăzute în adresele denumite BAZA CALCUL privind deferentele salariale pe anii 2008-2011 întocmite de ISU M. și aprobate chiar de către reclamant, în perioada pentru care petentul a fost autorizat, acestuia i-au fost acordate drepturile cuvenite.
Referitor la cel de-al treilea capăt de cerere a arătat că solda de merit, respectiv sporul pentru lucrări de excepție și misiuni speciale sunt drepturi cu caracter temporar, aspect prevăzut de art. 5, respectiv art. 38 din Legea nr. 138/1999 (act normativ în baza căruia cele două sporuri au fost acordate reclamantului) și se acordă prin act administrativ de către conducerea Ministerului Afacerilor Interne pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată anual.
Așadar, cele două drepturi salariale pot fi acordate numai pentru perioada în care personalul MAI este nominalizat într-un act administrativ emis conform competențelor.
În această situație reclamatul nu a beneficiat de drepturile menționate la data punerii sale la dispoziție, acest aspect rezultând din adresa nr._ din 20.11.2013 privind situația recompenselor acordate col. P. I. în perioada 2000-2007, emisă de ISU M. (anexată în copie conformă cu originalul la prezenta întâmpinare), dar și din baza de calcul privind diferențele salariale care trebuiau acordate acestuia pe anii 2007-2011 (anexată în copie conformă cu originalul la prezenta întâmpinare), în care sunt evidențiate drepturile salariale primite de către reclamant pe perioada punerii sale la dispoziție, respectiv drepturile salariale cuvenite ca urmare a punerii sale în situația anterioară. Din conținutul rubricii intitulate solda de merit, rezultă fără putință de tăgadă faptul că reclamantului nu i se cuvenea acest drept.
Referitor la cel de-al patrulea capăt de cerere a precizat că potrivit dispozițiilor art. 1499 din Noul cod civil creditorul (reclamantul) are obligația de a-și proba pretențiile prin orice mijloc de probă. Așadar, în speța dată, reclamantul nu a făcut dovada că începând cu data de 21.05.2007 avea în derulare contracte de credit încheiate cu instituții bancare, că prin reducerea drepturilor bănești urmare emiterii ordinului nr. S/_/1/11.03.2010 a fost în imposibilitatea de a-și achita ratele,sau că a suferit daune morale pentru acoperirea cărora este necesară acordarea unei despăgubiri.
A menționat că reclamantul a solicitat obligarea pârâților la daune morale și în fața Tribunalului M., acesta respingând cererea prin Sentința nr. 1190/17.12.2010. Reclamantul nu a făcut proba susținerilor sale, și prin urmare să respingă și acest capăt de cerere ca fiind nefondat.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 205-208 din Noul C.proc.civ.
În dovedire a depus următoarele înscrisuri: adresa nr. 86.623/20.1.2013 emisă de I. G. pentru Situații de Urgență - IGSU; adresa nr._/06.03.2014 a Direcției Resurse Umane din cadrul IGSU; adresa nr._/07.03.2014 a Direcției Financiare din cadrul IGSU; adresa nr. 959/ 05.09.2013 a ISU M.; Plângerea prealabilă nr. 190/65/P din 11.12.2013 a col. (r) P. I.; raport (plângere prealabilă) nr._ din 29.10.2013 a col. (r) P. I.; raport (plângere prealabilă) nr._ din 29.10.2013 a col. (r) P. I.; adresa nr._ din 20.11.2013 a ISU M.; Stat de plată privind recalcularea drepturilor bănești în perioada 21.05._11; centralizator colonel Pelșu I., fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul; bază de calcul privind diferențele salariale pe anul 2007-2011.
La data de 21.03.2014, pârâtul M. Afacerilor Interne a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței să se pronunțe asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a MAI pentru următoarele motive:
Prin acțiunea formulată reclamantul a solicitat obligarea pârâților la plata unor sume reprezentând anumite drepturi bănești, care susține acesta ar fi trebuit să-i fie achitate „ca efect al soluției de scoatere de sub urmărire penală...". Prin sentința civilă nr.1190/17.12.2010 pronunțată în dosarul nr._, în care reclamantul din prezenta cauză s-a judecat în contradictoriu cu I. pentru Situații de Urgență al Județului M., Tribunalul M. a dispus „ Admite în parte acțiunea astfel cum a fost: completată. Anulează Ordinul nr. S/_/I/i 1.03.2010 emis de împuternicit Inspector Șef I.S.U. Drobeta și adresa nr.751.537/22.03.2010 emisă de împuternicit Inspector Șef I.S.U. Drobeta. Obligă pârâtul I.S.U. Drobeta să emită un nou act administrativ de salarizare pentru reclamant în condițiile art.25 din anexa IV din legea nr.330/2010 și să plătească drepturile bănești cuvenite începând cu data de Ol.01.2010. Respinge ca neîntemeiate celelalte petite."
S-a reținut că reclamantul are calitatea de cadru militar activ, activitatea acestuia desfășurându-se în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului M..
Prevederile art. 4 alin. 2 din O.G. nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că „serviciile de urgență profesioniste funcționează ca inspectorate județene ... cu personalitate juridică".
