Refuz acordare drepturi persecutaţi politic D.L nr. 118/1990. Sentința nr. 2305/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2305/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 27-06-2014 în dosarul nr. 2945/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 2305/2014
Ședința publică de la 27 Iunie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. L. B.
Grefier L. C. M.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul F.-H. N. și pârâta C. de P. M., având ca obiect refuz acordare drepturi persecutați politic D.L nr. 118/1990- acțiune in modificare a hotărârii nr.337 din 29.07.1992 a comisiei județene de aplicare a decretului lege nr.118/1990 prin schimbarea incadrării juridice.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul F.-H. N. personal și asistat de avocat I. G., lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care conform art.131 Cod procedură civilă, instanța din oficiu, procedează la verificarea competenței generale, materiale și teritoriale de a judeca pricina și constată că este competentă cu soluționarea prezentei cauze în temeiul art.95 alin.1 Cod procedură civilă, art. 10 (1) teza I și art. 10 alin. 3 din Legea 554/2004.
În temeiul art. 238 alin. 1 Noul Cod procedură civilă ,instanța pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Avocat I. G. pentru reclamant estimează durata procesului la 30 de zile.
În baza art. 238 alin. 1 NCPC și ținând cont de împrejurările cauzei și probatoriul propus de părți prin acțiune și întâmpinare, instanța estimează durata necesară cercetării procesului 30 de zile.
Instanța pune în discuție excepțiile lipsei procedurii prealabile și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta C. de P. M. prin întâmpinare
Avocat I. G. pentru reclamant solicită respingerea excepțiilor invocate.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului M. la data de 17.04.2014 sub nr._, reclamantul F.-H. N. a chemat în judecată pârâta C. Județeană de P. M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună modificarea hotărârii nr.337/29.07.1992 a Comisiei Județene de aplicare a Decretului Lege nr.118/1990 prin schimbarea încadrării juridice a reclamantului din persoană cu domiciliu obligatoriu în persoană strămutată.
În motivare a arătat că în fapt, bunicul său, F. D., împreună cu toți membrii familiei sale, inclusiv cu fiica sa, F. A. (mama reclamantului ) a fost dislocat (strămutat) din Drobeta Turnu Severin în localitatea Pelicanu, județul Călărași prin Decizia MAI nr.200/1951, începând cu data de 18.07.1951, conform adresei nr._/13.11.1990 emisă de Ml.
Mama sa, F. V., în luna mai 1953 a fost din nou dislocată (strămutată) din localitatea Pelicanu, județul Călărași în localitatea Gugești, județul V., iar în luna septembrie 1953 l-a născut pe reclamant .
Prin urmare, reclamantul a fost conceput în localitatea Pelicanu, județul Călărași și s-a născut în localitatea Gugești, județul V.. În luna mai, când s-a produs strămutarea mamei însărcinată de la Pelicanu la Gugești înseamnă că strămutat a fost și reclamantul, de aici decurgând dreptul ce se cuvine persoanelor strămutate.
În această situație se aplică dictonul: "Infans conceptus pro natur habetur quoties de commodis ejus agintur". Potrivit acestuia Ministerul Justiției, prin adresa nr._/2005 către C. de P. și Alte Drepturi Sociale, arată că nu pot beneficia decât copiii concepuți la data strămutării, întrucât copilul născut se consideră că există iar drepturile copilului se recunosc încă de la concepție, dacă s-a născut viu.
Prin aceeași adresă Ministerul Justiției arată că se justifică astfel un interes al copilului pentru viitor, fiind prejudiciat în drepturile sale.
Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, solicită modificarea Hotărârii nr.237 din 29.07.1992, emisă de comisia de aplicare a Decretului - Lege nr. 118/1990 în sensul schimbării de la categoria de "persoană cu domiciliul obligatoriu" (prevăzută de DL 118/90 la art.1 lit.d), în "persoană strămutată" (prevăzută de DL 118/90 la art.1 lit.e). În acest fel, solicită să beneficieze de drepturile prevăzute potrivit noii încadrări juridice.
Tatăl său a avut numele de F. Haham V., dar la declararea nașterii sale, s-a omis numele de "Haham", motiv pentru care a solicitat modificarea numelui tatălui în certificatul de naștere, pe cale de consecință având și numele reclamantului modificat din F. N. în F.-H. N..
In drept, și-a întemeiat solicitările pe prev. art.1 din Decretul Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in străinătate ori constituite in prizonieri.
Reclamantul a depus la dosar decizia nr._/11.11.1992, hotărârea nr.108/07.04.1992, cupon de pensii, actul de identitate, sentința nr.4958/10.07.1973, certificat de naștere, hotărârea nr.337/19.07.1992, adresa nr._/13.11.1990.
Pârâta C. Județeană de P. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Totodată,a invocat excepțiile lipsei procedurii prealabile prevăzute de art.7 din Legea nr.554/2004 în sensul că reclamantul, înainte de a se adresa instanței, nu s-a adresat organului emitent al actului ce se cere a fi modificat și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
In ce privește lipsa procedurii prealabile obligatorii prevăzute de art.7 din Legea 554/2004, învederam instanței ca reclamantul s-a adresat direct instanței de judecata fără a formula si depune o plângere prealabila la instituția competenta in vederea soluționării cererii sale de modificare a Hotărârii nr.237/29.07.1992 emisa de Comisia de acordare a drepturilor prevăzute de D.L. 118/90 ce funcționează in cadrul A.J.P.I.S. M. (fosta Direcție a Muncii);
Cu privire la lipsa calității procesuale pasive, reclamantul a chemat in judecata instituția pârâtă solicitând sa-i fie modificata Hotărârea cu nr.237/29.07.1992 emisa de Comisia de acordare a drepturilor prevăzute de D.L. 118/90 prin care in mod eronat ar fi fost încadrat ca persoana cu domiciliu obligatoriu (art. lit.d) ,in realitate susținând ca acestuia i se cuvine calitatea de persoana strămutată in alta localitate (conform art.l lit.e).