Prin urmare, în speța de față, cel care poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății este I. pentru Situații de Urgență al Județului M., unitate cu personalitate juridică, în cadrul căruia își desfășoară activitatea reclamantul și în contradictoriu cu care s-a pronunțat sentința civilă mai sus menționată.
În conformitate cu prevederile art. 222 din Codul civil „persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligațiilor acesteia din urmă și nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică față de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel".
În această situație, calculul și plata oricăror drepturi bănești către acesta s-au făcut și se fac exclusiv de către I. pentru Situații de Urgență al Județului M., unitate al cărei comandant are calitatea de ordonator terțiar de credite.
S-a reținut că ministrul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal de credite, acesta stabilind, prin ordin, conducătorii unităților și subunităților care au calitatea de ordonator de credite.
Astfel, potrivit Tabelului cuprinzând unitățile din subordinea Inspectoratului G. pentru Situații de Urgență ai căror comandanți (șefi) au calitatea de ordonatori terțiari de credite, din Anexa nr. 10 la Ordinul M.A.I. S/182/2013 privind împuternicirea ordonatorilor de credite din unitățile M.A.I., comandantul I.S.U.J. M. are calitatea de ordonator terțiar de credite.
A precizat că aceste reglementări vizând drepturile și îndatoririle ordonatorilor de credite erau prevăzute și în actele normative anterioare.
Anexa nr. 14 la același ordin stabilește drepturile și îndatoririle ordonatorilor secundari și terțiari de credite din M. Afacerilor Interne. Conform pct. 2 lit. a, ordonatorii terțiari de credite au dreptul de a angaja, lichida și ordonanța cheltuieli în limita alocațiilor bugetare aprobate, cu condiția ca respectiva cheltuială să fie prevăzută în mod expres într-un act normativ și să fie vizată pentru controlul financiar preventiv propriu de contabilul-șef.
De asemenea, conform regulii instituite de prevederile art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ministrul afacerilor interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Așadar, stabilirea și plata drepturilor bănești de care beneficiază fiecare militar în parte, din cadrul I.S.U. M. sunt în competența exclusivă a comandantului acestei unități, care este ordonator terțiar de credite.
A învederat că „în litigiul având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, calitatea procesuală pasivă este deținută exclusiv de către instituția cu care funcționarul public are stabilit raportul de serviciu. Faptul că ministerul în interiorul căruia instituția publică este organizată și funcționează, în calitatea acestuia de ordonator principal de credite repartizează instituțiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu constituie un temei suficient pentru atragerea acestuia în litigiu, motivația invocată de reclamant privind garanția că obligația bănească a instituției publice va fi astfel executată, neavând suport în dispozițiile procedurale privitoare la condițiile de exercițiu ale acțiunii civile”
În speța de față, cel care poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății este I. pentru Situații de Urgență al Județului M., unitate cu personalitate juridică, în cadrul căreia își desfășoară activitatea reclamantul și în contradictoriu cu care s-a pronunțat sentința civilă mai sus menționată, ordonatorul principal de credite având doar obligația legală de a repartiza creditele bugetare alocate cu o astfel de destinație către ordonatorul secundar de credite.
Nu se poate reține că atât instituția centrală, cât si structurile sale subordonate au calitatea procesuală pasivă, deoarece, într-o atare interpretare, s-ar ajunge la concluzia că pot avea calitate procesuală pasivă toate unitățile dintr-o instituție între care se stabilesc raporturi de subordonare ierarhică.
De asemenea, conform regulii instituite de prevederile art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ministrul afacerilor interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Având în vedere aceste aspecte, calculul și plata oricăror drepturi bănești către reclamant, se face de către I.S.U.J. M., unitate al cărei șef are calitatea de ordonator terțiar de credite.
În situația ipotetică a stabilirii dreptului la plata drepturilor bănești în discuție pe cale judecătorească, ținând cont de faptul că între M.A.I. și reclamant nu a luat naștere un raport juridic din care să rezulte obligația de plată în sarcina instituției, a solicitat să se să constatate că nu este necesară stabilirea unei garanții privind alocarea fondurilor necesare plății în favoarea acestuia printr-o hotărâre judecătorească, întrucât potrivit art. 1 din O.G. nr. 22/2002, cu modificările și completările ulterioare, „creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă", iar conform art. 4 „ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii".
În sarcina ordonatorilor principali de credite există o obligație legală de a asigura în bugetele instituțiilor din subordine sumele dispuse de către instanța de judecată prin titluri executorii a fi plătite terților, ceea ce însă nu înseamnă că ordonatorii principali de credite sunt obligați să stea în judecată în toate litigiile in care sunt implicate structurile din cadrul M.A.I. pentru simplul motiv că, fața de acestea, își exercită atribuțiile aferente calității de ordonator principal de credite.
În cauza dedusă judecații nu poate fi stabilită îndeplinirea cumulativă a celor trei condiții - calitate procesuală, capacitate procesuală și existența unui interes, necesare pentru ca instituția noastră să poată sta ca parte în proces, neexistând identitate între pârâtul M.A.I. și persoana pretinsă a fi obligată în raportul juridic dedus judecății.
În continuarea întâmpinării a reluat susținerile învederate de pârâtul IGSU prin întâmpinarea depusă al dosar la data de 18.03.2014.
La data de 27-03-2014, reclamantul a formulat și a de depus răspuns la întâmpinările formulate de pârâții ISU M. și IGSU prin care a precizat următoarele:
Referitor la excepția tardivității formulării acțiunii si respectivei plângerii prealabile prin raportare la termenul de 30 de zile calculate de la data comunicării Ordinului nr. S/3111/I.G din 19.09.2013 prin care a fost repus in drepturi, a arătat că prin acțiunea de față a solicitat obligarea pârâților ISU Mh. și IGSU la plata sumelor de 22.773 lei reprezentând reactualizarea la nivelul inflației pentru sumele reținute in perioada mai 2007 - octombrie 2013 si achitate retroactiv in octombrie 2013 precum si dobânda legala; 16.840 lei reprezentând sporul de confidențialitate de 12% avut la data punerii la dispoziție si neachitate, suma care urmează sa fie indexata si actualizata potrivit indicelui de inflație precum si dobânda legala; de 199.947 lei reprezentând solda de merit de 12% si sporul (majorarea) pentru lucrări de excepție de 50%, drepturi avute la data punerii la dispoziție si neachitate, suma care urmează sa fie indexata si actualizata potrivit indicelui de inflație precum si dobânda legala; de 20.000 lei reprezentând daune morale.
Prin invocarea acestei excepții pârâții au încercat stabilirea cadrului procesual cu încălcarea principiului disponibilității ce caracterizează procesul civil si potrivit căruia reclamantul fixează cadrul procesual prin indicarea pârtilor si a obiceiului cererii si numai el este in măsura s aii modifice. Drepturile solicitate deriva din prevederile legale si nicidecum din conținutului Ordinului la care fac referire parații.
În ceea ce privește lipsa calității procesual pasive a ISU Drobeta si necompetenta materiala a instanței cu motivarea ca toate actele administrative care au stat la baza acordării drepturilor bănești contestate au fost emise de IGSU, a considerat ca nici aceasta excepție nu poate fi primita pentru ca raporturile mele de serviciu au fost cu ISU Drobeta si mai mult, si procesul anterior a fost purtat in contradictoriu cu aceasta instituție si soluționat de Tribunalul M..
Am arătat ca a fost cadrul militar al ISU M. având gradul de colonel si in anul 2007, prin rezoluția din 18.05.2007 s-a început urmărirea penala pentru fapte de corupție, situație fata de care s-a dispus punerea mea la dispoziție.
Ca efect al acestei puneri la dispoziție, a fost lipsit de toate drepturile salariale aferente funcției pe care o dețineam si activităților care intrau in sfera mea de activitate, beneficiind doar de drepturile bănești corespunzătoare gradului, la minim, conform art. 89 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
A acționat in instanța si prin sent. nr. 1190/17.12.2010 pronunțata de Tribunalul M. in dosarul nr._, s-a admis in parte acțiunea, s-a dispus anularea Ordinului S/_/1/11.03.2010 emis de împuternicit Inspector Sef ISU Drobeta si adresa nr._/22.03.2010 emisa de împuternicit Inspector Sef ISU Drobeta, a fost obligat ISU Drobeta sa emită un nou act administrativ de salarizare in condițiile art. 25 din anexa IV din Legea nr. 330/2010 si sa plătească drepturile bănești cuvenite începând cu data de 01.01.2010.
În luna octombrie 2013 i s-a achitat suma 132.440 lei reprezentând drepturile bănești calculate in baza sent. nr. 1190/17.12.2010 pronunțata de Tribunalul M. in dosarul nr._ însă la valoarea nominala, fără a se proceda la o reactualizare a acestor sume in raport de rata inflației având in vedere ca erau achitate după 3 ani de la data pronunțării sentinței.
Reactualizarea la nivelul inflației se impune in raport de prevederile art. 1084 din vechiul C. civ., respectiv ari. 1530-1531 din noul C. civ. întrucât in acest mod se realizează acoperirea prejudiciului efectiv suferit ca urmare a deprecierii monedei naționale, păstrându-se astfel valoarea reala a obligației bănești.
În jurisprudența CEDO, dreptul de creanța este considerat un bun care cade sub protecția instituita de prevederile Protocolului nr. 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului astfel încât neacordarea acestei reactualizări echivalează cu o împiedicare in exercitarea efectiva a drepturilor pentru care s-au acordat despăgubiri.
Aplicarea indicelui de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil unui fenomen specific economiei de piața, stabilindu-se astfel gradul de depreciere a banilor aflați in circulație aduși in acest mod la actual lor putere de cumpărare iar pentru sumele care mi-au fost achitate, consider ca actualizarea potrivit indicelui de inflație se ridica Ia suma de 22.773 lei, având la baza datele Institutului N. de S..
În ceea ce privește dobânda legala, a considerat ca se impune si acordarea acesteia având in vederea natura juridică diferita si dobânda legală constituie daune interese moratoria si reprezintă beneficiu nerealizat, respectiv folosul ce putea fi obținut prin folosirea acestor sume la momentul la care erau datorate.