Potrivit art.12 din D.L. 118/9 0,republicat, stabilirea si plata drepturilor prevăzute de acest act normativ se face de către actualele A.J.P.I.S. județene (fostele D.M.P.S.), încă din anul 1990,aceste instituții pronunțându-se asupra cererilor prin comisia special abilitata.
Ca atare, C. de P. M. nu a avut si nu are atribuții in actul decizional ce a aparținut încă din 1990 ,in exclusivitate, fostei Direcții a Muncii (actuala A.J.P.I.S.), pârâta fiind doar o instituție intermediara prin care se face plata indemnizațiilor stabilite exclusiv prin hotărârile emise de comisie.
Aceste indemnizații sunt acordate in funcție de încadrarea juridica stabilita de comisia special abilitata.
De altfel, potrivit prevederilor art.16 alin.2 lit.g din OUG 113/2011 privind organizarea A.J.P.I.S., aceasta instituție soluționează cererile privind D.L. 118/90, plata acestor drepturi fiind realizata prin intermediul caselor județene de pensii.
Prin urmare, contradictorialitatea in acest dosar este intre reclamant si A.J.P.I.S. M. care are calitate procesuala pasiva in aceasta cauza.
Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii reclamantului deoarece la data strămutării mamei sale ,respectiv 18.07.1951,acesta nu era conceput pentru a urma situația juridica a mamei de strămutat. După cum rezulta din certificatul de naștere, reclamantul este născut la data 29.09.1953, deci la aproximativ 2 ani de la strămutarea mamei, astfel incit statutul sau legal este acela de persoana cu domiciliu obligatoriu.
Fiind conceput si născut după strămutarea mamei ,așa cum rezulta din hotărârile depuse si din susținerile acestuia, reclamantului nu i se aplica principiul ,,infans conceptuspro natur habetur quoties de commodis ejus agintur" tocmai datorita faptului ca acesta nu era născut la data strămutării.
Indiferent ce masuri restrictive s-ar fi luat cu mama sa după data strămutării ,acestea sunt masuri cu caracter administrativ ce se circumscriu măsurii strămutării (dislocării) din Drobeta Tr. S. in Pelicanu, Călărași.
Așadar, la momentul luării măsurii persecuției politice fata de mama sa ,reclamantul nu era conceput pentru a beneficia de statutul juridic de strămutat al mamei.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Hotărârea nr.337/29.07.1992 emisă de Comisia Județeană C. –S. pentru Aplicarea Decretului Lege nr. 118/1990 s-a reținut că reclamantul F.-H. N., fiul lui V. și A. ,a avut domiciliul obligatoriu în ., de la data nașterii stabilindu-i-se o indemnizație lunară .
Instanța reține că ,potrivit art.13 alin.1 și 2 din Decretul Lege nr.118/1990, Direcțiile generale de muncă și protecție socială, atunci când sunt sesizate sau din proprie inițiativă, vor verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor prezentului decret-lege până la data publicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/1997 în Monitorul Oficial al României. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale, se va emite decizie de revizuire.
Prin deciziile nr.55/22.03.2000 și nr.56/22.03.2000, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.13 alin.1 și 2 din Decretul Lege nr.118/1990, iar aceste dispoziții și-au încetat efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziilor în Monitorul Oficial.
Prin Decizia nr.55/2000, Curtea Constituțională a reținut că „declararea nulității sau anularea actelor prin care au fost acordate drepturile prevăzute de Decretul-Lege nr.118/1990, nu se poate face decât de către autoritatea competentă să stabilească, de asemenea, responsabilitățile pentru încălcarea legii, autoritate care nu poate fi alta decât autoritatea judecătorească”.
Prin urmare, ca efect al acestor decizii de neconstituționalitate, modificarea deciziilor emise anterior anului 1997 este dată direct în competența instanței de contencios administrativ.
Calitatea procesuală presupune existenta unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul dedus judecății(calitate procesuală activă) precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic(calitate procesuală pasivă).Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară ,lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală cât și calitatea procesuală a pârâtului .
Potrivit art.12 din D.L. nr.118/1990, republicat, stabilirea și plata drepturilor prevăzute de acest act normativ se face de actualele A.J.P.I.S. M., instituții ce se pronunță asupra cererilor prin comisia special abilitată.
Prin urmare, C. Județeană de P. M. nu are atribuții în actul decizional ce a aparținut din 1991, în exclusivitate A.J.P.I.S. M., pârâta reprezentând doar o instituție intermediară prin care se face plata indemnizațiilor din bugetul de stat către titularii de indemnizații.
Aceste indemnizații sunt acordate în funcție de încadrarea juridică stabilită de comisia din cadrul pârâtei A.J.P.I.S. M., sau, după caz prin sentințe judecătorești definitive și irevocabile.
În raport de cele expuse se constată că cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă,motiv pentru care se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Județeană de P. M., invocată de pârâtă, cu consecința respingerii acțiunii și a excepției lipsei procedurii prealabile,fiind de prisos analiza acesteia .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Județeană de P. M., invocată de pârâtă.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul F.-H. N., CNP_, cu domiciliul în mun. Dr. Tr. S., .. 18, judetul M., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat I. G., în mun. Dr. Tr. S., ., ., . în contradictoriu cu pârâta C. de P. M., cu sediul în mun. Dr. Tr. S., .. 3, jud. M., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de pârâtă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cerere de recurs ce se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică de la 27 Iunie 2014, la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. M.L.B./ Tehnored L.M.
Ex. 4/ 25.07.2014
Cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 3099/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