A solicitat aceasta reactualizare prin cererea raport nr. 190/65/P/2013 din 11.12.2013, aceasta constituind si procedura prealabila in condițiile Legii contenciosului administrativ, primind răspuns de la ISU cu nr. 190/65/P/2013 la 08.01.2014.
De asemenea, la data punerii sale la dispoziție, reclamantul beneficia de sporul de confidențialitate, solda de merit si sporul (majorarea) pentru lucrări de excepție, drepturi de care a fost privat dar la care este îndreptățit având in vedere Soluția de scoatere de sub urmărire penala si repunerea sa in drepturile avute anterior punerii la dispoziție. Precizeaza ca aceste drepturi le avea anterior punerii sale la dispoziție, așa cum reiese din adresa nr._/20.11.2013. Aceste drepturi nu au fost solicitate in cauza anterioara pentru ca soluția de scoatere de sub urmărire penala s-a dispus in anul 2013.
Aceste drepturi au fost solicitate reactualizare prin cererea raport nr._/2013 din 29.10.2013 si nr._/29.10.2013, aceasta constituind si procedura prealabila in condițiile Legii contenciosului administrativ, primind răspuns de la ISU cu nr._/20.11.2013. În ceea ce privește daunele morale, a solicitat obligarea pârâților la plata acestora, fiind incontestabila existenta unei prejudiciu moral.
La data de 14.05.2014 reclamantul a renuntat la capatul de cerere privind virarea de catre MAI a sumelor stabilite de instanta in bugetul celor doua parate.
Prin incheierea de sedinta din data de 14.05.2014 instanta a respins exceptiile de necompetenta materiala a Tribunalului Mehedinti, exceptia tsardivitatii, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MAI si a ISU DROBETA, cu urmatoarea motivare:
In ceea ce priveste exceptia de necompetenta materiala, instanta va avea in vedere dispozitiile art.109 din Legea nr.188/1999 asa cum a fost modificat prin legea nr.2/2013, potrivit carora cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe. In cauza nu se aplica prevederile art.10 alin.1, teza a II-a, ci art.10 alin.1, teza I, intrucat raportul de serviciu a fost incheiat cu ISU MEHEDINTI, si nu cu M. Administratiei si Internelor sau cu I. G. P. SITUATII DE URGENTA.
In ceea ce priveste exceptia tardivitatii, instanta aprecieaza urmatoarele:
In prezenta cauza, reclamantul a solicitat acordarea reactualizarii cu indicele de inflatie pentru sumele retinute in perioada mai 2007-octombrie 2013, achitate in octombrie 2013 si dobanda legala, spor de confidentialitate, solda de merit si spor pentru lucrari de exceptie, precum si daune morale.
Anterior promovarii actiunii reclamantul s-a adresat cu plangere prealabila, intocmind rapoartele nr._/29.10.2013 si nr._/29.10.2013 ( filele 15 si 16 din dosar) prin care a solicitat diferenta de drepturi salariale neacordate, inclusiv reactualizarea sumelor, si care nu au fost cuprinse in Ordinul Inspectorului G. nr.S/3111/IG din 19.09.2013, la care ISU DROBETA a formulat raspunsul nr._/20.11.2013.
Asa cum rezulta din intampinarea depusa de parata IGSU reclamantul a primit comunicarea Ordinului Inspectorului G. nr.S3111/IG din 19.09.2013 la data de 30.09.2013.
P. analizarea acestei exceptii nu ne raportam la data emiterii Ordinului nr.S/1831/IG/29.04.2011, intrucat reclamantul invoca drepturi neacordate dupa ce s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala, asa cum rezulta din Ordonanta Parchetului de pe linga ICCJ –DNA din data de 19.07.2013, in temeiul art.89 alin.7 din legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, care priveste acodarea tuturor drepturilor ce li s-ar fi acordat in perioada cat s-a aflat aflat suspendat sau pus la dispozitie, potrivit normelor legale in vigoare la data reincadrarii in functie.
Prin urmare, rapoartele intocmite de reclamant la data de 29.10.2013, formulate in termenul de 30 de zile prevazut de art.7 din Legea nr.554/2004 dovedesc indeplinirea de catre reclamant a procedurii prealabile, conform art.193 din CPCiv.
Prin urmare, se va respinge exceptia tardivitatii formularii actiunii.
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii, instanta se va pronunta in sensul respingerii acesteia, avand in vedere ca potrivit art.7 din legea nr.554/2004 si art.193 din CPCiv., reclamantul a dovedit indeplinirea procedurii prealabile inainte de sesizarea instantei de judecata.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ISU DROBETA, instanta aprecieaza ca aceasta are calitate procesuala pasiva, avand in vedere ca reclamantul a avut un raport de serviciu cu aceasta institutie, iar potrivit art.4 alin.2 din OG nr.88/2001 serviciile de urgență profesioniste funcționează ca inspectorate județene și al municipiului București, cu personalitate juridică.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MAI instanta se va pronunta in sensul respingerii acesteia, intrucat la acest termen de judecata reclamantul a precizat ca intelege sa nu se judece in contradictoriu si cu MAI si a renuntat la capatul de cerere privind obligarea MAI de a vira sumele de bani stabilite de instanta in bugetele celor doua parate.
În cauză a fost administrată, proba cu inscrisuri solicitata de toate partile si proba cu expertiza financiar contabilă, raportul de expertiză fiind intocmit de expert tehnic judiciar D. D., depus la filele 191-218 si completat ulterior in urma admiterii in parte a obiectiunilor depuse de IGSU, cu filele 300-322, 393-409.
In ceea ce priveste dovedirea capatului de cerere privind daunele morale, reclamantul a depus la dosar inscrisurile de la filele 161-186, 252-291, iar la data de 06.10.2014 reclamantul si-a marit pretentiile la suma de 400.000 lei daune morale, modificare de actiune fata de care reprezentantul paratelor nu a invocat tardivitatea formularii lor, conform art.204 alin.3 din CpcIV.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
In prezenta cauza, reclamantul P. I. a chemat în judecată pârâții I. pentru Situații de Urgență M., I. G. pentru Situații de Urgență și M. Administrației și Internelor și M. Administrației și Internelor, pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților I. pentru Situații de Urgență M., I. G. pentru Situații de Urgență și M. Administrației și Internelor la plata sumelor de 22.773 lei reprezentând reactualizarea la nivelul inflației pentru sumele reținute in perioada mai 2007 - octombrie 2013 si achitate retroactiv in octombrie 2013 precum si dobânda legala; 16.840 lei reprezentând sporul de confidențialitate de 12% avut la data punerii la dispoziție si neachitate, suma care urmează sa fie indexata si actualizata potrivit indicelui de inflație precum si dobânda legala; de 199.947 lei reprezentând solda de merit de 12% si sporul (majorarea) pentru lucrări de excepție de 50%, drepturi avute la data punerii la dispoziție si neachitate, suma care urmează sa fie indexata si actualizata potrivit indicelui de inflație precum si dobânda legala; de 20.000 lei reprezentând daune morale, majorand ulterior cuantumul la 400.000 lei.
Reclamantul a îndeplinit funcția de inspector șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „DROBETA " al Județului M. din anul 1995 și până la data de 21.05.2007, când a fost pus la dispoziția unității prin Ordinul inspectorului general al Inspectoratului G. pentru Situații de Urgență nr. S/2544/ IG/ 21.05.2007.
Ordinul prin care a fost pus la dispoziția unității a fost emis de către Inspectorul G. al I.G.S.U. ca urmare a începerii urmăririi penale împotriva reclamantului pentru săvârșirea unor fapte de corupție, în dosarul nr. 119/P/2006. instrumentat de D.N.A.
Prin Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala din data de 19.07.2013 emisa de P. de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie –Directia N. Anticoruptie, Sectia de Combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari in dosarul nr.15/P/2012 s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului Plesu I. intrucat din cercetari a rezultat ca faptele nu exista, astfel ca actiunea penala nu poate fi pusa in miscare.
Potrivit art.89 alin.6 si 7 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor miliotare, in forma valabila la data de 19.07.2013, „ În cazul în care s-a dispus achitarea, precum și în cazul scoaterii de sub urmărire penală, al încetării urmăririi penale ori a procesului penal, cadrele militare care au fost suspendate din funcție în condițiile alin. 2 și care s-au aflat la dispoziție în condițiile alin. 4 și 5 sunt repuse în drepturile avute la data suspendării din funcție sau la data punerii la dispoziție, după caz, inclusiv în funcția deținută anterior sau în una echivalentă, și vor primi toate drepturile ce li s-ar fi acordat în perioada cât s-au aflat suspendate, respectiv puse la dispoziție, potrivit normelor legale în vigoare la data reîncadrării în funcție.
Până la data punerii la dispoziție, dl. col. P. I. beneficia de o soldă lunară formată din următoarele elemente: soldă de funcție; soldă de grad; indemnizație de comandă 44%; gradație; indemnizație de dispozitiv 25%; spor pericol deosebit 30%; spor condiții grele 10%; spor de confidențialitate de 12% corespunzător nivelului „STRICT SECRET"; spor titlul științific de doctori 15%, asa cum rezulta din baza de calcul pe luna mai 2007 depusa la dosar la fila 95.
De asemenea, din adresa nr._/20.11.2013 rezulta ca reclamantul in anul 2007 nu a beneficiat nici de solda de merit si nici de spor de 50% pentru lucrari de exceptie.( fila 91)
Solda de merit, respectiv sporul pentru lucrări de excepție și misiuni speciale sunt drepturi cu caracter temporar, aspect prevăzut de art. 5, respectiv art. 38 din Legea nr. 138/1999 și se acordă prin act administrativ de către conducerea Ministerului Afacerilor Interne pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată anual.
Așadar, cele două drepturi salariale pot fi acordate numai pentru perioada în care personalul MAI este nominalizat într-un act administrativ emis conform competențelor. Mai mult, incepand cu data de 01.01.2010, art.5 si 38 din Legea nr.138/1999 au fost abrogate.
Prin urmare, reclamantul în acțiunea formulată interpretează în mod eronat conținutul adresei nr._ din 20.11.2013 din care reiese foarte clar că în anul 2007 nu beneficia de aceste două sporuri, întrucât nu i-au fost acordate, ba mai mult salariul de merit i-a fost retras din cursul anului 2006 prin O.I.G. nr. S/1612 din 12.10.2006.
Prin urmare, cum reclamantul nu a beneficiat de dreptul la solda de merit si sporul de 50% pentru lucrari de exceptie, la data punerii la dispozitie, acesta nu poate solicita restituirea lor in prezenta actiune, astfel ca acest capat de cerere se va respinge.
Potrivit Ordinului Inspectorului G. nr. S/2544/ IG/ 21.05.2007, în conformitate cu prevederile art. 89. alin.(2) din Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, odată cu punerea la dispoziție, reclamantul a beneficiat de: soldă de grad, coeficient minim de ierarhizare corespunzător gradului de colonel, gradația avută anterior, indemnizația de dispozitiv.
In urma intrarii in vigoare a Legii nr.330/2008 reclamantului i-au fost stabilite drepturile salariale potrivit art.27 din anexa nr. IV a acestui act normativ, fiin emis in acest sens Ordinul Inspectorului Sef al ISUJ Mehedinti nr. S/_/I/11.03.2010.
In urma, contestarii acesui ordin in instanta, prin sentinta nr.1190/17.12.2010 pronuntata de Tribunalul Mehedinti in dosarul nr._ reclamantul a obtinut anularea acestuia si dreptul de a-i fi emis un nou ordin de salarizare in conditiile art.25 din anexa nr.IV din Legea nr.330/2009, precum si dreptul de a-i fi platite drepturile banesti cuvenite acestuia, incepand cu data de 01.01.2010.
Instanta de judecata a considerat ca in mod gresit incadrarea s-a facut in temeiul art.27, desi in dosarul penal reclamantul nu fusese pus la dispozitie datorita faptului ca fusese trimis in judecata in fata instantei penale in stare de libertate si nici eliberat pe cautiune, trebuind sa se faca incadrarea in mod corect potrivit art.25 din lege, care se refera la salarizarea cadrelor militare puse la dispozitie „in situatii temeinic justificate”, caz in care beneficia de solda luna avuta/salariul de baza avut, cu exceptia indemnizatiei de comanda/conducere, precum si de celelalte drepturi salariale avute, in conditiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.
In urma obtinerii titlului executoriu in februarie 2011, reclamantului i s-au calculat diferenta de drepturi salariale in suma bruta de 132.440 lei, asa cum rezulta din centralizatorul depus la file 93- 94, suma neta fiind de 93.450 lei, pe perioada 21.05._11, suma fiind achitata reclamantului in octombrie 2013.
Conform raportului de expertiza, valoarea inflatiei aferenta sumei de 93.450 lei achitata reclamantului la data de 24.10.2013 calculata pe perioada 05._ este de 21.870 lei, ( anexa nr.1), iar valoarea dobanzii legale calculata pe aceeasi perioada este de 29.008 lei.( anexa nr.2).
Cu privire la capatul de cerere privind acordarea actualizarii cu inflatie a sumei de 93.450 lei, precum si a dobanzii legale, instanta are in vedere principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat de debitor, prin neplata la scadență a obligației, în raport de dispozițiile art.1531 alin.1 Noul Cod civil.
Instanta apreciază că prin actualizarea debitului de plată cu indicele de inflație se acoperă deprecierea monedei naționale între data nașterii creanței și cea a plății, menținându-se astfel aceeași putere de cumpărare a monedei și reparându-se prejudiciul creat ca urmare a neplății facturilor la scadența acestora.
Acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadență a sumei datorate, creditorul fiind privat de folosirea sumei de bani cuprinsă între data scadenței și data plății efective, în timp ce actualizarea cu indicele inflației are ca finalitate păstrarea valorii reale a sumei de bani. Dispozițiile legale incidente în cauză sunt prevederile art. 1082-1088 Cod civil, respectiv art.1530-1531 din Noul Cod Civil.
De asemenea, instanta considera ca se pot aplica in prezenta cauza si prevederile Recursului in interesul legii –Decizia nr.2/2014 a ICCJ, care a stabilit ca „În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.”
In considerentele decizia s-a retinut ca „atât timp cât repararea integrală a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât și beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperită doar pierderea efectivă [în temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009], iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului. Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar,” precum si faptul ca „debitorul poate fi exonerat de obligația de a repara integral prejudiciul cauzat prin executarea cu întârziere a creanței stabilite prin titlu executoriu dacă face dovada intervenției unui caz fortuit sau a unui caz de forță majoră, împrejurări care se circumscriu sintagmei "cauză străină, care nu-i poate fi imputată" în înțelesul art. 1082 din Codul civil din 1864.”
Cum paratii nu au invocat nici un motiv de forta majora sau caz fortuit, care sa-i exonereze de plata integrala a prejudiciului, instanta va admite cererea si va obliga la plata pe parati atat a actualizarii sumei cu indecele de inflatie, cat si la plata dobanzii legale.
Cu privire la acordarea sporului de confidentialitate de 12% avut la data punerii la dispozitie, instanta a retinut urmatoarele:
Sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate pentru cadrele militare în activitate a fost acordat potrivit prevederilor art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 19/2006, aprobată prin Legea nr. 444/2006 și ale anexei nr. 11 la Ordinul Ministrului de Interne nr. S/275/2002, pe baza certificatului de securitate/autorizația de acces la informații clasificate deținut/deținută de cadrul militar respectiv.
Începând cu data de 01.01.2010, pentru perioada de referință, respectiv până la data de 28.04.2011, conform Ordonanței Guvernului nr. 1/2010, a Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. S/255/2010, a Legii nr. 283/2011 și a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. S/214/2011, cuantumul sporului pentru păstrarea confidențialității s-a menținut la același nivel, pe perioada valabilității, cu cel avut la 31.12.2009.
P. persoanele cărora ulterior datei de 31.12.2009 le-a expirat autorizația, caz în care se regăsește și reclamantul, acesta va fi acordat, de la data eliberării, în cuantumul aferent certificatului/autorizației de acces la informații clasificate.
Din adresa nr. 959 din 05.09.2013 emisă de ISU M. a rezultat faptul că reclamantul P. I. a beneficiat de sporul pentru păstrarea confidențialității după cum urmează: - în perioada 15.05._08 reclamantul a deținut autorizația de acces nr. A 12/712 valabilă pentru acces la informații clasificate clasa secret de stat, nivel strict secret, fiind astfel remunerat cu sporul de 12%;
-în perioada 08.07._11 reclamantul a deținut autorizația de acces nr. S.Sv./629 valabilă pentru acces la informații clasificate clasa secret de serviciu, fiind astfel remunerat cu sporul de 8%.
Din raportul de expertiza depus la dosar a rezultat ca sporul de confidentialitate de 12% era inclus in salariul avut in luna mai 2007 si prin urmare, trebuia acordat pentru perioada punerii la dispozitie.
Sporul de confidentialitate a fost recalculat de ISU Mehedinti pe baza noilor solde lunare din perioada 21.05._11 si diferenta inclusa in suma achitata la data de 24.10.2013, insa in procente mai mici sau nu s-a acordat, dupa cum urmeaza: 12% pentru perioada 01.05._08, nu s-a acordat in perioada 15.05._10, 8% pentru perioada 08.07._11. De asemenea, expertul a precizat ca acest spor nu a facut obiectul unor actiuni anterioare.
Potrivit calculului facut de expert ( fila 393) valoarea bruta a diferentei sporului de confidentialitate calculate la nivelul de 12% pentru perioada mai 2007-aprilie 2011 este de_ lei, iar valoarea neta este de 8174 lei, conform anexei nr.3, valoarea indicelui de inflatie aferenta acestui spor este de 1650 lei, conform anexei nr.5, iar valoarea dobanzii legale aferenta acestui spor este de 2297 lei, conform anexei nr.4.
In concluzie, instanta va admite acest capat de cerere si va obliga paratii sa achite diferenta de spor de confidentialitate, inflatia si dobanda legala, conform anexelor 3, 4 si 5 din raportul de expertiza.
Cu privire la capatul de cerere privind acordarea daunelor morale, instanta le considera intemeiate numai in parte, astfel:
Normele eticii si echitatii interzic in principiu acordarea de despagubiri materiale pentru daune morale, deoarece durerea sufleteasca este incompatibila cu un echivalent banesc.
Este insa justificata acordarea unor compensatii materiale acelor persoane ale caror posibilitati de viata familiala si sociala au fost alterate sau au fost deturnate de la mersul sau firesc ca urmare a faptelor ilicite savarsite de alte persoane. Aceste compensatii sunt destinate sa creeze conditii de viata care sa compenseze . suferintele psihice ale victimei.
In actiunea de fata se constata ca reclamantul a solicitat daune morale atat pentru faptul ca „a fost anchetat pentru o fapta pe care nu a comis-o”, cat si „daune morale pentru privarea sa de drepturile banesti care i se cuveneau”.
In legatura cu daunele morale legate de existenta dosarului penal, ce a inceput ca urmare a unui denunt facut de numitul I. I. in data de 21.05.2007 si finalizat prin scoatere de sub urmarire penala la data de 19.07.2013, in temeiul art.10 lit. a din Vechiul CPPen. pentru ca fapta nu exista, instanta considera ca paratele nu pot fi obligate la plata vreunei despagubiri morale, intrucat, institutia fata de care reclamantul avea calitate de angajat nu a facut altceva decat a aplicat o dispozitie a legii, respectiv a art.89 alin.2 din Legea nr.80/1995 si a dispus punerea reclamantului la dispozitia unitatii prin emiterea Ordinului nr.S 2544/IG/21.05.2007, in urma inceperii dosarului de urmarire penala.
Eventualele despagubiri pentru prejudiciul creat poate fi solicitat de la denuntator, ori, daca se invoca durata excesiva a procedurii, de la Statul roman, pentru modul de desfasurare a activitatii organelor judiciare, ori de la persoanele care au publicat articolele defaimatoare in presa locala si nationala.
Cu privire la daunele morale solicitate pentru privarea de plata drepturilor salariale, instanta apreciaza cererea intemeiata in parte, din urmatoarele considerente:
Instanta constata ca reclamantul a mai solicitat daune morale in suma de 50.000 lei si in dosarul nr._, capat de cerere ce a fost respins ca nedovedit, existand o putere de lucru judecat pe acea perioada.
In cauza de fata, instanta constata ca, desi reclamantul avea o sentinta favorabila pronuntata la data de 17.12.2010, neatacata de parate, si irevocabila la data de 19.01.2011, deci avea un titlu executoriu ce prevedea plata diferentei de drepturi salariale restante, paratele nu au efectuat o plata voluntara, fiind necesara inceperea executarii silite in dosarul de executare nr.657/E/2012 al executorului judecatoresc C. C., iar plata efectiva a drepturilor salariale s-a facut abia la data de 24.10.2013.
In aceasta perioada, reclamantul insusi a fost supus executarii silite pentru datoriile sale personale neachitate la scadenta catre banci din 5 contracte de credit, in mai multe dosare de executare, asa cum rezulta din actele de executare depuse la filele 161-183, ce nu sunt finalizate, la dosar depunandu-se dovezile publicatiilor de vanzare a doua bunuri imobile din luna august 2014, unde valoarea pretului de pornire a licitatie este diminuat cu 75%, iar pentru fiecare dosar de executare debitorul trebuind sa achite toate cheltuielile de executare, inclusiv onorariile evaluatorului si ale executorului judecatoresc.
F. de aceste aspecte instanta apreciaza intemeiata cererea in parte si va obliga pe parate la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale.
In concluzie, instanta va admite in parte actiunea si va dispune omologarea in parte a raportului de expertiza si vor fi obligati pârâții sa achite suma de 21.870 lei reprezentând indicele de inflație aferenta sumei de 93.450 lei, reprezentând sume reținute in perioada mai 2007-octombrie 2013 si achitate in 24 octombrie 2013, conform anexei nr.1 din raportul de expertiza, suma de 29.008 lei reprezentând valoarea dobânzii aferente sumei de 93.450 lei, reprezentând sume reținute in perioada mai 2007-octombrie 2013 si achitate in 24 octombrie 2013, conform anexei nr.2 din raportul de expertiza, suma de 8.174 lei reprezentând diferența de spor de confidențialitate calculat la nivelul de 12% pe perioada mai 2007-aprilie 2011, conform anexei nr.3 din raportul de expertiza, suma de 1650 lei reprezentând inflația aferenta acestui spor, calculata pe perioada mai_13 (conform anexei nr.4 la raportul de expertiza) si 2.297 lei reprezentând dobânda aferenta acestui spor pe perioada mai_13 ( conform anexei nr.5 la raportul de expertiza) si suma de 20.000 lei reprezentând daune morale suportate de reclamant. Se va respinge cererea de obligare la plata soldei de merit de 20% si a sporului pentru lucrări de excepție de 50%.
Cu privire la cererea privind plata cheltuielilor de judecata, instanta va dispune admiterea ei si va obliga pe acestia sa achite suma de 1500 lei cheltuieli de judecata, constand in onorariu de avoca si onorariu de expert, in temeiul art.453 CPCiv.
In temeiul art.89 din Legea nr.80/1995,
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte acțiunea formulata de reclamantul P. I. domiciliat in Drobeta Turnu Severin, .. ., ., CNP_, în contradictoriu cu pârâții I. pentru Situații de Urgență M. cu sediul in Drobeta Turnu Severin, jud. M. și I. G. pentru Situații de Urgență cu sediul in București, .. 46, sector 2.
Omologhează în parte raportul de expertiza întocmit de expertul tehnic judiciar D. D..
Obliga pârâții sa achite suma de 21.870 lei reprezentând indicele de inflație aferenta sumei de 93.450 lei, reprezentând sume reținute in perioada mai 2007-octombrie 2013 si achitate in 24 octombrie 2013, conform anexei nr.1 din raportul de expertiza.
Obliga pârâții sa achite suma de 29.008 lei reprezentând valoarea dobânzii aferente sumei de 93.450 lei, reprezentând sume reținute in perioada mai 2007-octombrie 2013 si achitate in 24 octombrie 2013, conform anexei nr.2 din raportul de expertiza.
Obliga pârâții sa achite reclamantului suma de 8.174 lei reprezentând diferența de spor de confidențialitate calculat la nivelul de 12% pe perioada mai 2007-aprilie 2011, conform anexei nr.3 din raportul de expertiza, suma de 1650 lei reprezentând inflația aferenta acestui spor, calculata pe perioada mai_13 (conform anexei nr.4 la raportul de expertiza) si 2.297 lei reprezentând dobânda aferenta acestui spor pe perioada mai_13 ( conform anexei nr.5 la raportul de expertiza).
Obliga pârâții sa achite suma de 20.000 lei reprezentând daune morale suportate de reclamant.
Respinge cererea de obligare la plata soldei de merit de 20% si a sporului pentru lucrări de excepție de 50%.
Obliga pârâții la plata către reclamant a cheltuielilor de judecata in suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică de la 10.12.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. A. F. | ||
Grefier, D. D. V. |
Red. C./Tehn.DDV
6 ex/18 pag./15.01.2015.
Cod operator date 2626.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 466/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 1393/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|








